Câte apartamente au fost construite în marile centre urbane ale României Mari în anul 1931
Istoricii comuniști au scris că recesiunea economică a izbucnit în SUA anului 1929 și niciodată un fenomen planetar n-a fost atât de bine delimitat, adică a durat din octombrie 1929 până la venirea lui Adolf Hitler la putere în 30 ianuarie 1933. Se observă că autorii doreau cu orice preț să dea vina pe imperialiștii americani și pe dictatorul nazist.
O statistică românească referitoare la numai 20 de așezări urbane vine să contrazică tot ce s-a scris despre zisa recesiune. Orașele statului român se dezvoltau rapid și în mod natural, în funcție de cerere și ofertă. Ridicarea de imobile de locuit din materiale durabile indica o adevărată competiție la nivel național pentru supremație economică și edilitară. Capitala țării era cea care atrăgea cele mai multe energii și, doar în anul 1931, au fost ridicate 2.225 de imobile cu 4.645 de apartamente. Se investea în confort și dimensiuni, clădirile fiind mai mari decât cele din cele din 1929.
Principalul oraș al țării era urmat la mare distanță de Timișoara prin cele 420 de imobile cu 831 de apartamente. Era cel mai bun an de până atunci din zisa eră de recesiune. Venea la mare distanță capitala Moldovei prin cele 301 clădiri cu 801 apartamente, cu mai multe spații de locuit decât în 1930. Prosperitatea era evidentă în regiunile de la vest de Prut, cele ce profitau de înflorirea vieții economice, dar teritoriul Basarabiei era grav afectat de lipsa schimburilor comerciale cu colosul sovietic, cel ce dispunea de grăniceri înarmați până-n dinți pe malul Nistrului. Cetatea Albă, posibil un port înfloritor, a avut doar 32 de inaugurări și erau disponibile 34 de locuințe noi. Era un progres în raport cu situația din 1929, an în care au fost 26 de finisări și imobilele dispuneau de 30 de apartamente.
Au apărut în cele 20 de localități 5.936 de construcții cu 10.164 de apartamente, evident mai multe decât cele 9.988 din 1929, anul în care a început dezastrul economic din descrierile specialiștilor. Exista în perioada comunistă un model de bloc ce avea două scări și 20 de spații locative. Dacă s-ar face o raportare la această unitate de măsură, s-ar putea constata că, fără să fie camioane, macarale și excavatoare de mare putere, au fost ridicate clădiri echivalente cu 508 blocuri.
România Mare se dezvolta în sectorul imobiliar, dar este prea greu să se spună adevărul și, mai ales, să fie crezut de către cei ce cred că numai în timpul regimului comunist s-a construit mult și durabil. Interesant este că nivelul de trai se îmbunătățea de la o zi la alta, dar istoricii din trecut au scris cu mânie proletară că nu exista progres în statul dominat de relațiile capitaliste, cele în care nu se făcea ceva pentru populație.
Anul 1931 a fost definit drept de recesiune și au fost date în folosință în cele 20 de centre urbane mai multe locuințe decât în anul în care a pornit recesiunea din SUA.
Foto sus: Bucureștiul interbelic. Vedere generală (© iMAGO Romaniae)