Să construim împreună! „Centenarul Marii Uniri și rolul minorităților naționale la dezvoltarea societății românești”

Conferinţa „Centenarul Marii Uniri și rolul minorităților naționale la dezvoltarea societății românești” organizată de Asociația interetnică „ANIMA FORI” în data de 13.11.2018, la ora 13, în sala „N. Bălcescu” a Parlamentului României, cu sprijinul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, a avut în centrul atenției cultura și valorile identitare prin care minoritățile naționale au contribuit la dezvoltarea statului român modern. La dezbaterile moderate de prof.univ.dr. Vasile Burtea, au participat membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, reprezentanți din partea Academiei Române, Departamentului pentru Relații Interetnice, ai Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, ai Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, ai Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, cercetători și profesori din cadrul unor universități din Roma, București, Târgu Mureș, Cluj-Napoca,Sibiu. Programul dezbaterilor a fost structurat pe trei paneluri - ”Centenarul Marii Uniri”, ”Minoritățile naționale în ultima sută de ani” și ”Tabloul minorităților naționale”.   

Cât de actuale sunt prevederile Proclamaţia de la Alba Iulia ?

„De ce ne revendicăm noi din Proclamaţia de la Alba Iulia?”a fost întrebarea la care Varujan Pambuccian, liderul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor a încercat să găsească răspunsul cel mai potrivit. „Pentru că Proclamaţia de la Alba Iulia este, după părerea mea, un soi de act constitutiv nu doar al României moderne ci al naţiunii române moderne în care, „popoarele” cum le spuneau ei, erau privite ca părţi constitutive ale naţiunii române moderne. Şi aşa a rămas până în ziua de azi.”

Conf. univ. dr. Giordano Altarozzi (decanul Facultății de Științe și Litere, Universitatea „Petru Maior” (UPM) Târgu-Mureş a arătat că, prin documentul semnat la Paris, România s-a angajat să introducă aspecte specifice referitoare la drepturile recunoscute minorităților naționale în viitoarea sa constituție: toți locuitorii României sunt egali în fața legii și beneficiază de drepturi civile și politice egale, fără diferențe de rasă, limbă sau religie; originea etnică, lingvistică sau confesională nu poate limita accesul la funcțiile publice sau la exercitarea anumitor profesii și meserii (art. 8); în învățământul public, acolo unde există comunități semnificative de cetățeni aparținând unor minorități naționale, educația va fi oferită în limba minorității respective, rămănând stabilit dreptul Statului român de a prevedea obligativitatea învățării limbii române (art. 10); în ceea ce privește Transilvania, în zonele locuite de comunități semnificative de secui și sași, se va acorda autonomia locală în ceea ce privește chestiunile.

Conf. dr. Marius Diaconescu de la Facultatea de Istorie a Universității din Bucureşti s-a concentrat asupra Protecţiei minorităţilor conform Rezoluţiei Unirii de la Alba Iulia. „Din păcate în ultimii zeci de ani istoria este instrumentalizată politic chiar şi în această clădire a Parlamentului României. Ne împiedicăm de interpretarea unui text care este foarte clar. Mai ales că, dacă ne raportăm astăzi la situaţia de azi a minorităţii maghiare, cea mai mare parte a obligaţiilor la care s-a angajat România după 1918, sunt respectate. Să o luăm pe rând. Rezoluţia spune să se instruiască în limba lor.Există şcoli în limba maghiară astăzi? Există. Se pot administra în limba lor? Din câte ştiu, primarii, consilierii locali, orăşeneşti în comunităţile, în satele şi oraşele în care ei sunt majoritari sunt unguri, nu sunt trimişi din Bucureşti acolo.

Da, e o problemă de a se judeca în limba sa, dar aici rămâne ca domnii jurişti să se clarifice până la urmă nu raportând la sensul de la 1918 ci raportând la sensul de astăzi şi ar trebui ca şi minoritatea maghiară care are mii de avocaţi cu studii la Budapesta sau aiurea să se străduiască, totuşi, să mergă la acel Institut de Magistratură să-şi ia titlurile, diplomele care trebuie aşa cum fac şi magistraţii români dacă vor ca să îşi aplice aceste pretenţii în limba lor. Ultimul aspect: drepturile de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării. Suntem cu toţii conştienţi că acest principiu, după 1990 se aplică fără nici o restricţie. În câte guverne UDMRul nu a fost la putere? Ceea ce s-a hotărât la Alba Iulia se respectă, se aplică. Şi ar trebui să deschidem ochii şi să închidem această discuţie, să renunţăm la acest registru al relaţiilor dintre români şi unguri şi să încercăm să deschidem un alt registru: ce am făcut împreună în ultima sută de ani şi ce am putea face împreună de acum înainte. Haideți să construim împreună!”

  Minoritățile naționale la Marea Unire 

Prof. dr. Ilie Gherheş a vorbit despre rutenii la Marea Unire. „Deci, paradoxal, la Alba Iulia au venit românii din actuala Ucraină şi au votat unirea, la Alba Iulia rutenii şi-au votat un deputat în Parlamentul României care a votat primele legi întemeietoare de ţară, primele legi au fost votate de către deputaţi aleşi de către cei din actuala Ucraină. Iar românii din Ucraina de astăzi nu pot să-şi obţină cetăţenia română. ”

Valer Plugaru, preşedintele Comunităţii Evreilor Braşov a arătat faptul că în rândurile armatei române care a luptat în primul război mondial au existat și 23.000 de evrei, dintre aceștia, pe câmpul de luptă au căzut 882, au fost răniți 740, au devenit prizonieri de război 449 iar un număr de 3043 de persoane au fost date dispărute. Populația evreiască, în acea perioadă reprezenta 3,4% din întreaga populație a României și 10% din totalul evreilor a fost pe front. În mod direct evreii și-au dat adeziunea la Marea Unire din anul 1918. Un aport direct l-a constituit susținerea pe plan internațional a dreptului poporului român asupra teritoriilor vremelnic ocupate și în care populația majoritar românească, dar și componentele minoritare trebuiau reintegrate României. Ca rezultat al acestei Uniri, populația României a crescut în mod corespunzător, iar populația evreiască, o forță de muncă importantă pentru toate domeniile de activitate, a crescut de 3 ori.

Acad. Sabina Ispas, director al Institutului de etnografie şi folclor „Constantin Brăiloiu” a evocat personalităţi de origine evreiască ale etnologiei româneşti ca marele Moses Gaster, autor al Chrestomației românești, colecție fundamentală de texte care aparțin culturii românești din secolele al XVI-lea – al XIX-lea, Lazăr Șăineanu, mare erudite care a scris despre cultura populară românească în contextul culturii balcanice și a Orientului apropiat, I.A.Candrea, cel care a marcat, în folcloristica românească, o direcție filologică de orientare comparatistă antropologică, acad. Al. Graur, Jacques Byck, editorul Textelor de limbă veche (1930), Cazaniei luiVarlaam (1943), Țiganiadei lui Ion Budai-Deleanu (1953), sau scrierilor lui B. P. Hasdeu.

Nicolae Ţibrigan, cercetător la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C.Brătianu", vorbind despre minoritatea bulgară și găgăuză din Basarabia, și-a încheiat discursul subliniind: „E un exemplu grăitor şi probabil ar trebui să constituie un model de patriotism autentic pentru noi toţi reprezentând mai degrabă o viziune civică a apartenenţei naţionale.”

Din amplul mesaj venit din partea domnului prof. dr. Rudolf Gräf, prorector al universității Babeș-Bolyai spicuim: „Despre sași am amintit orientarea lor rapidă spre București. Aveau experiența relațiilor economice cu Țara Românească și Moldova. Contribuiseră de-a lungul seolelor la dezvoltarea orașelor (Câmpulung, Târgoviște, București, Iași), ba chiar contribuiseră și în mod simbolic la realizarea idealurilor baționale românești (Alexandru Flechtenmacher, fiul juristului Christian Flechtenmacher un jurist sas stabilit la Iași, fiind autorul muzicii pt Hora Unirii pt versurile lui Vasile Alecsandri).”

Să învățăm din istorie

Prof. dr. Constantin Hlihor de la SNSPA a vorbit despre Geopolitica noilor frontiere după primul război mondial. În noile state organizate pe principiul naţionalităţilor, pe ruinele fostului Imperiu austro-ungar, pe ruinele Imperiului ţarist şi Otoman, în interiorul acestor frontiere naţionale cu recunoaştere juridică am avut comunităţi umane cu frontiere mentale care se opuneau frontierelor politice. La ce a dus acest decalaj de loialităţi şi de frontiere imaginate, la situaţia conflictuală, la politica de revizionism şi la naşterea celui de-al doilea război mondial. „Prin urmare, iată că înţelegerea rolului şi locului pe care l-a jucat modul cum s-a construit arhitectura frontierelor şi a graniţelor după primul război mondial, înţelegem şi de ce secolul XX a fost secolul a două mari conflagraţii cu urmări până astăzi. Dacă nu vom înţelege rolul jucat de educaţie, rolul istoriei, rolul înţelegerii educaţiei civice, probabil experienţe primului şi celui de-al doilea război mondial în ceea ce priveşte pacea şi frontierele păcii se vor repeta şi vom ajunge la ceea ce Hegel spunea referindu-se la istorie că cel mai important lucru din istorie este că popoarele nu învaţă niciodată din istorie.”

Dan Schlanger, Director al Jewish Film Festival, vorbind despre Ediţia a opta aniversară dedicată României şi Israelului, a spus: „O sută de ani în care noi am fost tot timpul aici, am fost, suntem şi vom fi aici.. Este simbolic că primul ambasador al statului Israel în România a fost un om născut în România, pictorul Rubin. Ca o dovadă a înfrăţirii statelor noastre, le avem în Boardul festivalului pe doamna ambasador Tamar Samash dar şi pe doamna Tova ben Nun şi pe doamna Irina Cajal.”

Să construim împreună

Dragoş Daniel Zisopol, vicelider al Grupului minorităţilor din Camera Deputaţilor a regretat absența reprezentanților UDMR-ului...„Minorităţile naţionale au fost, sunt şi vor rămâne alături de poporul român, în aceasta ţară primitoare pe care eu o numesc o Europa Unită înainte de a fi existat Uniunea Europeană. Este relevant faptul că orice minoritate naţională se poate exprima în Parlamentul României!” 

Amet Aledin, subsecretar de stat la Departamentul Relaţiilor Interetnice al Guvernului României s-a exprimat destul de plastic: „Noi nu suntem diaspora cuiva. Noi suntem poporul român. Sunt prea multe sute de ani de când trăim împreună, de când suferim împreună, de când ne bucurăm împreună, pentru a nu ne considera popor român. Eu reprezint o comunitate, comunitatea tătară din România care a fost o comunitate loială. Nicăieri nu a fost mai protejată ca în România.”

Lucian Săcălean, lector dr. UMFST Târgu Mureş, a vorbit despre „Realitățile pozitive ale protecției minorităților etnice în România”, arătând că sistemul juridic românesc privind măsurile speciale reglementează reprezentarea în Parlament, în administraţia centrală şi locală, accesul la educaţie, justiţie şi la toate serviciile publice, precum şi păstrarea propriei identităţi.

Tova Ben Nun Cherbis, președintele Complexului Educațional Lauder-Reut a vorbit despre fenomenul educaţional Lauder în România. „Conferința la care suntem participanți este un extraordinar prilej de a conștientiza necesitatea dialogului deschis între oameni și între state și apreciez nespus schimbul de idei care ne îmbogățesc pe fiecare dintre noi la nivel personal și statal, acum la ceasul aniversar a 70 de ani de la înființarea Statului Israel într-un centenar românesc.” Vorbitoarea a evocat parteneriatele solide realizate cu instituții din Israel și din țară, precum Ministerul Educației din ambele țări, Ministerul Afacerilor Externe din România și Institutul Diplomatic Român, prin domnul ministru Teodor Meleșcanu, Ambasada Israelului în România, prin Excelența Sa Doamna Ambasador Tamar Samash, IDC Herzliya – Lauder School of Government, Diplomacy and Strategy, World Zionist Organization – Department of Education, Emissary unit Teaching, Weizmann Institute of Science, Center for Educational Technology și alții. Absolvenții Laude-Reut au plecat să cucerească lumea: unii dintre ei lucrează în instituțiile românești și europene, cu impact pentru viitorul tuturor.

În mesajul transmis, doamna Zvetlana Preoteasa, director al Centrului de Proiecte Educaționale și Sportive București –PROEDUS spune, printre altele: „Centenarul Marii Uniri nu trebuie să rămână însă doar o sărbătoare a trecutului. Este cel mai potrivit moment să vorbim despre prezentul și viitorul României, ca o proiecție a ceea ce ne angajăm să realizăm pentru copiii și nepoții noștri. O Românie modernă și puternică, în care sunt respectate drepturile omului, care acceptă diversitatea și promovează colaborarea între majoritate și minorități.”

Presa publică – vocea diversității etnice

Marius Tiţa, redactor şef la Radio România Internațional a arătat că „Radioul a apărut la cam zece ani fără o lună după România mare, după România unită, a fost un lucru la care s-a înhămat şi au reuşit să-l pună pe aceste coordonate academicieni, oameni de ştiinţă, unii dintre ei chiar aparţinând minorităţilor naţionale. Din1928 avem Radio Bucureşti în undă iar emisiuni în maghiară şi germană avem din 1945, înainte, chiar, de victorie. La 2 mai 1945 s-a emis prima emisiune în limba maghiară, o jumătate de oră, de la Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti. Din 1948 începem să avem şi emisiuni în limba germană. Radio Constanţa are emisiuni în greacă, turcă, tătară, limba armeană şi dialectul aromân. La Timişoara avem emisiuni în maghiară, germană, sârbă, slovacă, cehă, bulgară, ucraineană şi în limba rromă, la Târgu Mureş avem emisiuni în maghiară, germană şi în limba rromă, deci iată o bogăţie spirituală absolut fantastică pe care putem să o marcăm în zona aceasta a limbii ca factor de identitate şi de raportare etnică dar şi element al culturii şi civilizaţei.”

Și în mesajul transmis de AGERPRES se spune că este una dintre principalele instituţii din România care acţionează pentru promovarea drepturilor minorităţilor naţionale, oglindind, în materialele de presă difuzate, valorile cultural-identitare şi aspiraţiile minorităţilor naţionale.

Conferențiar la Facultatea de Drept a Universității Lucian Blaga din Sibiu, expert independent ales din partea României în Comitetul Consultativ al Convenției-cadru privind protecția minorităților naționale a Consiliului Europei (2016-2020), expert în Comitetul ONU cu privire la drepturile economice, sociale și culturale (2017-2020), Laura-Maria Crăciunean-Tatu a transmis un mesaj în care se spune, printre altele: „Viitorul înseamnă, printre altele, că statele europene trebuie să rămână împreună pentru că împărtășesc valori comune dar că, în același timp, ele trebuie să accepte căele însele și societățile lor sunt etrogene, în mod ireversibil, că diversitatea culturală este o realitate, că simpla existența paralelă a comunităților s-a dovedit că nu este o soluție și că aceste comunități, mai mult decât să trăiască existențe paralele într-un cadru dat, trebuie să accepte să interacționeze, să se cunoască și să se modifice ca urmare a interacțiunii pentru ca să poată trăi în mod pașnic împreună. Este, așadar, nu numai util dar și necesar ca diversitatea culturală să fie privită și valorizată ca sursă de îmbogățire și nu de conflict iar dialogul intercultural să fie o realitate nu doar un deziderat. Și cred că aici contribuția României, care are unul dintre cele mai apreciate modele de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorităților, poate fi una semnificativă.”

Autor: Dr. Irina Airinei, președintele Asociației interetnice ANIMA FORI