La pas prin vechiul Bucure┼čti jpeg

La pas prin vechiul Bucure┼čti

­čôü Patrimoniu
Autor: Daniel Plăiașu

Capitala Rom├óniei ia na┼čtere ├«n jurul unui fort ├«nt─ârit ridicat pentru prima oar─â ├«n vremea lui Mircea cel B─âtr├ón pentru a proteja acest nod al drumurilor comerciale, care veneau fie din Polonia, Moldova, fie din spa┼úiul germanic ┼či maghiar, via Bra┼čov, ┼či mergeau c─âtre Constantinopol. Acest fort ├«nt─ârit devine, ├«n urm─â cu 560 de ani, ├«n timpul voievodului Vlad ┼óepe┼č, cetate domneasc─â.

Pentru mul┼úi, 20 septembrie 1459 este considerat─â a fi data de na┼čtere a ora┼čului Bucure┼čti, dar, citind hrisovul lui Vlad ┼óepe┼č, ├«n┼úelegem c─â acesta a emis un document din cetatea deja existent─â. Mai mult, exist─â certitudinea c─â voievodul a f─âcut din cetatea de pe malul D├ómbovi┼úei re┼čedin┼ú─â domneasc─â, cel pu┼úin p├ón─â spre finele anului 1461. A┼čadar, orice tur ghidat am porni prin vechiul Bucure┼čti, se cade s─â-l ├«ncepem din fa┼úa Palatului Voievodal Curtea Veche, ╚Öi apoi s─â atingem c├óteva locuri simbolice din Capital─â, mai cu seam─â c─â, la un moment dat, urbea era considerat─â un ora┼č al bisericilor ┼či al hanurilor.

8 jpg jpeg

S─â purcedem

Turul porne┼čte din cel mai vechi punct al ora┼čului, Curtea Veche, cuprinz├ónd apoi istorii colorate, savuroase, despre Biserica Curtea Veche, cea mai veche biseric─â p─âstrat─â ├«n Bucure┼čti, Hanul lui Manuc, M─ân─âstirea Radu Vod─â, Strada Lipscani, Hanul cu Tei, Spitalul Col┼úea ┼či Casa Melik (azi Muzeul Theodor Pallady). Ordinea ├«n care am ales s─â prezent─âm aceste obiective nu este una a vechimii cronologice, ci e, mai degrab─â, una practic─â, util─â celui care dore┼čte s─â descopere aceste monumente pline de istorie. Pentru spa┼úiul religios ne-am limitat de aceast─â dat─â doar la cele mai vechi biserici ┼či m─ân─âstiri p─âstrate din Bucure┼čti, urm├ónd s─â aloc─âm un spa┼úiu extins ├«ntr-un alt articol-traseu.

Bucure┼čtiul a ap─ârut, a┼čadar, la aceast─â intersec┼úie de drumuri, acolo unde primii voievozi ai ┼ó─ârii Rom├óne┼čti au decis s─â ridice un turn, apoi un fort, pe care Vlad ┼óepe┼č ├«l dezvolt─â ├«ntr-o cet─â┼úuie. Punctul zero al ora┼čului este ├«n spatele Hanului lui Manuc, unde sunt ast─âzi pia┼úa Sf├óntul Anton (ruinele fostei biserici cu acela┼či nume sunt vizibile ┼či acum), Biserica Domneasc─â ┼či Curtea Veche. Aceast─â cet─â┼úuie era fix pe drumul care venea de la Giurgiu ┼či, ├«n acela┼či timp, din lumea otoman─â ┼či care se ramifica de aici ├«n trei direc┼úii diferite: c─âtre Moldova ┼či apoi Polonia, c─âtre Bra┼čov ┼či spa┼úiul german sau c─âtre capitala ┼ó─ârii Rom├óne┼čti din acele vremuri, T├órgovi┼čte. Importan┼úa micului t├órg a crescut ├«n vremea lui Vlad ┼óepe┼č, c├ónd a devenit re┼čedin┼ú─â domneasc─â, asemenea celei de la T├órgovi┼čte.

Re┼čedin┼úa lui Vlad ┼óepe┼č

Amplasamentul cet─â┼úii lui Vlad ┼óepe┼č a st├órnit la ├«nceput numeroase controverse. Cercet─ârile arheologice desf─â┼čurate ├«ntre anii 1967-1973, care au scos la iveal─â un ┼čir de cet─â┼úi ale Bucure┼čtilor, au confirmat c─â pe malurile D├ómbovi┼úei, ├«n acest spa┼úiu anume, au fost descoperite nu numai Cetatea lui Vlad ┼óepe┼č, dar ┼či o construc┼úie anterioar─â acesteia, ridicat─â cu un secol ├«nainte. Peste ruinele acestei construc┼úii a ridicat Vlad ┼óepe┼č o nou─â cetate, ├«n anii 1458-1459, cu ajutorul me┼čterilor bra┼čoveni, de aici emi┼ú├ónd documentul din septembrie 1459. Noua re┼čedin┼ú─â domneasc─â a lui ┼óepe┼č avea o form─â dreptunghiular─â ┼či era realizat─â din bolovani de r├óu ┼či mortar. Se prezenta ca o construc┼úie cu subsoluri mult ├«n─âl┼úate, cu parter dotat cu ├«nc─âperi pe toate cele patru laturi ┼či curte interioar─â. Aceast─â cet─â┼úuie ajunge s─â devin─â cu adev─ârat Curte Domneasc─â ├«n vremea lui Mircea Ciobanul (1545-1552; 1553-1554; 1557-1559). De┼či e cunoscut drept un voievod loial sultanului ┼či cu o domnie foarte agitat─â, Mircea Ciobanul a amenajat un Palat Domnesc ├«n adev─âratul sens al cuv├óntului; iar ceea ce se poate vizita ast─âzi sunt chiar pivni┼úele acestui palat. Mircea Ciobanul a renun┼úat complet la planul cet─â┼úii lui Vlad ┼óepe┼č, aceasta dob├óndind o nou─â compartimentare. Pivni┼úa era de form─â dreptunghiular─â, ├«mp─âr┼úit─â ├«n patru nave, acoperite cu bol┼úi semicirculare sprijinite pe arce dublouri, care se descarc─â pe st├ólpi cruciformi. ├Än apropierea noului Palat Domnesc, Mircea Ciobanul a ridicat un l─âca┼č religios, cu hramul Buna Vestire.

1 2 jpg jpeg

Curtea Domneasc─â, pr─âduit─â

Av├ónd ├«n vedere vremurile tulburi pe care le-a cunoscut ┼óara Rom├óneasc─â ├«n perioada medieval─â, Curtea Domneasc─â era des jefuit─â ca urmare a invaziilor str─âine. Cu toate acestea, p├ón─â la sf├ór┼čitul secolului al XVIII-lea, Curtea a fost extins─â, ├«n special ├«n vremea lui Constantin Br├óncoveanu, care a ridicat aici ateliere pentru me┼čte┼čugari, precum ┼či ├«nchisori ╚Öi o ghe┼ú─ârie. Tot din porunca voievodului-martir a fost ad─âugat un nou etaj, iar sala tronului, aflat─â ├«n imediata vecin─âtate a loggiei, a dob├óndit o suprafa┼ú─â de 300 m┬▓. Din nefericire, s-au p─âstrat pu┼úine vestigii din aceast─â ├«nc─âpere istoric─â. Ceea ce ├«n schimb uimea ├«n acele vremuri era spa┼úiul aflat ├«ntre fa┼úada edificiului impun─âtor ┼či albia D├ómbovi┼úei, amenajat tot cu terase ┼či gr─âdini. Dup─â mazilirea lui Constantin Br├óncoveanu, Curtea Veche a fost afectat─â de incendiul din 1718, apoi de cutremurul din 1738, inunda┼úii repetate, jafurile r─âzboaielor ÔÇô ├«n special de r─âzboiul ruso-turc (1768- 1774) ┼či de nevolnicia celor afla┼úi la c├órma ┼ú─ârii. ├Än mai pu┼úin de 50 de ani de la moartea lui Br├óncoveanu, mai exact ├«n vremea ocupa┼úiei ruse (dup─â 1763), a ajuns s─â fie locul unde se ad─âposteau ÔÇ×scursurileÔÇŁ societ─â┼úii. Noii domni fanario┼úi au c─âutat alte locuin┼úe, iar Vod─â Caragea a scos la licita┼úie tot spa┼úiul fostei re┼čedin┼úe voievodale. Singura construc┼úie care a r─âmas ├«n picioare a fost Biserica Domneasc─â a lui Mircea Ciobanul.

Biserica Sf├óntul Anton, cea mai veche din Bucure┼čti

Dac─â facem doi pa┼či pe l├óng─â ruinele fostei re┼čedin┼úe domne┼čti, vedem imediat biserica pe care tot bucure┼čteanul o nume┼čte ÔÇ×Sf├óntul AntonÔÇŁ sau ÔÇ×Antonie cel MareÔÇŁ. Hramul original este Buna Vestire ┼či construc┼úia era pe-atunci ├«n centrul Cur┼úii Domne┼čti. Acest l─âca┼č a fost ridicat de voievodul Mircea Ciobanul ├«n secolul al XVI-lea, pe locul fostei biserici, ctitorit─â de Mircea cel B─âtr├ón. Biserica Sf├óntul Anton Curtea Veche este cea mai veche biseric─â din Bucure┼čti ┼či a servit timp de dou─â secole drept loc de ├«ncoronare a domnilor ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. Ea are un plan trilobat, o influen┼ú─â arhitectural─â s├órbeasc─â ┼či este o copie a M─ân─âstirii Cozia. L─âca┼čul a suferit ┼či el o serie de transform─âri de-a lungul timpului. ├Än anul 1611, biserica a fost ref─âcut─â de Matei Basarab, dup─â ce fusese incendiat─â ┼či jefuit─â.

1 3 jpg jpeg

Pr─âdat─â din nou ├«n timpul invaziei turco-t─âtare, e ref─âcut─â de domnitorii Gheorghe Ghica, ├«ntre ani 1660 ┼či 1664, ┼či Gheorghe Duca, ├«n perioada 1673-1678. Cea mai important─â transformare a avut loc ├«n anul 1715, c├ónd i s-a ad─âugat portalul de la intrare. Biserica a fost m─ârit─â de Nicolae Mavrocordat ├«n secolul al XVIII-lea. Dup─â incendiul din 1847, care a p├órjolit tot Bucure┼čtiul, Biserica Sf├óntul Anton, ale c─ârei ruine se v─âd ├«n pia┼ú─â, l─âca┼č de cult ce a deservit ani de-a r├óndul pu┼čc─âria din apropiere, a ars ┼či a fost distrus─â. Atunci s-a decis ca Biserica Domneasc─â s─â ia ┼či cel de-al doilea hram, cel al Sf├óntului Antonie cel Mare. Din acest motiv, cei mai mul┼úi bucure┼čteni ┼čtiu vechea biseric─â domneasc─â drept Biserica ÔÇ×Sf├óntul AntonÔÇŁ.

Stânga-mprejur la Hanul lui Manuc

Cu spatele la cele dou─â obiective descrise mai sus, ni se deschide ├«n fa┼ú─â imaginea unui autentic caravanserai. Fiind un ora┼č negustoresc ┼či nod comercial major, Bucure┼čtiul a avut ├«ntotdeauna numeroase hanuri. Identific─âm cel pu┼úin trei tipuri diferite: hanurile domne┼čti, cele ale unor oameni foarte boga┼úi din acele vremuri ┼či hanurile de mahala. Hanurile domne┼čti erau de mari dimensiuni ╚Öi aveau ├«n centru o biseric─â sau o m─ân─âstire, iar o parte din veniturile hanurilor mergeau pentru ├«ntre┼úinerea respectivului l─âca┼č de cult. Hanurile negustorilor boga┼úi nu aveau biserici, dar rivalizau prin condi┼úiile oferite c─âl─âtorilor, spa┼úii de depozitare pentru m─ârfuri, cu a╚Öez─âmintele domne╚Öti.

Hanurile de mahala erau mai degrab─â ni┼čte construc┼úii din lemn ridicate pentru drume┼úii care nu ├«┼či permiteau s─â ├«┼či ia o odaie la hanurile mari ale ora┼čului. Hanul lui Manuc face parte din a doua categorie. ┼×i de┼či a fost unul dintre multele hanuri ale Bucure┼čtiul ├«n secolele XVII-XVIII, este unul dintre pu┼úinele care au rezistat p├ón─â ast─âzi probei timpului. Ridicat ├«ntre 1806-1808 de Emanuel M├órzaian, un armean bogat, numit de turci Manuc Bey al Moldovei, istoria hanului se leag─â str├óns de istoria personal─â a ├«ntemeietorului. Faima rapid c├ó┼čtigat─â a hanului se datoreaz─â astfel lui Manuc, un aventurier, un negustor ┼či un om politic, cu o istorie controversat─â, posesor al unei averi enorme. Hanul lui Manuc a fost ridicat pe o bucat─â de teren ce a apar┼úinut Cur┼úii Domne┼čti. Aflat ├«n centrul ora┼čului, a devenit un loc propice pentru ├«nt├ólniri sau odihn─â pentru negustori ┼či pentru tot felul de mu┼čterii. Exista o curte interioar─â ÔÇô ├«n care tr─âgeau c─âru┼úe ┼či caravane aflate ├«n tranzit ÔÇô care era ornamentat─â cu o gr─âdin─â mic─â ┼či cu o f├ónt├ón─â artezian─â. Configura┼úia arhitectonic─â a ansamblului const─â ├«n 15 pivni┼úe boltite la subsol, 23 de pr─âv─âlii la parter, dou─â saloane mari, magazii, buc─ât─ârii ┼či camere pentru servitori, precum ┼či un tunel ├«n care puteau intra 500 de persoane. Cl─âdirea avea un singur etaj cu 107 camere, cu porticuri deschise, sprijinite pe piloni de lemn, printre care se deschideau arcade, iar accesul se f─âcea pe dou─â sc─âri de lemn. ├Än exteriorul hanului se aflau magazine cu cele mai diverse produse, de la covoare turce┼čti, la parfumuri fine importate din Londra sau Paris.

1 Hanul Manuc MV 7157 JPG jpeg

Hanul lui Manuc a fost gazda negocierilor preliminare ale Tratatului de pace ce a ├«ncheiat r─âzboiul ruso-turc ├«n 1812. Dup─â moartea lui Manuc Bey ├«n 1817, hanul a avut numero┼či proprietari ┼či chiar a fost pentru o scurt─â perioad─â sediul Prim─âriei Bucure┼čtiului. La ├«nceputul anilor 1860 a fost v├óndut lui Lambru Vasilescu, care renoveaz─â cl─âdirea ┼či o redenume┼čte Grand Hotel de la Dacie. ├Än cele dou─â mari s─âli ale hotelului erau organizate petreceri ┼či evenimente mondene pentru burghezia bucure┼čtean─â, precum ┼či baluri mascate de trei ori pe s─âpt─âm├ón─â. De asemenea, aici a avut loc ┼či primul spectacol de operet─â din Rom├ónia. ├Än anii de dinaintea Primului R─âzboi Mondial, Sala Dacia a fost locul de reuniune a politicienilor rom├óni ÔÇô Take Ionescu, Octavian Goga, Barbu ┼×tef─ânescu Delavrancea, Nicolae Filipescu ÔÇô care militau pentru intrarea Rom├óniei ├«n r─âzboi al─âturi de Antanta, pentru recuperarea Transilvaniei ┼či Bucovinei. Hanul a fost restaurat ├«n repetate r├ónduri ÔÇô 1848, 1863, 1970, 1992 ÔÇô, dar s-a p─âstrat structura original─â. Ast─âzi, Hanul lui Manuc s-a transformat ├«ntr-un hotel cu restaurant, pivni┼ú─â ┼či cafenea, ┼či este ├«nconjurat la exterior de magazine, ca odinioar─â.

M─ân─âstirea Radu Vod─â a g─âzduit prima bibliotec─â din Bucure┼čti

 L─âs─âm ├«n spate aceast─â vatr─â a Bucure┼čtiului pentru a merge p├ón─â la M─ân─âstirea Radu Vod─â. Acest edificiu ridicat cu mult─â migal─â de c─âtre domnitorul Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577), str─ânepot al lui Vlad ┼óepe┼č, pentru a muta sediul Mitropoliei Ungro-Vlahiei de la T├órgovi┼čte la Bucure┼čti, are o istorie extraordinar─â. ÔÇ×Radu Vod─âÔÇŁ este, de departe, cea mai ├«nsemnat─â m─ân─âstire ┼či cea mai veche care ┼či-a p─âstrat menirea ini┼úial─â. Prima biseric─â de pe colina Radu Vod─â este atribuit─â domnitorului Mihnea cel R─âu (1508-1509), abia cea de-a doua fiind ctitoria domnitorului Alexandru al II-lea Mircea. S-a numit M─ân─âstirea Sf├ónta Troi┼ú─â. Voievodul Alexandru al II-lea avusese un vis cu mutarea ÔÇ×Mitropoliei de din JosÔÇŁ la Bucure┼čti, ├«ns─â, probabil, mitropolitul din acel moment s-a ├«mpotrivit s─â vin─â aici, ┼či Mitropolia Ungro-Vlahiei a mai r─âmas, pre┼ú de peste 100 de ani, p├ón─â ├«n 1688, ├«n vechea capital─â a ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. Fiul lui Alexandru, Mihnea Turcitul, va ├«nzestra m─ân─âstirea cu mo┼čii, sate ┼či odoare de pre┼ú ÔÇô sporind prestigiul ei ├«n ┼óara Rom├óneasc─â.

├Än timpul domniei sale, ├«n m─ân─âstire este ├«nfiin┼úat─â prima bibliotec─â din Bucure┼čti. ├Än timpul conflictului lui Mihai Viteazul cu trupele lui Sinan Pa┼ča, ├«n 1595, tot Bucure┼čtiul are profund de suferit. Sinan ocup─â ora┼čul ├«n mai 1595 ┼či, folosind 3.000 de me┼čteri ┼či 60.000 de salahori, ├«nconjoar─â ora┼čul cu un ┼čan┼ú de ap─ârare ad├ónc de 6 metri ┼či foarte larg, pe marginea c─âruia se ├«n─âl┼úau b─â┼čti (bastioane), ├«n total vreo 135 de turnuri. M─ân─âstirea Sf├ónta Troi┼ú─â, care se ridica pe un deal cu ├«n─âl┼úimea de 12 metri deasupra ├«ntregii zone, a fost fortificat─â similar ┼či a fost folosit─â ca arsenal. ├Äntreaga fortifica┼úie a fost numit─â de bucure┼čtenii acelor timpuri Palanca lui Sinan ┼či putea g─âzdui o armat─â de 10.000 de oameni. Sinan a ocupat ora┼čul doar 59 de zile ┼či s-a retras ├«n octombrie 1595, tem├óndu-se de un asediu al armatelor conduse de Mihai, Sigismund Bathory ┼či ┼×tefan R─âzvan. La plecare, comandantul otoman a incendiat tot: Curtea Domneasc─â, fortifica┼úiile, bisericile ┼či m─ân─âstirile. M─ân─âstirea lui Alexandru al II-lea Mircea a fost aruncat─â ├«n aer. Radu Vod─â Mihnea reface din temelii m─ân─âstirea, ├«n 1625, ├«nchin├ónd-o M─ân─âstirii Ivirion din Athos. Patriarhul Macarie al Antiohiei ┼či Paul de Alep, vizit├ónd M─ân─âstirea Radu Vod─â ├«n 1653-1657, r─âm├ón profund impresiona┼úi de arhitectura acesteia.

M─ân─âstirea a avut de suferit ┼či de pe urma cutremurelor de la ├«nceputul secolului al XIX-lea. ├Än a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea ministrul Cultelor de la acea vreme, Titu Maiorescu, a decis d─âr├ómarea multor cl─âdiri insalubre din Capital─â, printre care ╚Öi unele apar┼úin├ónd M─ân─âstirii Radu Vod─â. Au sc─âpat biserica, turnul-clopotni┼ú─â ╚Öi c├óteva chilii. ├Än 1960, regimul comunist decide desfiin┼úarea m─ân─âstirii, dar Patriarhul Justinian Marina reu╚Öe╚Öte s─â scape monumentul de la demolare ╚Öi s─â ├«l restaureze. M─ân─âstirea a fost reactivat─â ├«n 1998 de c─âtre Patriarhul Teoctist Ar─âpa┼čul. De la aceast─â vatr─â de spiritualitate ne vom ├«ntrepta spre alte dou─â hanuri ale vechiului Bucure┼čti, aflate pe Uli┼úa Mare (strada Lipscani). Denumirea str─âzii provine din cuv├óntul lipscan, negustor care vindea pe pie┼úele rom├óne┼čti m─ârfuri aduse de la Lipsca (Leipzig). Uli┼úa Lipscanilor, chiar dac─â nu sub aceast─â denumire, exist─â aproape de la ├«nceputurile ora┼čului, fiind cea care ocolea Curtea Domneasc─â ┼či f─âcea leg─âtura ├«ntre principalele drumuri care ajungeau la Bucure┼čti. Pe aceast─â strad─â, care era centrul comercial al Bucure┼čtiului, erau unele dintre cele mai mari ┼či mai importante hanuri ale ora┼čului. Dintre acestea, putem s─â vedem ┼či ast─âzi Hanul Gabroveni/Hagi Tudorache, Hanul cu Tei ┼či Biserica Sf├óntul Gheorghe Nou, care se afla odinioar─â ├«n mijlocul Hanului Sf├óntul Gheorghe, construc┼úie ridicat─â de Constantin Br├óncoveanu.

Teii umbro┼či, pentru negustori ┼či drume┼úi

 Un alt han vechi ╚Öi foarte bine conservat ├«n Bucure╚Öti este Hanul cu Tei. Este printre pu┼úinele edificii de acest fel care ╚Öi-a p─âstrat forma ini┼úial─â. Construit ├«ntre 1833 ┼či 1835 printr-o asociere ├«ntre Anastasie Gheorghe Polizu, cunoscut drept Anastasie Hagi, ┼či ┼×tefan Popovici, hanul se desf─â┼čoar─â, ├«n stil balcanic, ca un pasaj dreptunghiular ce une┼čte str─âzile Lipscani ┼či Bl─ânari. Termenul de ÔÇ×hagiÔÇŁ, pe care ├«l ├«nt├ólnim frecvent ├«n epoc─â la numeroase persoane, era dat ini┼úial unui musulman care a efectuat un pelrinaj (hageal├óc) la Mecca, este ├«mprumutat ╚Öi de cre╚Ötinii din Balcani ╚Öi desemneaz─â pe cineva care a f─âcut un pelerinaj ├«n ┼óara Sf├ónt─â, la Ierusalim. Revenind la Hanul cu Tei, numele acestuia de provine de la teii umbro┼či din apropierea edificiului. ├Än epoc─â mai era cunoscut ┼či sub denumirea de Hanul de pe Uli┼úa Mare a Marchitanilor. Hanul are pe fiecare latur─â c├óte 14 pr─âv─âlii ╚Öi erau ├«mp─âr┼úite ├«n mod egal ├«ntre proprietarii ini┼úiali. Hanul avea dou─â por┼úi de acces, inscrip┼úionate cu ini┼úialele proprietarilor ÔÇ×A.P.ÔÇŁ ┼či ÔÇ×S.P.ÔÇŁ, pe uli┼úele Lipscani ┼či Bl─ânari, conduc├ónd c─âtre o curte interioar─â, lat─â c├ót s─â treac─â o c─âru┼ú─â. Construc┼úia era ciudat─â pentru spa┼úiul negustoresc rom├ónesc din acel moment, obi╚Önuit cu pr─âv─âlii deschise c─âtre uli┼ú─â ╚Öi cu incinta hanurilor foosit─â doar pentru depozitare sau ad─âpostul c─âru┼úelor cu marf─â. Cei doi proprietari au ├«ncercat ╚Öi au ╚Öi reu╚Öit s─â m─âreasc─â spa┼úiul comercial ├«ntr-o zon─â extrem de frecventat─â de mu╚Öterii.

1 5 jpg jpeg

M─ârturia succesului lor st─â faptul c─â la doi ani dup─â deschiderea Hanului cu Tei, ┼×tefan Popovici i-a v├óndut lui Ioan Lambru Polizu dou─â pr─âv─âlii cu o sum─â fabuloas─â pentru vremea aceea :1650 de galbeni. Cu ace╚Öti bani ╚śtefan Popovici ╚Öi-a pl─âtit toate datoriile f─âcute pentru construirea hanului. Mai sunt ╚Öi alte exemple de negustori care ╚Öi-au ├«nzeci profiturile dup─â ce au ├«nchiriat sau au cump─ârat pr─âv─âlii ├«n Hanul cu Tei. De exemplu, Hilel Manoach a cump─ârat aici c├óteva pr─âv─âlii ╚Öi a c├ó┼čtigat at├ót de mult ├«nc├ót a l─âsat, prin testament, o sum─â enorm─â Academiei Rom├óne pentru a decerna anual un premiu. Edificiul a supravie┼úuit ca prin minune marelui incendiu din 1847, ├«n care a ars mare parte a Bucure┼čtiului, dar ╚Öi numeroaselor cutremure din secolele XIX-XX. Hanul ╚Öi-a p─âstrat ╚Öi azi func┼úionalitatea ini┼úial─â p─âstr├ónd ceva din acea atmosfer─â de bazar turcesc ticsit cu m─ârfuri din Leipzig, Paris sau Viena.

Primul spital al Bucure┼čtilor

Ajung├ónd pe Bulevardul Ion C. Br─âtianu, urc─âm spre Universitate ┼či ├«nt├ólnim cel mai vechi spital ├«nc─â func┼úional din Bucure┼čti ÔÇô Spitalul Col┼úea. Ansamblul arhitectonic de la Col┼úea era alc─âtuit dintr-un spital, o biseric─â, trei paraclise ┼či Turnul Col┼úei ÔÇô ┼či este unul dintre cele mai importante ┼či mai valoroase ctitorii din istoria Bucure┼čtiului de la ├«nceputul secolului al XVIII-lea. Spitalul Col┼úea, primul spital din Bucure┼čti ┼či din spa┼úiu moldo-valah, a fost fondat ├«n 1704, la ini┼úiativa sp─âtarului Mihai Cantacuzino, ├«n timpul domniei lui Constantin Br├óncoveanu, ├«n interiorul M─ân─âstirii Col┼úea. Institu┼úia medical─â servea, ├«n primul r├ónd, popula┼úia s─ârac─â, dar ┼či clasa de mijloc, boieri pauperiza┼úi sau str─âini. Spitalul era organizat dup─â modelul Ospedale di S. Lazzaro e Mendicanti din Vene┼úia ┼či era dotat cu od─âi pentru oaspe┼úi ┼či chilii pentru s─âraci. O ┼čcoal─â de rom├ón─â ┼či slavon─â a func┼úionat aici p├ón─â ├«n 1867. La ├«nceput au existat doar 24 de paturi, ├«mp─âr┼úite, ├«n mod egal, ├«ntre dou─â spitale ÔÇô unul destinat b─ârba┼úilor ┼či cel─âlalt trat├ónd femei. Institu┼úia nu dispunea de fonduri proprii, a┼ča c─â un procent important din bugetul M─ân─âstirii Col┼úea se direc┼úiona c─âtre spital. De asemenea, func┼úiona ┼či un sistem al dona┼úiilor, spitalul fiind construit ├«n ideea de ajutorare reciproc─â ├«n spirit cre┼čtin.

1 6 jpg jpeg

Imediat dup─â construirea spitalului, ├«n primul an de domnie a lui ┼×tefan Cantacuzino, nepotul ctitorului, ├«ntreg ansamblul a fost ├«mprejmuit cu un zid ┼či o poart─â cu turn ÔÇô Turnul Col┼úei, disp─ârut azi. Acest edificiu era renumit ├«n Bucure┼čti pentru c─â era cea mai ├«nalt─â construc┼úie din ora┼č ├«n secolele XVIIIXIX. Temelia turnului a fost ┼čubrezit─â ├«n timpul marelui cutremur din 1802, iar turnul a fost d─âr├ómat ├«n 1888 pentru a l─ârgi Bulevardul Br─âtianu. ├Än curtea spitalului este statuia ctitorului, sp─âtarul Mihai Cantacuzino, care este ╚Öi prima statuie ├«n─âl┼úat─â ├«n Bucure┼čti (1865-1869), fiind realizat─â din marmur─â de Carrara de sculptorul Karl Storck. La deschiderea de dup─â restaurare, spitalul a fost l─ârgit, dispun├ónd de 60 de paturi, ┼či s-a inaugurat ┼×coala Mic─â de Chirurgie de la Col┼úea, prima ┼čcoal─â de ├«nv─â┼ú─âm├ónt medical din Principatele Moldovei ┼či ┼ó─ârii Rom├óne┼čti, care a func┼úionat p├ón─â ├«n 1852. ├Än anii 2000, ansamblul a cunoscut un amplu proces de restaurare, oferind azi trec─âtorilor imaginea frumoas─â a unui ansamblu istoric, iar bolnavilor care ├«i calc─â pragul, ├«ngrijirea medical─â a unui spital de renume.

Superba Cas─â Melik

De la cel mai vechi spital al Capitalei v─â ├«ndemn─âm s─â merge┼úi c├óteva minute p├ón─â ├«n spatele Bisericii Armene┼čti, unde ve┼úi descoperi, pe strada Sp─âtarului la num─ârul 22, cea mai veche construc┼úie destinat─â locuirii din Bucure┼čti. Datorit─â amplas─ârii sale ├«ntr-o zon─â seismic─â activ─â, astfel de construc┼úii sunt extrem de rare ├«n Capital─â. ├Än plus, de multe ori, refacerea unei locuin┼úe private ├«nsemna demolarea celei vechi ┼či ridicarea uneia dup─â moda vremii respective.

1 7 jpg jpeg

Casa Melik, aflat─â ├«n mijlocul cartierului armenesc, dateaz─â din a doua jum─âtate a secolului al XVIII-lea, fiind construit─â pe la 1750-1760. Ridicat─â dup─â planul unui conac de ┼úar─â, casa a apar┼úinut ini┼úial unui boier cu rang de sp─âtar. La momentul ├«n care a fost construit─â, ea se afla la bariera de r─âs─ârit a Bucure┼čtiului (la marginea ora┼čului). ├Än 1815, casa este cump─ârat─â de c─âtre Chevorc Nazaretoglu ┼či l─âsat─â mo┼čtenire lui Agop Nazaretoglu. Acesta o las─â mo┼čtenire fiicei sale, Ana Nazaretoglu, care se m─ârit─â cu Iacob Melik ├«n 1847. Acesta particip─â la Revolu┼úia de la 1848 ┼či chiar ├«i ascunde ├«n podul casei pe Ion Heliade R─âdulescu, C.A. Rosetti ┼či Ion C. Br─âtianu, ce fugeau de oamenii agiei. Cl─âdirea a fost reabilitat─â ┼či restaurat─â de mai multe ori, la intervale regulate, fapt ce i-a prelungit via┼úa. De asemenea, norocul ei a fost s─â nu fie chiar ├«ntro zon─â vizat─â de demol─ârile regimului comunist sau ├«n apropierea liniilor de tramvai. O ampl─â renovare complet─â a fost ├«ntre anii 1970 ┼či 1994, sub supravegherea Direc┼úiei de Monumente Istorice din Ministerul Culturii, iar cl─âdirea ad─âposte┼čte ast─âzi colec┼úia de art─â Serafina ┼či Gheorghe R─âu┼ú, director ├«n perioada interbelic─â a filialei B─âncii Marmorosch Blank din Paris.

Acest articol a fost publicat ├«n nr. 212 al revistei Historia, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com 

1 coperta septembrie jpg jpeg

Acest material este realizat prin Programul de promovare a patrimoniului turistic "Destination: Bucharest" 

         

1 Book 212 intreg1 jpg jpeg
1 Book 212 intreg jpg jpeg