Marea Criză Economică și progresul major al domeniului feroviar din România

Fenomenul economic început în SUA anului 1929 a fost descris pe larg și s-a spus că a fost o nenorocire care a avut drept cauză prăbușirea bursei americane și apoi a explodat întreaga economie mondială și a fost o nenorocire planetară. Autorii s-au grăbit să redacteze lucrări cât mai voluminoase pe tema dezastrului declanșat în toamna anului 1929. Istoricii, economiștii, jurnaliștii și politicienii s-au întrecut să profite de pe urma recesiunii, dar datele statistice ale statelor nu prea vin să confirme această imagine de sfârșit de lume.

Anuarul statistic din anul 1940 conține informații referitoare la situația din domeniul căilor ferate în anul 1939 și se putea afla că erau 2.203 locomotive în 1928, adică înainte de declanșarea prăpădului planetar.

Chiar dacă au fost casate mijloacele de transport învechite, totalul locomotivelor bune din trafic era de 2.271 de unități în 1939. Se poate spune că a fost un progres mic, dar puterea noilor mașini era deosebită în raport cu vechiturile moștenite de la statele dispărute în 1919.

Schimbarea venea însă la capitolul automotoare, cele ce puteau să asigure transportul de pasageri pe rutele zise secundare. Dacă au fost inițial 21, s-a ajuns la 190 de exemplare în 1939. Erau înregistrate în 1938 chiar 203 mașini, dar statistica C.F.R. făcea referire mereu numai la mijloacele de transport utilizabile.

O creștere mult mai vizibilă a fost la capitolul vagoane și aici s-a trecut de la 56.005 la 63.420 unități în 1939. Saltul pare mic pentru istoricii de astăzi, dar se observă că a fost o creștere substanțială din punct de vedere numeric și multe vagoane erau noi și îmbunătățite în ceea ce privește modul de păstrare a mărfurilor.

Cum România era un stat bogat în petrol, a fost sporit numărul de cisterne feroviare de la 8.000 în 1928 la 10.071 în 1939. Un fenomen asemănător a fost în ceea ce privește vagoanele de marfă acoperite, utile la transportarea unor mărfuri sensibile la factorii de mediu. Au fost înregistrate 19.584 pentru a se ajunge la 21.679 de unități în 1939, ultimul an complet în care România Mare a existat.

Transformări au avut loc și la capitolul infrastructură. Lungimea căilor ferate a trecut de la 11.100 km în 1928 la 11.410 km. S-a putut realiza și o dublare a drumurilor de fier de la 218 la 405 km în vederea creșterii traficului de mărfuri și pasageri. Erau date referitoare numai la căile ferate aflate în exploatare.

Economia României Mari era în plin progres, dar au avut grijă marile puteri europene, în special Uniunea Sovietică, să afecteze grav evoluția unui stat ce evolua zilnic, dar contemporanii și istoricii n-au vrut sau nu vor să vadă că întreaga populație era sub presiunea schimbării. Oare de ce se tot repetă că a fost recesiune?

_{Foto sus: Locomotivă construită la Uzinele Malaxa în perioada interbelică (© Fortepan)}