Arhivele, cercetarea istorică şi memoria locului. Întoarcerea documentelor Moldovei la Iaşi după 150 de ani
Arhivele Naţionale ale României, în parteneriat cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” şi Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, organizează joi, 26 aprilie 2012, ora 16.00, la Iaşi, în Corpul H (Casa Catargi), Sala H1, Bd. Carol I, nr. 11, dezbaterea cu tema Arhivele, cercetarea istorică şi memoria locului. Întoarcerea documentelor Moldovei la Iaşi după 150 de ani, însoţită de o microexpoziţie documentară.
La dezbatere vor participa istoricii:Arcadie Bodale, Cătălin Botoşineanu, Florin Cîntic, Mihai Cojocaru, Dorin Dobrincu, Sorin Iftimi, Florea Ioncioaia, Ştefan S. Gorovei, Andi Mihalache, Mihai Mîrza, Leonidas Rados, Petronel Zahariuc.
În temeiul principiilor teritorialităţii şi integrităţii fondurilor, transferul de documente de la Bucureşti la Iaşi s-a desfăşurat în lunile martie şi aprilie 2012. Documentele reflectă evoluţia istoriei regionale şi locale, fiind esenţiale pentru reconstituirea imaginii dinamice a unei regiuni istorice cu instituţii, tradiţii şi tendinţe de dezvoltare particulare.
În prima fază au fost avute în vedere 11 fonduri arhivistice din perioada regulamentară şi postregulamentară:Adunarea Electivă Legislativă a Moldovei, Departamentul Treburilor din Lăuntru Moldova, Divanul Ad-hoc al Moldovei, Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice Moldova, Ministerul de Război Moldova, Ministerul Lucrărilor Publice Moldova, Obişnuita Adunare Obştească a Moldovei, Obştescul Control Moldova, Obştescul Divan al Moldovei, Visteria Moldovei, Visteria Moldovei – Direcţia Poştelor Moldova.
Cea de-a doua fază a presupus transferarea a 86 de fonduri ecleziastice care cuprind documente emise de (purtându-le şi numele) Mitropolia Moldovei, Episcopiile Roman şi Huşi, 79 de mănăstiri şi schituri (Agafton, Agapia, Aron Vodă, Barnovschi, Bârnova, Berzunţi, Bistriţa, Bogdana, Caşin, Cetăţuia, Dancu, Fâstâci, Frumoasa, Galata, Golgota, Golia, Neamţ, Pângăraţi, Probota, Popăuţi, Răchitoasa, Râşca, Sfântul Ioan Gură de Aur (Zlataust), Sfântul Sava din Iaşi, Sfântul Spiridon din Iaşi, Slatina, Socola, Soveja, Secu, Tazlău, Trei Ierarhi, Văratic, Vizantea, Vorona, Zagavia etc.), precum şi 4 biserici orăşeneşti (Sfântul Lazăr din Iaşi, Sfântul Nicolae Domnesc din Iaşi etc.). Redactate în limbile slavonă, greacă şi română (cu alfabet chirilic), pe pergament şi/sau hârtie, cu elemente decorative şi diverse semne de validare (peceţi, sigilii timbrate şi/sau aplicate), documentele medievale moldoveneşti marchează un spaţiu istoric şi cultural specific.
Astfel, dezbaterea, motivată de transferul acestor fonduri documentare, oferă prilejul unor discuţii aprofundate cu privire la importanţa arhivelor şi cercetării istorice, în special a celei regionale şi locale, şi redefinirea raportului regional – naţional în discursul public, în particular istoriografic.Precizăm că documentele în discuţie vor putea fi studiate
