Calendar 15 februarie:  1989   Ultimii militari sovietici au p─âr─âsit Afganistanul dup─â aproape zece ani jpeg

Calendar 15 februarie: 1989 - Ultimii militari sovietici au p─âr─âsit Afganistanul dup─â aproape zece ani

­čôü Calendar
Autor: Redac╚Ťia

1564 - S-a născut fizicianul și astronomul renascentist Galileo Galilei (d. 1642).

1710 - S-a n─âscut regele Ludovic al XV-lea al Fran╚Ťei (d. 1774).


Louis XV jpg jpeg

1840 - S-a n─âscut Titu Maiorescu, ├«ntemeietor al criticii rom├óne╚Öti moderne, fondatorul Junimii, membru fondator al Societ─â╚Ťii Academice Rom├óne (d. 1917).

1851 - S-a n─âscut matematicianul ╚Öi sociologul Spiru Haret, organizatorul ├«nv─â╚Ť─âm├óntului rom├ónesc de dup─â 1864, membru al Academiei Rom├óne (d. 1912).

1857 - A murit compozitorul rus Mihail Glinka, p─ârintele muzicii clasice ruse (n. 1804).

1923 - Grecia a devenit ultima ╚Ťar─â european─â care a adoptat calendarul gregorian.

1927 - S-a născut istoricul Dinu C. Giurescu, membru corespondent al Academiei Române (d. 2018).

1933 - La Bucure╚Öti, a ├«nceput greva ceferi╚Ötilor de la Atelierele Grivi╚Ťa (15 februarie-23 februarie).

1965 - A murit pianistul și interpretul de jazz american Nat King Cole (n. 1919).


1969 - A fost inaugurată linia ferată electrificată București-Brașov, prima de acest fel din România.

1989 - Ultimii militari sovietici au p─âr─âsit Afganistanul dup─â aproape zece ani de la interven╚Ťia lor, ├«n decembrie 1979, ├«n sprijinul guvernului promarxist de la Kabul.

Baz├óndu-se pe informa╚Ťiile furnizate de KGB, potrivit c─ârora interven╚Ťia urma s─â fie de ordinul s─âpt─âm├ónilor, iar SUA nu vor interveni, Moscova subestima at├ót reac╚Ťia Occidentului c├ót ╚Öi opozi╚Ťia ferm─â a rebelilor afgani, mujahedinii (r─âzboinicii sfin╚Ťi). ├Äntr-un discurs fulminant pre╚Öedintele Carter va caracteriza invazia sovietic─â din Afganistan ca fiind ÔÇ×cel mai serios pericol pentru pace ├«ncep├ónd din 1945ÔÇŁ.

Totodat─â, el va decide stoparea exportului de cereale c─âtre URSS, precum ╚Öi boicotarea Jocurilor Olimpice de la Moscova din 1980. Pe de alt─â parte invazia sovietic─â va constitui un liant pentru grup─ârile divergente afgane, care, trec├ónd peste deosebirile etnice, se vor uni ├«n lupta contra ocupan╚Ťilor sovietici ╚Öi a regimului lui Babrak Karnal. Ca urmare a apelului la jihad, lansat de re╚Ťelele religioase islamice transna╚Ťionale, rezisten╚Ťei locale ╚Öi se vor al─âtura voluntari veni╚Ťi din ╚Ť─ârile arabe, voluntari ce vor fi instrui╚Ťi ├«n taberele de antrenament din Pakistan.

├Äntrez─ârind ocazia de a pl─âti poli╚Ťa Uniunii Sovietice pentru e╚Öecul suferit ├«n Vietnam, e╚Öec la care aceasta contribuise ├«ntr-o mare m─âsur─â, Statele Unite vor decide s─â sus╚Ťin─â rezisten╚Ťa afgan─â, ├«ncuraj├ónd, ├«n acela╚Öi timp, ╚Öi statele arabe s─â se al─âture coali╚Ťiei antisovietice. La apelul Statelor Unite Beijingul va condamna, la r├óndul s─âu, invazia sovietic─â, ╚Öi va acorda sprijin form─ârii lupt─âtorilor afgani.

Dac─â ini╚Ťial, ca urmare a pozi╚Ťiei liderilor fundamentali╚Öti afgani, care se pronun╚Ťau pentru puritatea mi╚Öc─ârii islamice ╚Öi nu acceptau ajutorul Occidentului, sprijinul militar american a fost mai discret, fiind furnizat, ├«n special, prin intermediul Pakistanului, ├«n martie 1985, pre╚Öedintele Ronald Reagan va semna Directiva 166/Hot─âr├órea de Securitate Na╚Ťional─â, prin care autoriza sporirea ajutorului militar acordat mujahedinilor ╚Öi opera╚Ťiile militare ├«n favoarea acestora ├«n scopul, clar afirmat, de a-i ├«ndep─ârta pe ru╚Öi din Afganistan.

Urmare a noii politici, o impresionant─â cantitate de armament ╚Öi echipament militar american va fi furnizat─â mujahedinilor, iar ├«ncep├ónd cu 1986 Pentagonul va aproba livrarea de rachete Stinger, care vor paraliza ├«n scurt timp avia╚Ťia sovietic─â. ├Än plus americanii vor mai furniza o serie de informa╚Ťii privind ╚Ťintele sovietice, planuri pentru opera╚Ťiunile militare bazate pe datele ob╚Ťinute de sateli╚Ťi ╚Öi informa╚Ťii ob╚Ťinute prin mijloace de transmisiuni.

La r├óndul lor ╚Ť─ârile arabe nu vor r─âm├óne mai prejos. ├Än special Arabia Saudit─â ├«ngrijorat─â de faptul c─â revolu╚Ťia din 1979, din Iran, ╚Ťar─â nonarab─â ╚Öi ╚Öiit─â, ├«i va diminua hegemonia ├«n lumea arab─â, va acorda un sprijin substan╚Ťial rezisten╚Ťei afgane prin intermediul unui mare num─âr de organiza╚Ťii publice ╚Öi private, printre cele mai importante fiind Liga Islamic─â Mondial─â, organiza╚Ťie creat─â ├«n 1962, la Mecca ╚Öi care ├«╚Öi propunea ap─ârarea intereselor islamice ├«n ├«ntreaga lume, comitetul de ajutor ad hoc, prezidat de prin╚Ťul Salman Bin Abdul- Aziz al Saud, guvernator al Riadului ╚Öi serviciile de informa╚Ťii saudite, conduse de prin╚Ťul Turki Ibn Faysal, nimeni altul dec├ót fiul ├«ntemeietorului Ligii Islamice Mondiale.

Acesta din urm─â va stabili leg─âturi cu rezisten╚Ťa afgan─â ╚Öi ├«n cooperare cu serviciul de informa╚Ťii pakistanez ISI (Directorate of Inter-Services Intelligence) va juca un rol important ├«n aprovizionarea ╚Öi recrutarea gherilelor afgane. Rezisten╚Ťa afgan─â grupat─â ├«n jurul mai multor partide islamice nu va beneficia ├«ns─â, ├«n mod echitabil, de ajutorul extern acordat.

Astfel Jamiat Islami, mi╚Öcare fondat─â ├«n 1970 de Burhanuddin Rabbani absolvent al universit─â╚Ťii Al Azhar, ╚Öi care cuprindea mai ales tadjici, vorbitori de persan─â, evolu├ónd spre un islamism moderat, va deveni popular─â ├«n r├óndul partizanilor occidentali ai rezisten╚Ťei afgane, dar acest lucru ├«i va reduce accesul la sprijinul saudit. Din contr─â Hezb Islami (Partidul Islamic), organiza╚Ťie condus─â de Gulbuddin Hekmatyar, format─â mai ales din pa╚Ötuni ╚Öi promov├ónd un islamism radical va fi un interlocutor privilegiat al re╚Ťelelor islamiste mondiale. ├Än sf├ór╚Öit o a treia mi╚Öcare, creat─â de c─âtre Abdul Rasul Sayyaf, Ittihad Islami, de inspira╚Ťie wahhabist─â, va beneficia ├«n special de subsidiile saudite.

Accentuarea presiunii externe ╚Öi venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov la Moscova, ├«n 1985, va decide soarta conflictului. ├Äntr-o ╚Öedin╚Ť─â a Biroului Politic din 13 noiembrie 1986 acesta va hot─âr├« s─â renun╚Ťe la un r─âzboi costisitor ╚Öi care devenea tot mai impopular ├«n Uniunea Sovietic─â.

La 14 aprilie 1988, la Geneva, Statele Unite ╚Öi Uniunea Sovietic─â vor semna un acord care prevedea retragerea trupelor sovietice, crearea unui stat afgan neutru ╚Öi repatrierea milioanelor de refugia╚Ťi afgani.

Retragerea trupelor sovietice din Afganistan, ├«ncheiat─â ├«n februarie 1989, nu va duce la instalarea lini╚Ötii ├«n ╚Ťar─â. La 16 aprilie 1992, ├«n urma ofensivei mujahedinilor, guvernul prosovietic al pre╚Öedintelui Muhammad Najibullah, care-l ├«nlocuise ├«n prim─âvara anului 1986 pe Karmal, este ├«nl─âturat de la guvernare de c─âtre un grup de generali (Burhanuddin Rabbani, Ahmad Shah Masud ╚Öi Abdul Rashid Dostum, lideri ai unor fac╚Ťiuni aflate ├«n competi╚Ťia pentru putere).

La scurt timp dup─â aceasta, Consiliul Mujahedinilor, constituit la 28 aprilie 1992 la Kabul, va proclama Afganistanul republic─â islamic─â iar la 2 ianuarie 1993, liderul tadjik Burhanuddin Rabbani este numit pre╚Öedinte. Dar divizate dup─â criterii etnice, politice ╚Öi religioase ╚Öi beneficiind fiecare de sprijin extern, fac╚Ťiunile locale vor relua ostilit─â╚Ťile. ├Än 1994, ├«n lupta pentru putere va intra o nou─â mi╚Öcare armat─â, cea a talibanilor.

2013 - Un meteorit a explodat deasupra Rusiei; 1.500 de oameni au fost r─âni╚Ťi de cioburile de geamuri sparte sau de obiecte deplasate de unda de ╚Öoc.