Tradiţii de Rusalii
Sărbătoarea Rusaliilor, care mai poartă denumirea de Cinzecime, se sărbătoreşte a 50-a zi după Paşte. În această zi se marchează Coborârea Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli.
În folclorul românesc, Rusaliile sunt denumite şi Iele, Dansele, Sfintele, Şoimanele, Vântoase sau Zânele, făpturi care au puteri magice de seducţie. Dansul lor, "Hora Ielelor", era temut, deoarece cel care îl privea risca să-şi piardă minţile.
„Încă persistă credinţa în vânturile necurate care iau înfăţişarea unor fecioare deosebit de frumoase sau dimpotrivă, a unor babe peste măsură de urâte şi înfiorătoare. Aceste personaje mitologice sunt cunoscute îndeobşte sub numele de «iele», «vântoase» sau «şoimane», fiind deosebit de răzbunătoare şi sunt aducătoare de nenorociri", explică etnograful Vasile Munteanu, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional Iaşi.
Pentru a scăpa de puterea malefică a ielelor, oamenii evitau să doarmă în aer liber, în poieni sau livezi, ori pe prispa caselor.Există o serie de modalităţi prin care românii se apără de efectul malefic al ielelor.
„Pe lângă statul în casă, oamenii vorbesc numai de bine ielele, ca să nu le supere. Se mai folosesc buruieni cum ar fi avrămeasca, pelinul şi leuşteanul", spune Vasile Munteanu.
Cea mai puternică armă contra blestemului ielelor o reprezintă jocul căluşarilor, care se păstrează mai ales în Oltenia. „Acest obicei misterios şi oarecum bizar, care acum are doar un rol spectaculos pentru coregrafie avea în primul rând valenţe magice şi vindecătoare", explică Munteanu.
În această zi, oamenii nu merg la câmp pentru că vor fi pedepsiţi de Rusalii. Astăzi nu e bine să te urci în arbori sau să te cerţi, iar la poartă şi în casă se pun flori sau frunze de tei.
