O brațară din aur, veche de 3.000 de ani, expusă la Sibiu

O brățară din aur, veche de 3.000 de ani, datată aproximativ sec. XII-IX a.Chr., a fost adusă la Sibiu, unde va fi expusă pentru 2 ani de zile la Muzeul de Istorie Casa Altemberger, începând din 1 noiembrie 2024.

Piesa a fost adjudecată în cadrul licitației Artmark din Palatul Cesianu-Racoviță, informează un comunicat al Muzeului Național Brukenthal.

„Ne bucurăm că sunt colecționari, așa cum se întâmplă și în cazul de față, care, atunci când achiziționează o piesă importantă, cum este și această brățară, doresc să o expună pentru o perioadă de timp într-un muzeu, pentru ca și publicul larg să o poată vedea.

Îi mulțumesc domnului David Mooney și conducerii Artmark pentru oferta de a împrumută, în regim gratuit, această piesă Muzeului Național Brukenthal.

Suntem în colaborare cu doamna dr. Corina Borș (cercetător științific/ arheolog expert în Secția Arheologie din cadrul Muzeului Național de Istorie a României – n.r.) pentru realizarea expoziției și a publicației despre această piesă.

Ne pregătim ca piesa să fie expusă la Muzeul de Istorie Casa Altemberger începând din 1 noiembrie 2024 într-un modul expozițional distinct, împreună cu texte și cu date despre aceasta și proveniență – așadar îi vom rezerva un loc aparte, astfel încât brățara să poată fi vizitată în toată splendoarea sa.

De asemenea vom avea și o campanie de marketing, așa cum doar la Muzeul Național Brukenthal se face și așa cum am obișnuit și publicul.

În decursul timpului, Muzeul Național Brukenthal a mai expus lucrări achiziționate în licitațiile Artmark, precum atunci când am expus două picturi celebre de Nicolae Grigorescu – «Car cu boi» (în 2010) și «Fata cu mărgele roșii» (în 2011). De data aceasta, însă, suntem cu atât mai bucuroși cu cât este pentru prima dată când Muzeul Brukenthal poate expune o piesă de o asemenea importanță pentru istorie, care provine din perioada dacică, dintr-o colecție privată. Este o premieră pentru noi”, a declarat, în comunicatul citat, dr. Alexandru Constantin Chituță, directorul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu.

Brățara provine din localitatea Costești (județul Argeș), dintr-o colecție privată moștenită pe linie maternă timp de șase generații. Conform relatărilor familiei, Ilie și Rada Neacșu au lăsat-o fiicei lor, Catrina Caterina, care, mai apoi, a lăsat-o moștenire fiicei sale, Catrina Ioana, străbunica actualului deținător.

Brățara este cunoscută în literatura de specialitate, fiind documentată prin menționarea sa, în anul 2014, în Repertoriul Arheologic al județului Argeș (pct. 125):

„Pe teritoriul localității a fost descoperită, întâmplător, înainte de 2005, o brățară din bară de aur torsadată, cu un sistem de închidere de tip «ochi cu cârlig», datând probabil de la începutul primei Epoci a Fierului. Diametrul este de max. 9,2 cm, iar greutatea de 23,4 gr. Se păstra în posesia urmașilor descoperitorului”.

Acest artefact reprezintă o descoperire rară pentru zona geografică Muntenia și perioada cronologică de referință, mai ales că, potrivit specialiștilor, nu sunt cunoscute alte analogii directe pentru teritoriul actual al României. Brățara se înscrie în categoria pieselor de podoabă din metal prețios, fiind purtată de un personaj din elita acelor timpuri. Acest exemplar era parte a elementelor de port asociate cu elita societăților care preced epoca geto-dacică pe teritoriul actual al României, atât masculină, cât și feminină.

„Este o discuție întreagă în cercetarea românească despre așa-numita comoară getică. Piesele de tip asemănător de la Muzeul Național de Istorie, în primul rând celebrele brățări dacice regăsite în ultimele două decenii, sunt piese de tezaurizare. Așadar sunt piese care nu erau destinate portului, ci unei forme speciale de tezaurizare. Ştim că în societățile pre-monetare, metalul era tezaurizat sub forma unor obiecte pe care le reîntâlnim și ca obiecte de uz comun. De aceea avem lingouri în forme de elemente de bijuterii, peste tot în Europa. Brățara aceasta totodată cu siguranță a fost purtată. Dincolo de valoarea intrinsecă a unui obiect de tezaur, este un obiect care indică foarte bine evoluțiile sociale și politice din spațiul românesc. Așadar este un act extraordinar să poți să licitezi pentru o astfel de piesă”, a explicat prof. univ. dr. Carol Căpiță, din cadrul Departamentului de Istorie Antică și Arheologie al Facultății de Istorie București – pentru canalul YouTube Artmark.