Bijuteriile și moștenirea epocii lui Constatin Brâncoveanu în Capitală jpeg

Bijuteriile și moștenirea epocii lui Constatin Brâncoveanu în Capitală

­čôü Patrimoniu
Autor: Daniel Plăiașu

Stilul br├óncovenesc este unul dintre cele mai cunoscute ╚Öi mai importante elemente identitare rom├óne╚Öti. Acesta reprezint─â un sincretism ├«ntre tradi┼úii artistice locale, valahe, bizantine ┼či alte influen┼úe orientale ┼či forme occidentale, ale Rena┼čterii, cum ar fi ┼čcoala italian─â. Stilul arhitectural br├óncovenesc este recunoscut ast─âzi ca fiind ÔÇ×primul stil rom├ónescÔÇŁ. Principalele caracteristici ale stilului sunt: elementele de pietr─ârie prelucrat─â artistic; relieful accentuat prin tehnic─â ÔÇ×a jourÔÇŁ, at├ót ├«n sculptarea pietrei, c├ót ┼či ├«n prelucrarea artistic─â a lemnului, iar ca motive artistice predomin─â cele vegetale, precum: acantul, vrejurile, strugurii, floarea soarelui ┼či flori de prim─âvar─â ÔÇô lalea, bujor sau narcis─â.

Analizat ├«n profunzime, stilul br├óncovenesc se sustrage unei delimit─âri cronologice stricte. Mai exact, nu putem restr├ónge acest curent doar la sfertul de secol al domniei lui Constantin Br├óncoveanu (1688-1714). De fapt, trecerea de la expresia stilistic─â a epocii Cantacuzinilor (1679-1688) la cea a lui Constantin Br├óncoveanu este insesizabil─â ÔÇô singurele diferen╚Ťe majore se reg─âsesc mai degrab─â fa╚Ť─â de proiectele arhitecturale ale lui Matei Basarab (1632-1654).  

8 jpg jpeg

Mai mult, sf├ór╚Öitul abrupt al domniei voievodului care d─â numele stilului nu ├«nseamn─â ╚Öi o ruptur─â din punct de vedere al expresiei arhitecturale; dimpotriv─â, observ─âm o continuitate dus─â mai departe de primii domni fanario╚Ťi (1714-1730). Prin urmare, stilul br├óncovenesc poate fi ├«ncadrat temporal ├«ntre domnia lui ╚śerban Cantacuzino ╚Öi cea a lui Constantin Mavrocordat; ┼či este recuperat, repertoriat ╚Öi adoptat ca simbol na╚Ťional dou─â secole mai t├órziu, ├«n vremea cunoscutului arhitect Ion Mincu.

Revenind ├«ns─â la epoca br├óncoveneasc─â, putem observa c─â aceast─â activitate edilitar─â, f─âr─â precedent ├«n ╚Üara Rom├óneasc─â, ├«nsumeaz─â un num─âr mare de l─âca╚Öuri de cult, dar ╚Öi palate sau conace. Din p─âcate, timpul ╚Öi vremurile au f─âcut ca unele dintre acestea s─â dispar─â. Totu╚Öi, cele mai multe dintre edificiile construite ├«n stil br├óncovenesc sunt ├«nc─â ├«n picioare ÔÇô ┼či pot fi admirate ├«n Bucure╚Öti ┼či ├«n imediata apropiere. Am ales pentru acest tur doar c├óteva dintre cele mai frumoase bijuterii care p─âstreaz─â mo╚Ötenirea br├óncoveneasc─â ╚Öi modul ├«n care aceasta s-a format ╚Öi a evoluat: Palatul Mogo╚Öoaia (1702), Fundenii Doamnei (1699), Biserica Sf├óntul Gheorghe Nou (1707), ansamblul Col╚Ťea (1701-1715), Biserica Doamnei (1680), Biserica Cre╚Ťulescu (1722), Biserica Stavropoleos (1724).

De la bun ├«nceput v─â sugerem s─â folosi╚Ťi pentru acest tur bicicleta sau un alt mijloc de transport, ├«ntruc├ót distan╚Ťele dintre primele edificii sunt considerabile. Totu┼či, bucuria descoperirii lor va face s─â merite efortul depus.

Palatul Mogo╚Öoaia: un simbol laic al stilului br├óncovenesc 

Vom ├«ncepe turul la marginea de vest a Bucure╚Ötiului, ├«n parcul ├«n care se afl─â Palatul Mogo╚Öoaia. Ajun╚Öi aici, nu pute╚Ťi s─â nu v─â bucura╚Ťi de c├óteva clipe de relaxare la umbra copacilor seculari afla╚Ťi ├«n parc ╚Öi s─â admira╚Ťi gr─âdina superb─â din fa╚Ťa palatului, care d─â, aidoma castelelor italiene, spre lacul din apropiere.

Propriu-zis, acest complex este un simbol de referin╚Ť─â al stilului br├óncovenesc. Ansamblul con┼úine cl─âdirea palatului, curtea acestuia cu turnul de veghe, cuhnia (buc─ât─âria), casa de oaspe┼úi, ghe┼ú─âria ┼či cavoul familiei Bibescu, precum ┼či biserica ÔÇ×Sf├óntul GheorgheÔÇŁ aflat─â l├óng─â zidurile cur┼úii. Ansamblul a fost terminat ├«n ziua de 20 septembrie 1702, conform pisaniei de pe latura de r─âs─ârit. Stilul s─âu, total aparte fa╚Ť─â de construc╚Ťiile domne╚Öti anterioare, fusese deja testat de c─âtre voievod la re╚Öedin╚Ťa sa de var─â de la Potlogi. Unii spun c─â aici s-au lucrat aproape dou─âzeci de ani ╚Öi c─â sunt locuri ascunse, ├«n care voievodul ╚Öi-a ad─âpostit comorile, iar dup─â ce a fost arestat de turci, ├«mpreun─â cu fiii s─âi, aceste ascunzi╚Öuri au fost definitiv uitate. Cert este c─â Br├óncoveanu a ├«nceput s─â cumpere p─âm├ónt ├«n zon─â din 1681, dar nu se cunoa╚Öte cu exactitate c├ónd a fost pus─â piatra de temelie a complexului.

Imediat dup─â moartea violent─â a domnitorului, toat─â averea familiei a fost confiscat─â de otomani, iar palatul a fost transformat ├«n han. R─âscump─ârat de domnitorul ┼×tefan Cantacuzino, el a revenit apoi marelui ban Constantin Br├óncoveanu, nepotul domnitorului, ┼či a r─âmas ├«n posesia familiei vreme de aproximativ 119 de ani, p├ón─â la ├«nceputul secolului al XIX-lea, c├ónd a trecut ├«n proprietatea familiei Bibescu.

2 jpg jpeg

De-a lungul timpului, ansamblul a avut de suferit ├«n timpul R─âzboiului Ruso-Turc (1768-1774) ╚Öi ├«n vremea Revolu╚Ťiei lui Tudor Vladimirescu (1821). Palatul a ajuns ├«n familia Bibescu prin c─âs─âtoria lui Zoe Mavrocordat cu domnitorul Gheorghe Bibescu, ├«ncheiat─â ├«n 1826. Bibe╚Ötii ╚Öi-a legat numele de acest loc nu doar prin renov─ârile de la finalul secolului al XIX-lea ╚Öi ├«nceputul secolului XX, ci ╚Öi prin faptul c─â aici a fost stabilit─â necropola familiei.

├Än perioada ocupa╚Ťiei germane din Primului R─âzboi Mondial, prin┼úesa Martha Bibescu, cea care de╚Ťinea ├«n acea vreme complexul, a r─âmas ├«n Capital─â pentru a coordona activitatea Spitalului Regina Maria. Ea a locuit la Mogo╚Öoaia, chiar dac─â palatul se afla ├«ntr-o stare de degradare din cauza trupelor invadatoare ╚Öi a bombardamentelor din 1916. Martha Bibescu a renovat complexul ╚Öi a reu╚Öit s─â redea str─âlucirea acestui loc ├«n perioada interbelic─â, Palatul Mogo╚Öoaia fiind vizitat de personalit─â╚Ťi r─âsun─âtoare, precum: generalul August von Mackensen, Charles de Gaulle, Marcel Proust, Nicolae Iorga, Regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei, Regina Maria a Rom├óniei, Regele Ferdinand I al Rom├óniei sau Winston Churchill.

Regimul comunist a l─âsat ├«ns─â o amprent─â puternic─â asupra acestui edificiu: ├«n 1949, palatul a fost na┼úionalizat, iar proprietarii din acel moment, Valentina ┼či Dimitrie Ghika-Com─âne┼čti, au fost aresta┼úi ╚Öi ├«nchi╚Öi. P├ón─â ├«n 1957, cl─âdirea a fost devastat─â ┼či devalizat─â, colec┼úiile de art─â fiind furate ┼či dezmembrate. Abia ├«n anul 1957, palatul a devenit sediul Sec┼úiei medievale a Muzeului Na┼úional de Art─â. Ulterior a fost restaurat, iar ├«n prezent ad─âposte┼čte Muzeul de Art─â Br├óncoveneasc─â ┼či este un important punct de atrac┼úie turistic─â.

Biserica Fundenii Doamnei, un nestemat arhitectural 

Urm─âtorul punct pe harta traseului nostru este un monument foarte frumos, ├«ns─â mult mai pu╚Ťin popular dec├ót Palatul Mogo╚Öoaia: Biserica Fundenii Doamnei. Acest monument se afl─â la aproximativ 20 de km dep─ârtare de ansamblul Mogo╚Öoaia, ├«ns─â merit─â s─â fie inclus turul nostru pentru c─â prezint─â o serie de elemente care ├«l fac cu totul unic ├«ntre construc╚Ťiile ├«n stil br├óncovenesc.

Biserica Fundenii Doamnei a fost ridicat─â ├«n 1699 pe malul lacului Fundeni, pe locul unui l─âca┼č mai vechi. Ctitoria apar┼úine marelui sp─âtar Mihail Cantacuzino ╚Öi a fost realizat─â ├«n perioada de apogeu a stilului br├óncovenesc. Totu╚Öi, l─âca╚Öul de cult are elemente specifice, de exemplu, este mai pu┼úin lung dec├ót cele realizate ├«n aceast─â perioad─â, iar turla de pe naos, lipsit─â de postament, pare foarte scund─â din acest motiv.

3 jpg jpeg

Pridvorul de propor┼úii zvelte, care ├«l ├«ncadreaz─â ├«n stilul br├óncovenesc, este sus┼úinut de coloane de piatr─â decorate cu vrejuri, iar portalul dovede┼čte influen┼úe baroce. Remarcabil este decorul neobi┼čnuit al fa┼úadelor, care include motive ornamentale ├«n stuc preluate din miniatura persan─â. Ini╚Ťial, stucaturile au fost pictate ├«n ro╚Öu cinabru, albastru cobalt ╚Öi verde auriu. Fa╚Ťadele au fost decorate cu palate, f├ónt├óni, p─âuni, piese de mobilier, vase de flori, printre care lalele, floarea-soarelui, chiparo╚Öi, ramuri de l─âm├ói. Atelierul care a efectuat aceste lucr─âri a contribuit probabil ┼či la decorarea interiorului palatului br├óncovenesc de la Potlogi.

Construc┼úia a fost renovat─â ├«n 1860 de Doamna Maria Ghica, motiv pentru care a fost numit─â de locuitori ÔÇ×Biserica Fundenii DoamneiÔÇŁ.

Despre ctitorul acestui edificiu, sp─âtarul Mihail Cantacuzino (1650-1716), ar trebui s─â ╚Ötim c─â a fost nu doar sfetnicul lui Constantin Br├óncoveanu, dar era el ├«nsu┼či os domnesc, fiind nepotul domnitorului Radu ╚śerban. Era un erudit al epocii, fiind educat la Viena, la Padova ╚Öi Vene╚Ťia, dar ╚Öi la Istanbul. A mers ├«n pelerinaj la Ierusalim ╚Öi toate aceste lucruri ╚Öi-au pus amprenta asupra ctitoriilor sale: M─ân─âstirea Sinaia (1690-1695), M─ân─âstirea Adormirea Maicii Domnului din R├ómnicu-S─ârat (1691-1697), Schitul Titireciu, Biserica Fundenii Doamnei (1699) ╚Öi ansamblul Col╚Ťea (1701-1715). Interesant este c─â Mihail Cantacuzino are aceea╚Öi soart─â ca ╚Öi nepotul s─âu, domnitorul Constantin Br├óncoveanu, fiind decapitat la Istanbul ├«n anul 1716.

Biserica Sf├óntul Gheorghe Nou, locul unde odihne╚Öte trupul lui Constantin Br├óncoveanu 

Popasul urm─âtor este chiar la kilometrul 0 al Bucure╚Ötiului, ├«n centrul Capitalei, unde sunt cele mai multe construc╚Ťii care amintesc de primul stil arhitectural autohton. Aici, pe un perimetru relativ restr├óns, ├«nt├ólnim numeroase l─âca╚Öuri de cult ridicate ├«n acest stil sau urm├ónd influen╚Ťele br├óncovene╚Öti: Biserica Sf├óntul Gheorghe Nou, Biserica Doamnei, Biserica Stavropoleos, Biserica Cre╚Ťulescu, Biserica Col╚Ťea, dar ╚Öi Catedrala Patriarhal─â din Bucure╚Öti, care reprezint─â o faz─â premerg─âtoare ╚Öi ├«nceputurile acestui stil, sau m─ân─âstirea Antim, ctitorit─â de marele ierarh Antim Ivireanul, ├«n perioada anilor 1713- 1715, edificiu ce ├«mbin─â stilul br├óncovenesc cu influen╚Ťe ale barocului italian ╚Öi vechi s├órbe╚Öti.

Revenind la Biserica Sf├óntul Gheorghe Nou, aceasta este ultima ctitorie cunoscut─â a domnitorului Constantin Br├óncoveanu ╚Öi singura care s-a pastrat p├ón─â ast─âzi ├«n Bucure╚Öti. Este un simbol al stilului br├óncovenesc clasic, de╚Öi lucr─ârile de reconsolidare ╚Öi restaurare au adus ┼či elemente noi asupra acestui monument.

Edificiul ridicat de Br├óncoveanu a fost construit pe locul unei alte biserici mult mai vechi. Cronicarii vorbesc despre Biserica Sf├óntul Gheorghe Nou ├«nc─â din secolul al XVI-lea, ba chiar ├«n 1599 ÔÇô dup─â m─ârturia cronicarului Radu Greceanu ÔÇô voievodul Mihai Viteazul si so╚Ťia lui, doamna Stanca, d─âruiesc acestei biserici Moa╚Ötele Sf├óntului Ierarh Nicolae (m├óna dreapt─â). Acela╚Öi cronicar spune c─â ÔÇ×ÔÇŽ├«n cel de-al XVII-lea an de domnie, voievodul Constantin Br├óncoveanu a c─âutat spre Biserica Sf├óntul Gheorghe ╚Öi a ref─âcut-o, din temelie, precum se vede p├ón─â ast─âziÔÇŁ.

4 jpg jpeg

Sfin╚Ťirea bisericii s-a f─âcut ├«n anul 1707, ├«n prezen╚Ťa domnitorului ╚Öi a Divanului acestuia. Tot ├«n acea perioad─â apare ╚Öi apelativul de Sf├óntul Gheorghe cel Nou, f─âc├ónd referire la sf├óntul l─âca╚Ö, nu la Sf├óntul Gheorghe. Acest nume s-a p─âstrat ├«n timp, bucure╚Ötenii referindu-se ╚Öi ├«n prezent cu acela╚Öi nume la biseric─â ╚Öi la mica pia╚Ť─â din fa╚Ťa ei, unde se afl─â un monument simboliz├ónd ÔÇ×kilometrul zero al Rom├ónieiÔÇŁ, deoarece din acel punct sunt m─âsurate distan╚Ťele rutiere dintre Bucure╚Öti ╚Öi principalele ora╚Öe ale ╚Ť─ârii. Acest monument a fost inaugurat ├«n 1938, ├«n epoca lui Carol al II-lea.

├Än jurul bisericii era un han foarte mare, dar ┼či casele egumene╚Öti, un paraclis ╚Öi palatul patriarhal, folosit de c─âtre patriarhii Ierusalimului, atunci c├ónd se aflau ├«n Bucure╚Öti. Biserica Sf├óntul Gheorghe fusese ├«nchinat─â Patriarhiei de Ierusalim cu mult ├«naintea domniei lui Constantin Br├óncoveanu. L─âca╚Öul a avut de suferit din cauza cutremurelor repetate din secolul al XIX-lea (1802, 1804, 1838), dar ╚Öi din cauza incendiilor, ├«n special cel din 1847. De fiecare dat─â a fost ref─âcut. Dup─â ultimul mare incendiu, cel din 1847, p─âr╚Ťi ├«nsemnate din biseric─â au fost ref─âcute, de c─âtre arhitectul Xavier Villacrosse, care a schimbat o sum─â de elemente fa╚Ť─â de forma ini╚Ťial─â a bisericii.

├Än aceast─â biseric─â este ╚Öi morm├óntul voievodului Constantin Br├óncoveanu, care, vreme de mul╚Ťi ani, a fost acoperit doar cu o plac─â alb─â de marmur─â. Morm├óntul a ap─ârut ├«n biseric─â ├«n 1720 ÔÇô ┼či pe aceast─â plac─â Doamna Maria nu a scris nimic, spre a nu fi profanat de turci, care ├«l omor├óser─â pe voievod pentru ÔÇ×tr─âdareÔÇŁ. Abia ├«n anul 1914 a fost descoperit─â o inscrip╚Ťie a Doamnei Maria, scris─â pe candela de argint de deasupra morm├óntului, care zice: ÔÇ×Aceast─â candel─â, ce s-a dat la Sfeti Gheorghie cel Nou, lumineaz─â unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constantin Brancoveanu Basarab Voievod... iulie, in 12 zile, leat 7228 (1720)ÔÇŁ.

Ca o curiozitate, în Biserica Sfântul Gheorghe Nou a fost făcută slujba de înmormântare a marelui poet Mihai Eminescu.

La doi pa╚Öi de Biserica Sf├óntul Gheorghe Nou se afl─â ansamblul Col╚Ťea, ce mai con╚Ťine azi primul spital ╚Öi Biserica m─ân─âstirii de odinioar─â, ridicat─â ├«n acela╚Öi stil br├óncovenesc, dar cu influen╚Ťe ale barocului italian. Pe vremuri, ansamblul includea ╚Öi chilii, un han important ╚Öi Turnul Col╚Ťei, construc╚Ťie ce a fost cea mai ├«nalt─â cladire vreme de mul╚Ťi ani. Biserica Col╚Ťea a fost terminat─â ├«n 1702, dar ├«ntreg ansamblul a necesitat peste zece ani de construc╚Ťii. Ctitorul acestui monument ╚Öi al ansamblului este sp─âtarul Mihail Cantacuzino, cel care a ridicat ╚Öi Biserica Fundenii Doamnei, ╚Öi care are o impun─âtoare statuie ├«n fa╚Ťa spitalului.

Biserica Doamnei, punte de leg─âtur─â ├«ntre arhitectura lui Matei Basarab ╚Öi epoca br├óncoveneasc─â 

Pentru a vedea ╚Öi a ├«n╚Ťelege evolu╚Ťia arhitectural─â de la vrednicul voievod Matei Basarab la rafinamentul din vremea lui Constantin Br├óncoveanu, v─â invit─âm s─â merge╚Ťi p├ón─â la Biserica Doamnei, aflat─â foarte aproape de intersec╚Ťia bulevardului Regina Elisabeta cu faimoasa Cale a Victoriei. Intrarea se face printr-un gang pe strada Doamnei. Biserica este azi ascuns─â de blocuri, dar consider─âm c─â este o pies─â important─â ├«n a ├«n╚Ťelege parcursul ╚Öi construc╚Ťia acestui prim stil rom├ónesc.

Ridicat─â de Doamna Maria, so╚Ťia lui ╚śerban Cantacuzino, voievodul ├«n vremea c─âruia s-a realizat prima traducere a Bibliei ├«n limba rom├ón─â, biserica a fost terminat─â ├«n anul 1683. Aceasta are un pridvor prev─âzut cu opt coloane sub┼úiri din piatr─â ┼či acoperit cu dou─â calote sferice. U┼ča de la intrare este bogat ornamentat─â cu sculpturi prefigur├ónd parc─â abunden┼úa elementelor decorative ce aveau s─â caracterizeze epoca br├óncoveneasc─â. Totu╚Öi, ferestrele au rame simplu decorate, asem─ân─âtoare mai degrab─â cu ctitoriile moldovene┼čti ale epocii.

Fa┼úadele bisericii sunt ├«mp─âr┼úite ├«n dou─â registre de un br├óu masiv, ├«ncadrat de dou─â r├ónduri de c─âr─âmizi dispuse ├«n din┼úi de fer─âstr─âu. Biserica, de o elegan╚Ť─â aparte, a fost declarat─â monument istoric ┼či de arhitectur─â, prin Decret Regal, ├«nc─â din 1915. ├Än tezaurul ei se afl─â sf├óntul epitaf de la 1683, cusut cu fir de aur ╚Öi argint.

5 jpg jpeg

P├ón─â la urm─âtoarea oprire, trebuie s─â merge╚Ťi vreme de c├óteva minute pe Calea Victoriei. Aceast─â arter─â a fost trasat─â tot de voievodul Constantin Br├ócoveanu ├«n 1692, pentru a lega Vechea Curte domneasc─â de Palatul de la Mogo╚Öoaia. ├Än timp, Podul Mogo┼čoaiei va deveni cea mai important─â strad─â a Capitalei, de-a lungul ei fiind construite magazine de lux celebre, hoteluri de renume ╚Öi sedii ale unor importante institu╚Ťii: Palatul Regal, Funda╚Ťiile Regale, Ateneul, Teatrul Na╚Ťional, Cercul Militar Na╚Ťional, Palatul CEC, Palatul Po╚Ötelor etc.

Povestea Bisericii Cre╚Ťulescu 

Ultimele dou─â monumente incluse ├«n acest tur au fost ridicate dup─â ce domnitorul muntean a fost executat ├«n ziua de 15 august 1714 la Istanbul, sub acuza╚Ťia de tr─âdare fa╚Ť─â de Poart─â. Ne oprim mai ├«nt├ói la Biserica Cre╚Ťulescu, aflat─â chiar ├«n vecin─âtatea Palatului Regal, azi Muzeul Na╚Ťional de Art─â, ╚Öi a Pie╚Ťei Revolu╚Ťiei din 1989.

Biserica a fost ridicat─â ├«n anii 1720-1722 prin grija marelui logof─ât Iordache Cre┼úulescu ┼či a so┼úiei sale Safta, una dintre fiicele domnitorului Constantin Br├óncoveanu. Ctitorul a ridicat ├«n vecin─âtatea bisericii ┼či un han, cum era obiceiul epocii, ├«n locul numit pe atunci ÔÇ×Pu┼úul cu zaleÔÇŁ. Biserica a fost ridicat─â pe locul uneia de lemn, pe care Iordache o adusese din satul s─âu natal, Cre╚Ťule╚Öti, ╚Öi unde acesta primise taina Botezului.

6 jpg jpeg

Dup─â execu╚Ťia lui Br├óncoveanu ╚Öi a celor patru fiii ai s─âi, Iordache ╚Öi Safta au fugit la Vene╚Ťia ╚Öi au stat o vreme p├ón─â pe tronul T─ârii Rom├óne╚Öti a urcat Nicolae Mavrocordat, c─âruia Iordache i-a c├ó╚Ötigat bun─âvoin╚Ťa ╚Öi a ocupat dreg─âtorii ├«nalte ├«n Divanul acestuia. ├Än acest timp, ├«mpreun─â cu so╚Ťia, a reu╚Öit s─â construiasc─â aceast─â bijuterie arhitectural─â. P├ón─â ├«n 1938, biserica a fost ├«nconjurat─â de un han, demolat pentru ÔÇ×l─ârgirea ┼či aerisirea laturii sudice a Palatului RegalÔÇŁ.

Principalele elemente arhitectonice, integrate ├«n arhitectura bisericii ┼či specifice perioadei br├óncovene┼čti, sunt: turla ├«nalt─â, ridicat─â pe naos, clopotni┼úa deasupra unui pronaos pu┼úin extins, pridvorul ├«n partea anterioar─â a construc┼úiei, cu arcade ├«n plin centru, care se sprijin─â pe coloane de piatr─â, precum ┼či cele dou─â ┼čiruri de panouri decorative de pe fa┼úade. Biserica a suferit o serie de modific─âri realizate ├«n diverse perioade, c├ónd s-a operat restaurarea edificiului: suprimarea coloanelor interioare, transformarea fa┼úadele ├«ntr-un stil neogotic, prin zidirea arcurilor pridvorului ┼či m─ârirea ferestrelor, ├«nlocuirea frescei originale cu pictura ├«n ulei. ├Äntre anii 1935-1936 a avut loc o nou─â restaurare, desf─â┼čurat─â dup─â planurile ├«ntocmite de Comisia Monumentelor Istorice ┼či a arhitectului ┼×tefan Bal┼č. Prin aceste lucr─âri s-a urm─ârit aducerea bisericii la forma ini┼úial─â. Astfel, o serie de motive ┼či decora┼úii distruse ├«n timpul lucr─ârilor anterioare au fost reconstituite fidel.

Ca o curiozitate, aici a func╚Ťionat corul b─ârb─âtesc condus de celebrul Anton Pann.

Frumuse┼úea acestei biserici const─â ╚Öi ├«n faptul c─â este considerat─â una dintre cele mai valoroase monumente de arhitectur─â de la sf├ór╚Öitul perioadei br├óncovene╚Öti. Acest argument a servit foarte mult ├«n momentul ├«n care regimul Ceau╚Öescu a decis s─â distrug─â Biserica Cre╚Ťulescu. Un rol important ├«n ap─ârarea monumentului ├«n anii comunismului l-a avut doamna Henriette Delavrancea.

Ultima m─ârturie a stilului br├óncovenesc: Biserica Stavropoleos 

Ultima oprire de pe traseul nostru este tot ├«n apropiere de Calea Victoriei, ├«n spatele Muzeului Na╚Ťional de Istorie. Aici se afl─â bisericu╚Ťa Stavropoleos. Numele Stavropoleos este forma rom├óneasc─â a cuv├óntului grecesc Stauropolis, care se traduce prin ÔÇ×Ora┼čul CruciiÔÇŁ. Totu╚Öi, monumentul prime┼čte aceast─â denumire atunci c├ónd arhimadritul Ioanichie Stratonikeas, originar din Epir ╚Öi ctitor al bisericii, a fost numit mitropolit al Stavropolei, ├«n 1726.

 Biserica a fost ├«n─âl┼úat─â ├«n anul 1724, ├«n timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (1719-1730) ╚Öi, ca multe alte l─âca╚Öuri de cult din epoc─â, era ├«nconjurat─â de un han, din veniturile c─âruia era sus╚Ťinut─â ╚Öi m─ân─âstirea. Stavropoleos a fost ├«ntemeiat─â de Ioanichie ca m─ân─âstire pentru monahi. Dup─â secularizarea averilor m─ân─âstire┼čti din anul 1863 (├«n timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza), c─âlug─ârii grecii au plecat, iar biserica a ajuns ├«n paragin─â. Restaurarea s-a f─âcut sub ├«ndrumarea marelui arhitect Ion Mincu, la ├«nceputul secolului XX. Tot acest arhitect a realizat ├«n stil neorom├ónesc cl─âdirile de l├óng─â biseric─â, care aduc aminte de fostul han.

7 jpg jpeg

Biserica Stavropoleos este una dintre cele mai reprezentative edificii ale stilului br├óncovenesc. Elementele specifice acestui stil se reg─âsesc ├«n br├óul ┼či ├«n ancadramentul ferestrelor, cu decora┼úiuni florale. Partea superioar─â a pridvorului este prev─âzut─â cu o fresc─â original─â, iar intrarea este ├«ncadrat─â de un portal sculptat ├«n piatr─â. ├Än biseric─â se p─âstreaz─â ┼či scaunul original al domnitorului fanariot Nicolae Mavrocordat, sculptat ├«n lemn, av├ónd ├«ncrustate stemele T─ârii Rom├óne┼čti ┼či Moldovei, ├«nsemn c─â a domnit peste ambele principate.

Mul╚Ťi ani, acest frumos edificiu a fost biseric─â de mir, abia ├«n 1991, ├«n Biserica Stavropoleos slujba va fi oficiat─â de un ieromonah, ca, din 2008, s─â se re├«nfiin┼úeze m─ân─âstirea cu ob╚Öte de c─âlug─âri╚Ťe, chiar ├«n inima Capitalei.

C─âl─âtorul ce se gr─âbe┼čte prin h─â┼úi┼čul de str─âzi ce amintesc de trecutul negustoresc al Capitalei poate c─â nu a auzit ├«nc─â povestea acestui edificiu, dar cu siguran┼ú─â c─â privirea ├«i este atras─â de frumuse┼úea acestei m─ârturii din alte timpuri, ce ├«l invit─â s─â ├«i descopere misterul.

         

1 Book 212 intreg1 jpg jpeg
1 Book 212 intreg jpg jpeg

Acest articol a fost publicat ├«n num─ârul 214 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de difuzare a presei, ├«n perioada 15 noiembrie ÔÇô 14 decembrie 2019, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

Historia 214 jpg jpeg