Calendar 12 iulie: 1937 - Tabloul „Guernica” al lui Pablo Picasso a fost expus pentru prima dată publicului
1475 - Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a recunoscut suzeranitatea regelui Ungariei și a obținut sprijinul lui Matei Corvin în lupta împotriva turcilor.
1536 - A murit umanistul olandez Erasmus din Rotterdam (n. 1469).
1543 - Regele Henric al VIII-lea al Angliei s-a căsătorit cu cea de-a șase și ultima soție, Catherine Parr, la Hampton Court Palace.
1776 - James Cook a început cea de-a treia și ultima călătorie a sa în jurul lumii.
1859 - Alexandru Ioan Cuza a înființat Oficiul Central de Statistică Administrativă precursor al actualului Institut Național de Statistica.
1884 - S-a născut pictorul și sculptorul italian Amedeo Modigliani (d. 1920).
1904 - S-a născut poetul chilian Pablo Neruda (Neftali Reyes Basualdo), laureat Nobel (d. 1973).
1906 - După aproape 12 ani de la condamnarea sa, ofițerul francez Alfred Dreyfus a fost reabilitat.
1909 - S-a născut filosoful și eseistul Constantin Noica (d. 1988).
1937 - Expoziția Mondială de la Paris: Tabloul „Guernica” al lui Pablo Picasso a fost expus pentru prima dată publicului.
La 26 aprilie 1937, cerul orașului Gernika (toponimul bascnumele corect în limba euskara a localități din Biskaia) este întunecat de un stol de bombardiere ale Luftwaffe, aviația militară germană, la care se adăugau și aparate ale aviației italiene. Bombardamentul a început la ora 16:30. Timp de trei ore, avioanele au aruncat asupra orașului bombe de 250 kg și bombe incendiare proiectate să ardă la o temperatură de 2500 de grade. Orașul a fost transformat într-o apocaliptică minge de foc. La ora 19.45, Gernika practic nu mai exista. A fost primul „bombardament tapet” produs în Europa, care va deschide drumul și spre altele. A fost o „prefață” la ceea ce avea sa fie cel de-al Doilea Război Mondial.
Picasso a desenat prima schiță a tabloului „Guernica” la 1 mai 1937, probabil în mai puțin de un minut. Tabloul final reprezintă bombardamentul orașului basc omonim din partea naziștilor, însă reușește să transceadă evenimentul istoric care l-a inspirat, devenind un simbol universal al tuturor atrocităților și urmărilor războiului. Forța lucrării rezidă în fuziunea pe care reușește să o facă între elementele epice și realiste.
