Via╚Ťa privat─â ╚Öi practici sociale ├«n Epoca de Aur jpeg

Via╚Ťa privat─â ╚Öi practici sociale ├«n Epoca de Aur

ÔÇ×Via╚Ťa privat─â ╚Öi practici sociale ├«n Epoca de AurÔÇŁ este o cercetare ╚Öi expozi╚Ťie inedit─â a reprezent─ârii erotismului ╚Öi sexualit─â╚Ťii ├«n cultura vizual─â din perioada comunist─â a Epocii de Aur, marcat─â de politicile lui Nicolae Ceau╚Öescu, care exploreaz─â bogatul dialog vizual ├«ntre multiple aspecte precum: putere, politica pronatalist─â, familie, tabuuri, permisivitate, cenzur─â, ilegalitate, pl─âceri intime ╚Öi libert─â╚Ťi.

Cercetarea a urm─ârit contextul artistic ├«n leg─âtur─â cu c├óteva tipuri de fenomene sociale ╚Öi politici publice precum cele ale politicilor demografice ale pro-natalit─â╚Ťii ╚Öi fertilit─â╚Ťii. Proiectul este produs de PostModernism Museum ╚Öi g─âzduit de Muzeul Municipiului Bucure┼čti ÔÇô Muzeul Nicolae Minovici ├«n perioada 1-31 august 2018. Expozi╚Ťia va putea fi vizitat─â de miercuri p├ón─â duminic─â, ├«ntre orele 10.00-18.00. Pe 23 august are loc o petrecere tematic─â ├«n cadrul expozi╚Ťiei. Expozi╚Ťia nu este recomandat─â minorilor, potrivit unui comunicat al organizatorilor.   

Proiectul ÔÇ×Via╚Ťa privat─â ╚Öi practici sociale ├«n Epoca de AurÔÇŁ face referire la mai multe tipologii de erotism ╚Öi via╚Ť─â privat─â din Rom├ónia. ├Än epoca Ceau╚Öescu au existat schimb─âri majore ├«n Rom├ónia: modelul familiei monogame, copii nedori╚Ťi din orfelinate, combaterea prostitu╚Ťiei, explozia chiuretajelor, repunerea ├«n discu╚Ťie a drepturilor femeii ╚Öi a egalit─â╚Ťii sociale, explozia demografic─â a genera╚Ťiei ÔÇ×decre╚ŤeilorÔÇŁ.

Astfel, termenii de erotism ╚Öi sexualitate r─âm├ón ├«n continuare conecta╚Ťi cu componente dificile a vie╚Ťii private ╚Öi sociale. Proiectul de fa╚Ť─â abordeaz─â ├«ndr─âzne╚Ť un segment important, r─âmas sensibil, din istoria rom├óneasc─â recent─â ÔÇô perioada comunist─â din timpul lui Nicolae Ceau╚Öescu, lans├ónd o cercetare curatorial─â ce urm─âre╚Öte practici sociale ╚Öi manifest─âri de via╚Ť─â cultural─â, cu accent pe mediul urban, la nivel na╚Ťional.

Viata privata Epoca de aur 50x706 jpg jpeg

Proiectul se subscrie noilor defini╚Ťii date de UNESCO patrimoniului imaterial (ÔÇ×intangible cultural heritageÔÇŁ), ╚Öi anume c─â acesta nu reprezint─â doar tradi╚Ťii mo╚Ötenite din trecut ci ╚Öi practici sociale, contemporane sau de istorie recent─â, din diferite grupuri culturale din mediul urban ╚Öi rural.

Sunt urm─ârite paralelismele ├«ntre tipurile de iconografie create prin intermediul publica╚Ťiilor specifice precum Revista Femeia, Revista S─âteanca etc. ╚Öi lucr─ârile de art─â din epoc─â ├«n tipologii precum femeia muncitoare, femeia ╚Ť─âranc─â, femeia soldat, femeia mam─â, femeia activist─â.

├Äng─âduirea unei sexualit─â╚Ťi ╚Öi vie╚Ťi private cu elemente de sexualitate anemic─â a fost controlat─â ╚Öi determinat─â specific de politicile pronataliste. Totu╚Öi, ├«ntr-un acela╚Öi context, a avut loc o masculinizare prin egalizarea diferen╚Ťelor ╚Öi schimbare a tipului de sex-appeal feminin ╚Öi masculin (restric╚Ťionarea imaginii vizuale p├ón─â la interzicerea fustei mini sau a purt─ârii b─ârbii sau pletelor).

Este remarcat─â referin╚Ťa exemplar─â specific─â ╚Öi nemai├«nt├ólnit─â ├«n alte ╚Ť─âri comuniste la cuplul conduc─âtorilor Elena ╚Öi Nicolae Ceau╚Öescu, de tipul identific─ârii schematice cu b─ârbatul ╚Öi femeia alpha (imaginea so╚Ťiei pre╚Öedintelui nu are o iconografie dedicat─â ├«n alte ╚Ť─âri comuniste).

├Än privin╚Ťa temei, ├«n perioada Epocii de Aur, aten╚Ťia arti╚Ötilor a fost atras─â de zonele permise ale erotismului, conectate fie cu mitologia clasic─â, antic─â greco-roman─â, fie cu cadrul ├«ng─âduit de reproducere familial─â. Reprezentarea erotismului cu tent─â mitologic─â sau f─âc├ónd apel la teme ╚Öi personaje clasice apare cu o frecven╚Ť─â mare ├«n reprezent─âri de scene de gen la arti╚Öti.

Reprezentarea zonelor nepermise ale erotismului ╚Öi sexualit─â╚Ťii se opresc asupra c├ótorva studii de caz printre care: procesul intentat artistului Ion Panaitescu pentru pornografie, av├ónd subiectul ├«ncerc─ârii expunerii lucr─ârile grafice din mapa ÔÇ×13 xilogravuriÔÇŁ din 1982; artistul Adrian Newell P─âun, refugiat ├«n SUA din 1980, din motive de orientare sexual─â etc.