Historia, nr. 230, Martie 2021

Dosarul lunii pune reflectoarele pe Elisabeta, prima regină a României. Cum am fi putut sărbători altfel, laolaltă, luna femeii, dar și 140 de ani de la proclamarea regatului României? O personalitate pe cât de importantă în istoria noastră, pe atât de discretă în apariție, Regina Elisabeta este cea care, alături de Regele Carol I, a construit România modernă și independentă. Viața Elisabetei este într-adevăr una a luminii și a umbrelor, dar mai ales unui nor întunecat care a urmat-o până la moarte: pierderea singurului copil, principesa Maria, și durerea de a nu putea dărui dinastiei niciun moștenitor – iată, așadar, povestea unei femei care a pierdut 18 sarcini. Pentru a acoperi acest imens gol, Elisabeta și-a dedicat întreaga viață binefacerii și culturii: a fost „Mama răniților” în timpul Războiului de Independență, a adus în Crucea Roșie în România, a ridicat zeci de instituții de caritate (pentru ajutorarea bolnavilor, săracilor, femeilor singure, copiilor), dar și multe centre de meșteșug.

A iubit arta și artiștii – ea fost cea care a adus costumul popular în rândurile aristocrației, purtându-l cu mândrie la Peleș și la Cotroceni. A crezut în oameni cu toată ființa și a suferit enorm când a fost trădată. Toată viața a fost bolnavă, perioade lungi petrecându-le în prezența doctorilor. Deși nu s-a implicat vizibil în politică, precum Regina Maria, Elisabeta a fost sfătuitorul de încredere al regelui – lucru pe care avem să îl află din scrisorile dintre cei doi. Citiți, așadar, portretul primei regine a României, un dosar lucrat cu dragoste și migală, însoțit de o serie superbă de fotografii inedite din colecția Arhivelor Naționale Române, Cabinetului de stampe al Bibliotecii Academiei Române, Muzeului Național de Istorie a Românie și multe altele. În plus, aveți parte și de o surpriză: câteva dintre fotografii sunt colorizate și publicate în premieră în acest număr.

Citește aici numărul în format digital: