Depozit de bronzuri vechi de peste 3.000 de ani, descoperit de detectoriști în Alba / VIDEO
Un depozit de bronzuri vechi de peste 3.000 de ani, descoperit pe raza comunei Hopârta, județul Alba, de către doi detectoriști amatori, într-o zonă în care nu se cunoștea existența vreunui sit arheologic, a intrat în patrimoniul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.
Depozitul de bronzuri de la Hopârta a fost descoperit la mijlocul lunii martie, în urma unei acțiuni de detecție, realizată într-o zonă în care nu se cunoștea existența vreunui sit arheologic. Au fost descoperite atât piese întregi, cât și fragmentare, mai exact 20 celturi, 14 turte și resturi de turnare, 3 vârfuri de lance, 2 seceri, o brățară fragmentară, un ciocan fragmentar și două fragmente din bronz, informează un comunicat al Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.
Pentru verificarea semnalului emis de detectorul de metale, a fost săpată o groapă circulară până la adâncimea de -0,5 metri, unde au fost observate nouă obiecte din bronz. Înțelegând importanța prelevării pieselor arheologice de către specialiști, și având experiențe anterioare, descoperitorii și-au învins curiozitatea, nu au ridicat piesele din teren și nu au deranjat contextul arheologic. Ei doar le-au fotografiat, le-au acoperit cu folie și cu pământ, anunțând ulterior Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, se arată în comunicat.
A doua zi după primirea autorizației cercetării, o echipă de arheologi din cadrul muzeului (Ilie Lascu, George Bounegru și Anca Timofan), împreună cu descoperitorii (Kolozsvari Csaba și Grecu Vlad), s-a deplasat în teren pentru identificarea locului unde a fost semnalat depozitul.
Piesele, care au devenit vizibile la adâncimea de o jumătate de metru, erau aranjate într-o groapă de formă ovală, de mici dimensiuni, care se adâncea cu minus 12 cm față de nivelul de contur. Ele au fost depuse pe mai multe nivele, unele peste altele, fiind documentat de arheologi fiecare nivel de depunere.
Potrivit comunicatului, piesele pot fi datate în epoca târzie a bronzului, undeva în jurul anului 1.200 î.Chr., aproximativ în aceeași perioadă cu marile depozite cunoscute în literatura de specialitate cu numele de Şpălnaca II și Uioara de Sus.
Piesele din depozitul de la Hopârta cântăresc circa 15,4 kilograme, necurățate și nerestaurate. Ele vor trece printr-un minuțios proces de restaurare, digitizare și valorificare științifică, urmând a fi prezentate publicului larg în cadrul expoziției permanente a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.
Depozitul se află într-o zonă bogată în astfel de descoperiri, atât numeric, cât și cantitativ. Din apropierea exploatărilor salinifere de la Ocna Mureș, provin două depozite care sunt impresionante prin cantitatea și varietatea pieselor care le compuneau, cele descoperite la Şpălnaca și Uioara de Sus, ambele depășind o tonă în greutate, mai arată sursa citată.
