Turda   1000 de ani de bun─âstare provenit─â din exploatarea s─ârii jpeg

Turda - 1000 de ani de bun─âstare provenit─â din exploatarea s─ârii

­čôü C─âl─âtorii ├«n istorie
Autor: Olimpia Cop─âcenaru

Cu un record de peste 2, 5 de milioane de vizitatori ├«ncep├ónd cu anul 2010, c├ónd a fost reintrodus─â ├«n circuitul turistic, Salina Turda a constituit sursa prosperit─â╚Ťii ora╚Öului pentru mai mult de un mileniu.

Începuturile exploatării sării la Turda

Situat ├«n partea de nord-est a ora╚Öului Turda, z─âc─âm├óntul de sare cu o grosime medie de 250 de metri a fost exploatat sistematic, ini╚Ťial prin lucr─âri de suprafa╚Ť─â, iar mai t├órziu ÔÇô ├«n subteran. Se presupune c─â lucr─ârile au debutat la Turda ├«n perioada ocupa╚Ťiei romane ├«n Dacia, c├ónd ora╚Öul purta denumirea latin─â de Potaissa, cea mai bun─â dovad─â ├«n acest sens fiind existen╚Ťa unor galerii de exploatare piramidale, desp─âr╚Ťite prin ├«mpletituri de nuiele, redescoperite ├«n anul 1862. ├Äncep├ónd cu Retragerea Aurelian─â din anul 271 ╚Öi p├ón─â ├«n jurul anului 1000, sigura dovad─â care ar putea atesta continuarea extrac╚Ťiei de sare o reprezint─â dezvoltarea unui cartier me╚Öte╚Öug─âresc pe Dealul Z├ónelor, popula╚Ťia local─â av├ónd cel mai probabil nevoie de aceste resurse ├«n vederea consumului intern, dar ╚Öi al unor posibile schimburi. 

Exploatarea de sare pe parcursul Evului Mediu

├Änc─â de la prima atestare documentar─â a ora╚Öului Turda, ├«n anul 1075, istoria ora╚Öului a fost str├óns legat─â de existen╚Ťa s─ârii. ├Än documentul emis de c─âtre cancelaria maghiar─â, este men╚Ťionat─â prezen╚Ťa v─âmii ocnelor de sare ÔÇ×la cetatea ce se cheam─â Turda, ├«n locul ce se cheam─â ├«n ungure╚Öte Aranyas, iar ├«n latine╚Öte AureusÔÇŁ, ÔÇ×pe drumul Arie╚Öului ╚Öi al Mure╚ÖuluiÔÇŁ. De altfel, cetatea Turda ar fi putut avea ├«n acea perioad─â rolul de a ap─âra aceste resurse, considerate strategice. Existen╚Ťa cert─â a ocnei de la Turda este consemnat─â ├«n izvoarele istorice abia la 1 mai 1271, urm├ónd o perioad─â a unui av├ónt deosebit al exploat─ârilor, ce dureaz─â p├ón─â la jum─âtatea secolului al XVI-lea. Un raport din anul 1528 apar╚Ťin├ónd comisarului regal Hans Dernschwan prezenta Turda ca fiind ÔÇ×├«mprejmuit─â de ziduri[...]Minele de sare se exploateaz─â ├«n a╚Öa m─âsur─â, ├«nc├ót de aici acoper─â nu numai lipsurile din Transilvania, dar luat─â Ungaria p├ón─â la Buda, de aici este aprovizionat─â cu sare[...]. Negustorii turci, greci, persani vin pe Tisa p├ón─â la Seghedin, de unde cump─âr─â mari cantit─â╚Ťi de sare.ÔÇŁ. A╚Öadar, ├«n urma inspec╚Ťiilor realizate la minele transilv─ânene, se constat─â faptul c─â ocna de la Turda era cea mai important─â din regiune. O serie de documente dat├ónd din secolele XIII-XVI descriu fidel amplasamentul ocnelor, ├«n microdepresiunea B─âile S─ârate ╚Öi pe versantul sud-estic al V─âii S─ârate, camerele de exploatare fiind situate pe actualele loca╚Ťii ale lacurilor s─ârate utilizate cu scop terapeutic.

Perioada de glorie a exploat─ârilor de la Turda

Dup─â o scurt─â stagnare ├«n dezvoltare, instaurarea puterii habsburgice, la ├«nceputul secolului al XVII-lea, determin─â o cre╚Ötere a tuturor ramurilor industriei extractive, c─ârora le este acordat─â o importan╚Ť─â deosebit─â. La Turda, camerele de exploatare ce utilizau procedee rudimentare sunt abandonate treptat, deschiz├óndu-se noi zone de exploatare.

Actuala salin─â ├«╚Öi are originile ├«n jurul anului 1690, c├ónd sunt s─âpate pu╚Ťurile din cupola camerei ÔÇ×TereziaÔÇŁ ╚Öi, la scurt timp, cele ale minei ÔÇ×Sf. AntonÔÇŁ, perimetru ├«n care activitatea de exploatare va continua pentru aproximativ 240 de ani. ├Än anul 1867, mineralogul Johann Fridwaldsky afirma cu privire la exploat─ârile de sare de la Turda c─â ÔÇ×aceste ocne sunt vrednice de cea mai mare admira╚Ťie ╚Öi curiozitateÔÇŁ, fiind ÔÇŁat├ót de vestite ├«nc├ót aproape c─â nu au egal ├«n ├«ntregul r─âs─âritÔÇŁ. Acela╚Öi autor face o descriere detaliat─â a sistemului ├«n care fusese construit─â ocna, a unei saline mult mai mari ╚Öi mai vechi, aflat─â ├«n conservare ├«ncep├ónd cu anul 1762 pentru a evita surparea, precum ╚Öi a procedeelor utilizate ├«n vederea exploat─ârii:ferirea z─âc─âm├óntului de infiltr─ârile de ap─â, extragerea s─ârii cu ajutorul crivacului, ac╚Ťionat prin for╚Ťa cailor, al─âturi de situa╚Ťia locuitorilor din Turda, angrena╚Ťi ├«n activit─â╚Ťile de t─âiere a s─ârii.

J.E. Von Fichtel public─â trei ani mai t├órziu, ├«n anul 1870, ÔÇ×Planul minei transilv─ânene de sare de la TurdaÔÇŁ, pe care apar cinci pu╚Ťuri denumite Ocna de Sus, Iosif, Terezia, Anton, Ocna Cojocnean─â, denumiri p─âstrate p├ón─â ├«n prezent, al─âturi de o serie de lacuri din arealul Durg─âu-Valea S─ârat─â, inclus ╚Öi el ├«n circuitul turistic, acestea constituind vechi camere de exploatare surpate ├«n urma dizolv─ârii s─ârii ╚Öi alimentate apoi pluvial sau nival.

istoric1 png png

Profil prin mina de sare de la Turda, dup─â J.E. Von Fichtel

Declinul activit─â╚Ťilor de exploatare a s─ârii de la Turda

Salina de la Turda resimte, ├«ncep├ónd cu anul 1840, concuren╚Ťa puternic─â exercitat─â de c─âtre salina de la Ocna Mure╚Ö, ajung├ónd s─â fie dep─â╚Öit─â de aceasta ├«n importan╚Ť─â la nivelul Transilvaniei ╚Öi devenind treptat o rezerv─â. ├Än 1862, exploatarea s─ârii ├«n pu╚Ťul Anton este sistat─â, iar transportul s─ârii c─âtre suprafa╚Ť─â devine din ce ├«n ce mai dificil, din cauza pantei abrupte. Astfel, este construit─â galeria de transport denumit─â ÔÇ×Franz JosefÔÇŁ, cu o lungime de aproape un kilometru, ce conecta intr─ârile pu╚Ťurilor din Valea S─ârat─â cu depozitele din zona Turda Nou─â. Concomitent, s-au realizat moderniz─âri ╚Öi l─ârgiri, fiind ad─âugate dou─â camere laterale:ÔÇ×RudolfÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×GhizelaÔÇŁ, asupra c─ârora se concentreaz─â extrac╚Ťia.

├Än ciuda acestor eforturi de revigorare a activit─â╚Ťilor de exploatare a s─ârii, dot─ârile ├«nvechite ╚Öi tehnologia de extrac╚Ťie cu un randament sc─âzut, r─âmas─â neschimbat─â fa╚Ť─â de secolele anterioare, al─âturi de condi╚Ťiile grele de munc─â ╚Öi salariile mici, ce impuneau dese mi╚Öc─âri de protest, ╚Öi de cre╚Öterea ├«n importan╚Ť─â a z─âc─âmintelor de la Ocna Dej ╚Öi Ocna Mure╚Ö, duc la punctul culminant, reprezentat prin ├«nchiderea minei ├«n anul 1932.

istoric4 png png

Intrarea în Salina Turda în anul 1931, cu un an înainte de închiderea sa. Reproducere după o carte poștală

Treptat, salina este uitat─â de localnici, p├ón─â ├«n timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, c├ónd este utilizat─â drept ad─âpost. Ulterior, galeria Franz Josef va fi utilizat─â ca depozit de muni╚Ťie, iar mai apoi ÔÇô de br├ónzeturi.

 Rena╚Öterea Salinei Turda

Deși accesul vizitatorilor a fost permis în anumite intevale din perioada comunistă, mina nu a fost utilizată la adevărata sa valoare. Renașterea sa are loc abia în anul 2008, când salina intră într-un amplu proces de reamenajare, fiind reintrodusă în circuitul turistic în ianuarie 2010, constituind, prin expunerea utilajelor folosite în trecut la exploatarea și transportul sării, un adevărat muzeu al mineritului în sare, dincolo de una dintre cele mai moderne baze turistice și de tratament din Transilvania. Proiectul de reamenajare a Salinei Turda a însemnat transformarea sa într-un parc subteran unic. Cele mai importante obiective din cadrul său sunt:

┬Ě        Sala de Apel, locul de adunare a lucr─âtorilor ├«nainte de cobor├órea ├«n min─â, ce are drept element central Scara Boga╚Ťilor, calea de acces a nobililor ce dirijau lucr─ârilor de exploatare a s─ârii.

3 sala apel jpg jpeg

┬Ě        Sala Crivacului, ce ad─âposte╚Öte singurul utilaj de acest tip p─âstrat ├«n interiorul salinelor rom├óne╚Öti ╚Öi europene, scos din uz la ├«nceputul secolului XX, c├ónd for╚Ťa de trac╚Ťiune a cailor a fost ├«nlocuit─â de puterea electric─â.

4 sala crivacului jpg jpeg

┬Ě        Mina Rudolf, pe ai c─ârei pere╚Ťi se observ─â urmele de t─âiere manual─â a s─ârii cu ajutorul daltei, toporului sau t├órn─âcopului, observabile din liftul panoramic modern, constituind o m─ârturie a condi╚Ťiilor deosebit de grele ├«n care munceau ocna╚Öii;├«n cadrul s─âu exist─â spa╚Ťii de joac─â, terenuri de sport, precum ╚Öi un amfiteatru s─âpat ├«n sare, destinat concertelor sau conferin╚Ťelor.

5 mina rudolf jpg jpeg

┬Ě        Mina Terezia, cea mai veche sal─â vizitabil─â, ├«n care se coboar─â din Mina Rudolf, de╚Ťine o ├«n─âl╚Ťime pe aproximativ 90 de metri ╚Öi un diametru de 87 de metri, av├ónd ca elemente centrale lacul de agrement ╚Öi insula de sare.

6 mina terezia jpg jpeg

┬Ě        Mina Iosif sau ÔÇ×Sala EcourilorÔÇŁ, o alt─â camer─â de exploatare de tip conic, vizitabil─â doar prin intermediul balcoanelor s─âpate ├«n sare, situate la nivelul galeriei de transport.

7 mina iosif jpg jpeg

Vizitarea Salinei Turda

Vezi aici programul de vizitare și tarifele!