Efectele globalizării antice
Omenirea a fost într-o permanentă mișcare și toate popoarele antice au fost afectate de această mobilitate. Nu există popor pur, mai ales în urma marelui amestec de etnii din timpul Imperiului roman. Istoricul Tacitus a amintit în opera Anale un efect interesant al acestor transformări.
Locuitorii Peninsulei Italice nu mai aveau suficient teren agricol pentru un trai îmbelșugat și erau obligați de către marii proprietari să plece peste mări și țări în colonii cu caracter comercial sau agricol. Roma din timpul împăratului Claudius nu mai putea să trimită cereale pentru întreținerea legiunilor aflate în campanie. A fost nevoie ca poporul roman să se adapteze regulilor comerțului mondial și să aducă grânele din Africa și Egipt, ceea ce amplifica lipsa de rentabilitate a pământurilor italice. Orașul Roma, o capitală-pântece, ajungea adeseori în situația de panică alimentară atunci când mai era făină numai pentru 15 zile. Noroc că Mediterana cunoștea și ierni blânde și corăbiile puteau să aducă la timp prețioasa încărcătură pentru liniștirea maselor, extrem de agresive în vremuri de lipsuri alimentare.
Navele romane erau concepute special pentru aducerea mărfurilor sărace, cu volum mare și preț mic. Erau capabile să ducă o mie de tone de cereale la o cursă. Împăratul Claudius chiar a avut o surpriză neplăcută atunci când mulțimile răzvrătite l-au încercuit în for, în timp ce încerca să împartă dreptatea, și abia a fost scos de un detașament de militari. Tacitus amintește de valuri de nemulțumiți, speriați și de niște cutremure, ce i-au călcat în picioare fără milă pe cei mai slăbănogi.
Și astăzi omenirea cunoaște aceleași efecte ale globalizării comerțului, munca țăranilor fiind lipsită de importanță în urma sosirii valurilor de produse alimentare aduse de peste mări, indiferent de sezon. Țăranii sunt obligați să-și părăsească pământurile strămoșești pentru a îngroșa rândurile orășenilor, mulți fără vreo șansă de afirmare într-un mediu nou, necunoscut. Oare ce se poate întâmpla dacă apare însă un spasm economic mondial în imensele orașe mondiale? Acesta rămâne cel mai mare pericol social la nivel mondial.
Bibliografie minimală
https://en.wikipedia.org/wiki/Claudius
https://it.wikipedia.org/wiki/Carestia
https://en.wikipedia.org/wiki/Famine
Tacitus, Anale, Editura Științifică, București, 1964.
Toffler, Alvin, Raport despre Eco-spasm, Editura Antet, f. a.
