Excesul de daruri din partea Churchill pentru prietenul Stalin

Se spune prin cărţile de istorie că Uniunea Sovietică n-a fost ajutată de către aliaţii occidentali şi că a luptat mai mult singură împotriva Germaniei, un adversar ideologic ce dorea nimicirea lagărului comunist. Datele statistice arată însă că premierul Winston Churchill a făcut chiar prea multe pentru a avea încrederea liderului de la Kremlin şi a sacrificat la final prietenia cu poporul polonez, cel rămas în mâinile crudei poliţii politice comuniste.

N-a mai contat că militarii de pe Vistula au luptat cu un eroism deosebit pentru victoria Marii Britanii. Churchill a hotărât că Uniunea Sovietică nu poate să fie ajutată cu trupe terestre, orice debarcare pe coasta Atlanticului fiind un eşec previzibil în anii 1941 – 1943 din cauza lipsei de suficiente divizii de infanterie şi tancuri. Nici artileria nu era încă refăcută după dezastrul de la Dunkerque şi mai era nevoie de multă acoperire aeriană.

Trebuia să se trimită numai armament aliatului din est şi au plecat cu ajutorul vapoarelor 3.374 de aparate Hurricane, cele ce se afirmaseră în distrugerea bombardierelor germane în anul 1940. În plus, exista o variantă înarmată special pentru atacarea ţintelor terestre şi chiar a tancurilor. Se poate spune de către un critic că numai 3.374 de avioane înseamnă prea puţin raportat la un război mondial. Problema constă în faptul că industria britanică a asamblat numai 12.416 maşini de zbor în anii războiului. Iosif Vissarionovici Stalin a primit 2.897, 346 fiind pierdute pe mare şi alte 131 au fost respinse de către autorităţile sovietice.

Capitaliştii englezi au trimis în lagărul comunist 27,17% din producţia unui avion legendar într-o epocă în care orice aparat conta pentru a schimba raportul de forţe. S-a făcut chiar prea mult pentru această prietenie ciudată şi beneficiarii nu prea vor să recunoască importanţa sprijinului occidental, dar calculele matematice simple demonstrează imediat falsitatea autorilor estici.

Oare cât înseamnă cele 3.374 de avioane urcate la bordul navelor în loc să fie folosite de piloţii britanici? Specialiştii sovietici spun că au fost puţine în cadrul efortului de război şi raportat la producţia uzinelor din vastul spaţiu comunist. Totuşi, Luftwaffe a pornit la cucerirea lagărului stalinist cu 2.770 de aparate de diferite tipuri în iunie 1941. Este evident că avioanele Hurricane erau un pericol mortal pentru bombardiere şi lentele aparate de transport, ceva mai greu fiind să înfrunte temutul Me-109 de vânătoare.

N-a existat nici cea mai mică idee de umilire a aliatului estic şi chiar se poate discuta despre faptul că trupele britanice au fost lăsate fără suficiente avioane pentru protecţie aeriană şi pentru atac la sol.

De ce nu se recunoaştea importanţa ajutorului vestic în istoriografia sovietică? Era absolut normal că nu se putea accepta ca lumea capitalistă să aibă o imagine pozitivă şi că a făcut tot ce s-a putut pentru ca Armata Roşie să funcţioneze perfect şi să asalteze poziţiile germane ca un tăvălug. Nu se putea spune că avioanele expediate erau de calitate în raport cu cele produse în uzinele de sub steagul roşu pentru că populaţia trebuia să fie absolut convinsă de superioritatea sistemului ideologic de stânga.

Menţinerea acestui prestigiu politic trebuia făcută prin orice mijloace, minciuna şi denigrarea lumii occidentale fiind armele iubite ale aparatului de stat şi de propagandă. Istoriografia actuală preia tezele vechi din comoditate intelectuală sau pentru a menţine poporul în aceeaşi stare de supunere faţă de un centru de putere ce nu greşeşte şi care asigură slava mondială.