Cum mascau romanii mirosul fecalelor umane folosite ca... medicament

Fulgi maro-închis descoperiți în interiorul unui flacon roman de sticlă vechi de 1.900 de ani reprezintă prima dovadă directă a utilizării fecalelor umane în scopuri medicinale, potrivit unei noi analize chimice. Fecalele erau amestecate cu cimbru pentru a masca mirosul, iar amestecul ar fi putut fi folosit pentru tratarea inflamațiilor sau infecțiilor.

„În timp ce lucram în depozitele Muzeului Bergama, am observat că unele recipiente de sticlă conțineau reziduuri”, a declarat pentru Live Science, într-un e-mail, Cenker Atila, arheolog la Universitatea Sivas Cumhuriyet din Turcia.

„Reziduuri au fost găsite într-un total de șapte vase diferite, dar doar unul a oferit rezultate concludente”, a precizat arheologul

Într-un studiu publicat în Journal of Archaeological Science: Reports, Atila și colegii săi au detaliat analiza conținutului unui anumit unguentarium, o sticluță mică de sticlă folosită pentru păstrarea parfumurilor, uleiurilor sau medicamentelor. Flaconul fusese sigilat cu lut în Antichitate și a fost găsit într-un mormânt din orașul antic Pergamon, în vestul Turciei.

„Când am deschis unguentariumul, nu exista niciun miros neplăcut”, a spus Atila. Totuși, pe durata depozitării, „reziduul din interior a fost trecut cu vederea. L-am observat și am inițiat imediat procesul de analiză”.

Cercetătorii au folosit cromatografia gazoasă cuplată cu spectrometria de masă (GC-MS) pentru a identifica compușii organici din reziduul maro-închis răzuit din interiorul flaconului. Doi dintre compușii identificați - coprostanolul și 24-etilcoprostanolul - se găsesc în mod obișnuit în tractul digestiv al animalelor care metabolizează colesterolul.

„Identificarea constantă a stanolilor - biomarkeri fecali validați - sugerează cu tărie că unguentariumul roman conținea inițial material fecal”, au scris cercetătorii în studiu. Deși nu au putut determina cu certitudine originea fecalelor, aceștia au menționat că raportul dintre coprostanol și 24-etilcoprostanol indică faptul că acestea erau de origine umană.

O altă descoperire majoră în reziduu a fost carvacrolul, un compus organic aromatic prezent în uleiurile esențiale obținute din anumite plante.

„În această probă, am identificat fecale umane amestecate cu cimbru. Pentru că suntem foarte familiarizați cu sursele textuale antice, am recunoscut imediat acest preparat ca fiind unul medicinal, utilizat de celebrul medic roman Galen”, a spus Atila.

În secolele al II-lea și al III-lea, Pergamon era cunoscut ca un important centru al medicinei romane, datorită medicului și anatomistului Galen din Pergamon, ale cărui idei aveau să domine medicina occidentală timp de secole.

În medicina romană existau mai multe remedii populare pe bază de fecale, menite să trateze afecțiuni variind de la inflamații și infecții până la tulburări reproductive, au scris cercetătorii. Într-un exemplu, Galen menționa valoarea terapeutică a fecalelor unui copil care consumase leguminoase, pâine și vin. Însă, deoarece medicii antici știau că pacienții ar respinge medicamentele urât mirositoare, recomandau adesea mascarea acestora cu plante aromatice, vin sau oțet.

„Acest studiu oferă prima dovadă chimică directă a utilizării materiei fecale în scopuri medicinale în Antichitatea greco-romană”, au scris cercetătorii, precum și dovezi directe că mirosul excrementelor era mascat cu plante puternic aromate.

„Aceste descoperiri se aliniază îndeaproape cu rețetele descrise de Galen și alți autori clasici, sugerând că astfel de remedii au fost puse în practică în mod concret, nu doar teoretizate în texte”, au adăugat cercetătorii.

_{Foto sus:  Bărbat bolnav în Roma antică. Ilustrație din jocul Old World (© Mohawk Games)}