Porta Nigra, comoara din Trier jpeg

Porta Nigra, comoara din Trier

­čôü Patrimoniu
Autor: Irina Manea

Porta Nigra este cea mai impozant├ú construc┼úie de la nord de Alpi ┼či simbolul incontestabil al ora┼čului Trier. Denumirea de ÔÇŁpoarta neagr├úÔÇŁ o prime┼čte ├«n evul mediu, ca rezultat al intemperiilor ce s-au ab├útut asupra sa. Ini┼úial monumentul din gresie de culoare deschis├ú se numea Porta Martis, porta zeului Marte.

Porta Nigra a fost ridicat├ú ├«n secolul al doilea (probabil 180) ├«n partea nordic├ú a fort├úre┼úei ora┼čului, devenind ├«n secolul al treilea o pies├ú de rezisten┼ú├ú important├ú impotriva atacurilor germanicilor, ├«n ciuda ced├úrii ├«n fa┼úa alamanilor ├«n 275. At├ót denumirea de Porta Nigra, c├ót ┼či cea de Porta Martis apar ├«ntr-o lucrare de secol XII, ÔÇŁGesta TreverorumÔÇŁ, ├«n care autorul stabile┼čte originea schimb├úrii numelui ├«n triste┼úea care ├«i cuprinde pe treveri c├ónd au p├úr├úsit regiunea.

Acela┼či autor sus┼úine c├ú Trier a fost fondat ├«n anul 2003 a.Hr. de c├útre treveri, dar de fapt romanii sunt cei care pun piatra de temelie ├«n 16 a.Hr. La o privire mai atent├ú a pietrelor de nisip se pot observa semne de d├últuire, m├úrci ale me┼čterilor, cele mai multe ├«n turnul vestic, acestea nu permit ├«ns├ú o datare absolut├ú, dar se poate deduce c├ú ridicarea por┼úii a durat ├«ntre doi ┼či patru ani ┼či nu a existat niciodat├ú o finalizare absolut├ú. De exemplu pietrele de la intrarea nordic├ú nu au fost niciodat├ú ┼člefuite, iar cele care ie┼čeau ├«n afar├ú ar fi z├úd├úrnicit amenajarea de intr├úri mobile.

Cu toate acestea, intrarea a fost utilizat├ú vreme de c├óteva secole p├ón├ú la finele st├úp├ónirii romane ├«n Trier. Chiar ┼či ochiului neexperimentat ├«i creeaz├ú impresia de ceva neterminat, datorit├ú detaliilor precum semi-colonadele fa┼úadei laterale sau g├úurile l├úsate de ho┼úii de metal care au sustras accesoriile de fier sau plumb. Poarta era parte dintr-un sistem de patru zone de acces al ora┼čului, al├úturi de Porta Alba ├«n est, Porta Media ├«n sud ┼či Porta Inclyta ├«n vest, iar ast├úzi este singura care a supravie┼úuit.

Porta Nigra 0 jpg jpeg

La mult timp dup├ú apusul Imperiului Roman, prin 1028 se refugiaz├ú ├«n turnul estic al por┼úii un eremit din Siracuza pe nume Simeon dup├ú pelerinajul ├«n Ierusalim. Pentru c├ú acesta se afla ├«n rela┼úii foarte bune cu arhiepiscopul Poppo din Trier, ierarhul ordon├ú  ca poarta s├ú fie transformat├ú ├«ntr-o biseric├ú. Transformarea are loc f├úr├ú mari modific├úri ale cl├údirii romane. Au fost ad├úugate doar corul, clopotni┼úa ┼či treptele ┼či reduse bol┼úile interioare.

Curtea interioar├ú a fost prev├úzuta cu acoperi┼č, au fost introduse tavane intermediare, galeriile au fost refolosite ca nave laterale ┼či spa┼úiul turnurilor ca pronaos. Camerele din biseric├ú puteau fi accesate prin vechile ferestre ale turnului vestic care s-au l├úrgit pentru a deveni u┼či vizibile ┼či ast├úzi.  ├Än 1150 se adaug├ú o absid├ú ├«n est, una din pu┼úinele modific├úri medievale ale por┼úii negre ├«nc├ú vizibile.

Biserica suferã însã prefaceri decisive în secolul al XVIII-lea, când clopotniţa capãtã un aspect baroc, frontonul roman din turnul vestic este înlocuit printr-o balustradã, spaţiile interioare devin baroce prin extinderea ferestrelor romane.

Mai ales partea superioar├ú a bisericii se ├«mbog├ú┼úe┼čte, dar impresia de str├úlucire nu va dura mult, c├úci dup├ú cucerirea ora┼čului din 1794 trupele revolu┼úionare franceze distrug acoperi┼čul, demonteaz├ú ceasul ┼či prelungesc interiorul. Napoleon desfiin┼úeaz├ú biserica Sf. Simeon ├«n 1802 ┼či ordon├ú revenirea la caracteristicile arhitectonice romane. Sub domina┼úia prusac├ú construc┼úia se elibreaz├ú aproape integral de adaosurile medievale, pentru ca ├«n 1876 soclul s├ú revin├ú la standardele romane.

Porta Nigra este o construc┼úie de o l├ú┼úime de 36 de metri ┼či o ├«n├úl┼úime medie de 25 de metri, format├ú de fapt din dou├ú por┼úi, o curte interioar├ú ┼či dou├ú turnuri ├«nalte. Materialul folosit este o gresie rezistent├ú, legat├ú doar prin cleme de fier, f├úr├ú mortar. Are o fa┼úad├ú pala┼úial├ú ┼či este ├«mp├úr┼úit├ú foarte simetric.

Parterul alc├útuie┼čte un frontal ├«mp├úr┼úit prin semi-colonade. Ambele etaje nu sunt la mare ├«n├úl┼úime ┼či prezint├ú r├ónduri omogene de ferestre. Turnurile apar ├«n partea nordic├ú de form├ú semi-circular├ú, ceea ce confer├ú cl├údirii un aspect oarecum agresiv. Corul poligonal ridicat pe partea estic├ú are o importan┼ú├ú artistic├ú deosebit├ú, reprezent├ónd unul dintre elementele principale de arhitectur├ú romanic├ú dn secolul al XII-lea. ├Än├úl┼úimea absidei se remarc├ú printr-un pervaz ornamentat ├«n stil romanic. Ferestrele sunt plasate ├«n ni┼če separate prin coloane.

Curtea interioar├ú corespunde ├«n mare ├«mp├úr┼úirii exterioare, doar c├ú ├«n loc de semi-colonade avem pila┼čtri. ├Än vremea romanilor servea drept o capcan├ú ingenioas├ú pentru du┼čmanii care reu┼čeau s├ú treac├ú de intrare. Ast├úzi monumentul se prezint├ú ├«n starea ├«n care a fost remodelat de Napoleon, fiind parte a patrimoniului UNESCO ┼či cel mai cunoscut simbol al ora┼čului Trier.