O baie romană unică, excepțional de bine conservată, descoperită de arheologi în Serbia
Arheologii care efectuează săpături la complexul imperial Vrelo–Šarkamen din estul Serbiei au descoperit o baie romană privată, excepțional de bine conservată, construită la nivelul inferior al unui turn monumental al palatului.
Potrivit cercetătorilor, construcția nu are, până în prezent, un paralel arhitectural direct cunoscut în Imperiul Roman. Descoperirea oferă noi informații despre nivelul de sofisticare al reședinței imperiale asociate lui Maximinus Daia, unul dintre conducătorii perioadei tetrarhice de la începutul secolului al IV-lea, informează Arkeonews.
Baia circulară, numită balneum, ocupa colțul sud-vestic al unui turn fortificat și era acoperită de o cupolă prevăzută cu șase deschideri pentru ferestre. Arhitectura acesteia demonstrează o planificare complexă, în care nu au fost avute în vedere doar funcționalitatea și încălzirea, ci și iluminarea și organizarea spațiului interior. Complexul era împărțit în zone distincte: o secțiune tehnică, destinată funcționării instalațiilor, și una destinată îmbăierii, relaxării și activităților de agrement.
Una dintre cele mai importante descoperiri este sistemul de încălzire, păstrat într-o stare neobișnuit de bună. În zona tehnică se afla praefurnium, cuptorul care producea căldura transmisă printr-un sistem de hipocaust. Aerul fierbinte circula sub podelele ridicate, susținute de pilae circulare, încălzind încăperile de deasupra.
Arheologii au identificat, de asemenea, locul în care fusese amplasat un cazan de cupru pentru încălzirea apei. Vasul nu s-a păstrat, probabil deoarece cuprul avea o valoare ridicată și putea fi reciclat, însă instalația permite reconstruirea poziției și funcționării sale.
Zona destinată utilizatorilor băii conținea trei bazine sau căzi și un sudatorium, o încăpere încălzită destinată băii de aburi. Împreună cu cuptorul, hipocaustul și instalația pentru încălzirea apei, aceste elemente demonstrează existența unui sistem tehnologic complet, conceput pentru confortul unor locuitori de rang înalt.
Circulația era, la rândul ei, atent organizată: personalul care întreținea cuptorul și instalațiile pătrundea printr-o intrare monumentală vestică, separată de spațiile folosite de locatarii palatului.
Importanța descoperirii este strâns legată de caracterul sitului
Vrelo–Šarkamen nu era un oraș roman obișnuit, ci o reședință fortificată de înalt statut, construită la începutul secolului al IV-lea și asociată lui Maximinus Daia. În contextul Tetrarhiei, asemenea complexe puteau îndeplini simultan funcții defensive, ceremoniale, administrative și rezidențiale.
Amplasarea unei băi private sofisticate într-un turn cu aspect defensiv arată că luxul, confortul și prestigiul imperial erau integrate chiar și în zonele monumentale ale reședinței.
Descoperirea completează rezultatele obținute cu aproximativ trei decenii în urmă, când în apropierea mausoleului imperial de la Šarkamen a fost găsit un important tezaur de bijuterii din aur, care demonstra statutul excepțional al persoanelor asociate complexului.
Dacă acele obiecte exprimau prestigiul prin bogăție și lux, baia îl exprimă prin arhitectură, tehnologie și organizarea spațiului privat. Împreună, mausoleul și balneum-ul consolidează interpretarea sitului ca un complex imperial ambițios.
Totuși, cercetările nu au stabilit încă exact modul în care locuitorii palatului ajungeau la baie. O intrare estică este legată de un coridor pavat, însă diferența dintre nivelurile podelelor ridică întrebări. De asemenea, rolul exact al unor încăperi și relația dintre accesul vestic și zona tehnică sunt încă investigate.
Prin urmare, descoperirea nu încheie cercetarea complexului, ci deschide noi direcții de studiu. Baia de la Šarkamen reprezintă o expresie remarcabilă a vieții elitei romane târzii, reunind tehnologie avansată de încălzire, arhitectură experimentală și spații private atent organizate într-o configurație pentru care arheologii nu cunosc, deocamdată, un echivalent direct în Imperiul Roman.
Mai multe pentru tine...
