Calendar 15 noiembrie: 1987   Revolta de la Braşov: Muncitorii de la uzinele „Steagu Roşu” au declanșat un protest spontan împotriva regimului ceauşist jpeg

Calendar 15 noiembrie: 1987 - Revolta de la Braşov: Muncitorii de la uzinele „Steagu Roşu” au declanșat un protest spontan împotriva regimului ceauşist

📁 Calendar
Autor: Redacția

1630 - A murit astronomul şi matematicianul german Johannes Kepler (n. 1571)

1813 - Gheorghe Asachi a deschis la Academia Domnească din Iaşi un curs în limba română pentru a preda în limba naţională, un curs de inginerie şi hotărnicie. Cursul a funcţionat până în 1818.

1868 - S-a născut biologul Emil Racoviţă, membru al Academiei Române, fondatorul biospeologiei, explorator al Antarcticii (d. 1947).

1889 - Împăratul Pedro al II-lea al Braziliei a fost detronat printr-o lovitură de stat condusă de mareşalul Deodoro da Fonseca, iar ţara a fost proclamată republică.

1891 - S-a născut feldmareşalul german Erwin Rommel (d. 1944).

1916 - A murit scriitorul polonez Henryk Sienkiewicz, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1905 (n. 1846)

1932 - A murit Peneş Curcanul, pe numele său real Constantin Ţurcanu, erou al războiului de Independenţă din 1877, fost sergent în Regimentul 13 Dorobanţi.

1956 - La cinematograful Paramount în New York, a avut loc premiera primul film al lui Elvis Presley, „Love me tender”.

1971 - Intel Corporation a lansat primul microprocesor integrat din lume, denumit Intel 4004, care putea executa până la 60.000 de instrucţiuni pe secundă.

1987 - Revolta de la Braşov: Muncitorii de la uzinele „Steagu Roşu” au declanșat un protest spontan împotriva regimului ceauşist, manifestaţii la care s-a alăturat o mare parte din populaţia oraşului.

Revolta din 15 noiembrie 1987 a braşovenilor a fost primul protest muncitoresc stradal din anii regimului comunist. Într-o retrospectivă a acelor evenimente, ar fi două feluri de eroi. Întâi, muncitorii răzvrătiţi, condamnaţi şi deportaţi în tăcere. Căderea regimului a însemnat pentru ei bucuria de a reveni acasă şi reangajarea la „Uzinele Steagul Roşu" din Braşov. Fiind atâtea condamnări şi suferinţe, istoricii şi jurnaliştii evită chiar să-i numească pe acesti eroi.

15 noiembrie 1987 a fost o zi de duminică. Şi zi lucrătoare, ca aproape toate duminicile din acea vreme, când Ceauşescu obliga cetăţenii „să strângă cureaua" pentru plata datoriei externe. În plus, un „nou prilej de sărbătoare", pentru că pe 15 noiembrie 1987 se votau deputaţii pentru consiliile populare locale.

Braşovul întreg era "împodobit" cu portretele lui Ceauşescu şi cu mulţimi de steaguri roşii. Lozinci mobilizatoare pentru „a face totul" în scopul fericirii şi bunăstării poporului obturau orice privire aruncată în spaţiul public. Cu cât se-nmulţeau asemenea semne, românii simţeau mai intens angoasa unei ocupaţii străine. Căci ce altceva te puteai numi? Erai prizonierul unui regim care te obliga la cozi şi la cartele alimentare, la mobilizări pe frontul producţiei de export şi la întreruperi de curent. Şi, mai ales, la minciună.

Pe fondul acestor iritări şi frustrări colective, anunţul de noi penalizări salariale pentru rebuturi la export şi pentru neîndeplinirea planului a pus în mişcare sute de muncitori de la „Steagul Roşu". Oamenii au ţâşnit pe porţile fabricii către Primăria oraşului. Au dat foc steagurilor roşii ale partidului, dar au înălţat tricolorul. Ca un bulgăre de zăpadă rostogolit îndelung, grupul a prins consistenţă, atrăgând mulţimea. Se strigau lozinci nemaiauzite împotriva conducătorilor. Şi toţi cântau „Deşteaptă-te române!".

Pe contestatari i-a întărâtat şi mai tare întâmplarea de-a fi găsit, în sediul Judeţenei de partid, alimente prohibite cetăţeanului de rând: salam, fructe exotice, ciocolată. Răzvrătiţii au spart birouri şi ferestre, i-au „bumbăcit" pe cei care li s-au pus în cale, au aruncat în stradă dosare şi au incendiat portretul „conducătorului iubit". Le-au făcut pe toate cu furie prea îndelung stăpânită.