Calendar 1 ianuarie: 45 î.Hr. - Calendarul iulian a intrat în vigoare în Imperiul Roman

45 î.Hr. - Calendarul iulian a intrat în vigoare în Imperiul Roman, data de 1 ianuarie fiind stabilită drept prima zi a noului an.

Rotația Pământului în jurul Soarelui se realizează în 365, 242 de zile, un număr nu foarte ușor de transpus într-un calendar. Drept urmare, multe civilizații antice au recurs la adăugarea unor zile sau chiar luni pentru a-și ajusta calendarele. Calendarele timpurii se bazau pe lunile lunare, care însumau 29,5 zile. Dar un an calculat astfel ajunge doar la 354 de zile.

Discrepanța avea efecte nefaste asupra evenimentelor anuale – festivaluri, sărbători agricole, procesiuni religioase și alte date importante – care odată cu trecerea anilor ajungeau să fie decalate și să nu se mai racordeze la perioadele care le erau destinate. Civilizații precum cea romană au încercat să adauge luni calendarului pentru a-i corecta deficitul, o soluție însă nu foarte productivă pentru că producea haos în multe aspecte, de la sărbătorile religioase până la organizarea târgurilor. Ca să nu mai vorbim că era o societate sofisticată, în care se plăteau chirii, se stabileau dobânzi, tot felul de astfel de chestiuni care puteau fi afectate. Mai mult, problema s-a agravat în momentul în care oficialii responsabili de administrarea calendarului au început să-l folosească în scopuri politice, de pildă prin extinderea mandatelor favoriților lor. Calendarul putea să devieze atât de tare încât să ai parte de serbările recoltei în momentul când se punea de fapt răsadurile. Oamenii nu considerau calendarul ca fiind ceva foarte stabil și solid, așa cum facem noi, și totuși situația era scăpată de sub control.

Reforma a sosit la Roma și apoi în toată lumea vestică prin intermediul egiptenilor, care alături de babilonieni și mayași au fost printre primii care au determinat lungimea reală a anului solar. Egiptul a adoptat sistemul cu anul bisect, adăugând o zi la fiecare patru ani, în timpul dinastiei grecești a Ptolemeilor (305-30 a.Hr.). Ultimul suveran al dinastiei Ptolemeilor, Cleopatra, a fost oarecum responsabilă de introducerea sistemului și la romani din pricina legăturii cu Iulius Caesar. În anul 46 a.Hr., Caesar a introdus mai întâi un an de 445 de zile, supranumit anul confuziei, pentru a corecta dintr-o dată deficitele acumulate și a pregăti calendarul reformat.

Calendarul iulian a reorganizat timpul într-un sistem cu 12 luni și 365 de zile, cuprinzând așadar și anul bisect. Era o îmbunătățire considerabilă, dar cu un mic defect. Sfertul de zi pe care îl adăuga anul bisect era ceva mai mare decât rămășița de 0, 242 dintr-o zi în anul solar. Diferența infimă prelungea anul solar cu circa 11 minute, rezultând într-o discrepanta de o zi întreagă la fiecare 128 de ani. Din aceasta cauză calendarul iulian a deviat cu 10 zile până în secolul al XVI-lea. Situația i-a atras atenția papei Grigore al XIII-lea, pe care astronomii săi îl convinseseră că practic toate sărbătorile creștine erau celebrate în zile greșite. Papa a introdus propriul calendar în 1582, stabilind ca numai unul din patru „ani seculari” să fie bisect. Adică 2000 și 2400 de pildă sunt ani bisecți, dar 2100, 2200 și 2300 nu. Calendarul gregorian a fost treptat adoptat de aproape toată lumea, rămânând în uz și azi.

404 - La Roma, a avut loc ultima competiție cunoscută de gladiatori.

630 - Profetul Mahomed și armata sa au plecat către orașul Mecca, pe care îl vor captura fără vărsare de sânge.

990 - Rusia Kieveană a adoptat calendarul iulian.

1432 - A murit Alexandru cel Bun, domn al Moldovei.

1449 - S-a născut Lorenzo de Medici (Magnificul), conducător al Republicii Florentine în timpul Renaşterii italiene (d. 1492).

1502 - Amerigo Vespucci a debarcat în zona cunoscută astăzi ca Rio de Janeiro.

1788 - Cel mai vechi ziar din Marea Britanie, publicat anterior sub numele „The Daily Universal Register”, și-a schimbat numele în „The Times”.

1808 - Importul sclavilor în Statele Unite ale Americii a fost interzis.

1818 - A fost publicată prima ediție a romanului „Frankenstein” al lui Mary Shelley.

1823 - S-a născut poetul și revoluționarul maghiar Sándor Petőfi (d. 1849).

1847 - Franz Liszt a susținut la București al treilea concert, dat la Palat, la invitația lui Vodă Bibescu. 

1873 - Japonia a început să folosească calendarul gregorian.

1874 - La București, s-a înființat Banca Marmorosch Blank.

1877 - Regina Victoria a Regatului Unit a fost proclamată împărăteasă a Indiei.

1892 - Insula Ellis s-a deschis pentru primirea imigranților în Statele Unite.

1895 - S-a născut John Edgar Hoover, primul și cel mai longeviv director al Biroului Federal de Investigații (FBI), instituție pe care a condus-o timp de 48 de ani, până la moartea sa (d. 1972).

1897 - S-a născut medicul Ana Aslan (d. 1988).

1919 - S-a născut scriitorul american J. D. Salinger, autorul romanului „De veghe în lanul de secară” („The Catcher in the Rye”) (d. 2010).

1925 - Astronomul american Edwin Hubble anunță descoperirea unei alte galaxii în afară de Calea Lactee, Andromeda.

1934 - S-a născut actorul Gheorghe Dinică (d. 2009).

1959 - Fidel Castro și revoluționarii săi au preluat conducerea Cubei, alungând regimul condus de Fulgencio Batista.

1973 - Danemarca, Irlanda și Marea Britanie au fost admise în Comunitatea Economică Europeană.

2002 - Moneda euro a fost introdusă în 12 țări din Uniunea Europeană - Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Spania, după ce anterior (la 1 ianuarie 1999) fusese introdusă ca monedă oficială a Uniunii Europene, în formă electronică (fără bancnote).

2007 - România și Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene.