Popoarele din Marea Egee care au adus civiliza╚Ťia vechii Asii ├«n s─âlb─âticia Europei jpeg

Popoarele din Marea Egee care au adus civiliza╚Ťia vechii Asii ├«n s─âlb─âticia Europei

­čôü Antichitate
Autor: Redac╚Ťia

Editura Humanitas public─â ÔÇŁIstoria omeniriiÔÇŁ, o carte de istorie explicat─â, scris─â ╚Öi ilustrat─â pentru copii ╚Öi adolescen╚Ťi de Henrick Willem van Loon, dar care poate fi citit─â ╚Öi de adul╚Ťi. Cartea a fost publicat─â ini╚Ťial ├«n 1921, ├«ns─â a fost actualizat─â de mai multe ori. Pentru edi╚Ťia din 2013, tradus─â acum ╚Öi ├«n limba rom├ón─â, Robert Sullivan a ad─âugat capitole noi ┼či o introducere.

Cartea porne╚Öte din zorii timpurilor ╚Öi ajunge p├ón─â la dezvoltarea re╚Ťelelor de socializare (Facebook ╚Öi Twitter), vorbind despre evenimentele ╚Öi personalit─â╚Ťile f─âr─â de care ├«ntreaga istorie a civiliza╚Ťiei ar fi fost alta. V─â invit─âm s─â citi╚Ťi mai jos un fragment din ÔÇŁIstoria omeniriiÔÇŁ. 

Marea Egee

Pe vremea c├ónd Heinrich Schliemann era un b─âie╚Ťa╚Ö, a auzit povestea Troiei de la tat─âl s─âu. Acea poveste i-a pl─âcut mai mult dec├ót oricare alta ╚Öi a hot─âr├ót c─â imediat ce avea s─â fie destul de mare c├ót s─â plece de acas─â va merge ├«n Grecia s─â ÔÇ×g─âseasc─â TroiaÔÇť. Faptul c─â era fiul unui pastor s─ârac dintr-un sat din regiunea Mecklenburg nu l-a ├«ngrijorat. ╚Ötia c─â va avea nevoie de bani, ├«ns─â a decis ca mai ├«nt├ói s─â adune o avere ╚Öi s─â sape dup─â aceea. Chiar a izbutit s─â adune o avere m─âricic─â ├«ntr-un r─âstimp foarte scurt ╚Öi de ├«ndat─â ce a avut destui bani pentru a preg─âti o expedi╚Ťie s-a dus ├«n nord-vestul Asiei Mici, unde presupunea c─â se aflase Troia.

Calul troian jpg jpeg

├Äntr-un ungher al Asiei Mici se g─âsea o colin─â ├«nalt─â acoperit─â de lanuri de gr├óu. Potrivit tradi╚Ťiei, acolo fusese casa lui Priam, regele Troiei. Schliemann, al c─ârui entuziasm ├«i ├«ntrecea ├«ntru c├ótva cuno╚Ötin╚Ťele, n-a pierdut vremea cu explor─âri preliminare. A ├«nceput s─â sape imediat. ╚Öi a s─âpat a╚Öa repede ╚Öi cu r├óvn─â, c─â ╚Öan╚Ťul lui a trecut drept prin centrul cet─â╚Ťii pe care o c─âuta ╚Öi l-a condus la ruinele altui ora╚Ö ├«ngropat, cu cel pu╚Ťin o mie de ani mai vechi dec├ót Troia descris─â de Homer. Apoi s-a petrecut ceva foarte interesant. Dac─â Schliemann ar fi g─âsit ni╚Öte ciocane de piatr─â ╚Ölefuit─â ╚Öi c├óteva cioburi de ceramic─â nears─â, nu s-ar fi mirat nimeni. ├Äns─â ├«n loc de asemenea obiecte asociate ├«n general cu omul preistoric care tr─âise ├«n aceste regiuni ├«nainte de venirea grecilor, Schliemann a g─âsit statuete splendide, bijuterii foarte scumpe ╚Öi vase ornamentate cu un model necunoscut grecilor.

Schliemann sapa in cautarea Troiei jpg jpeg

S-a ├«ncumetat s─â sugereze c─â, zece secole ├«naintea marelui r─âzboi troian, coasta M─ârii Egee fusese populat─â de o ras─â misterioas─â superioar─â ├«n multe privin╚Ťe triburilor grece╚Öti primitive care le invadaser─â ╚Ťara ╚Öi le distruseser─â ori absorbiser─â civiliza╚Ťia p├ón─â ├«╚Öi pierduse orice urm─â de originalitate. ╚śi s-a dovedit c─â a╚Öa ╚Öi fusese. Spre sf├ór╚Öitul deceniului 1870, Schliemann a vizitat ruinele din Micene, at├ót de antice c─â p├ón─â ╚Öi ghidurile de c─âl─âtorie romane se minunau de vechimea lor. Acolo, sub lespezile de piatr─â ale unei mici incinte circulare, Schliemann a dat iar peste o comoar─â minunat─â l─âsat─â de misterio╚Öii oameni care umpluser─â ╚Ť─ârmurile Greciei cu cet─â╚Ťi ╚Öi care construiser─â ziduri at├ót de mari, trainice ╚Öi robuste, ├«nc├ót grecii le credeau opera titanilor, gigan╚Ťii pe potriva zeilor care ├«n timpurile de demult se jucau cu v├órfurile mun╚Ťilor.

Micene, in Argolida jpg jpeg

Un studiu foarte atent al multelor vestigii a demontat anumite elemente romantice ale mitului. Creatorii acestor opere timpurii de art─â ╚Öi constructorii puternicelor fort─âre╚Ťe nu au fost ni╚Öte vr─âjitori, ci simpli marinari ╚Öi negustori. Tr─âiser─â ├«n Creta ╚Öi ├«n numeroasele insule din Marea Egee. Erau navigatori ├«ndr─âzne╚Ťi ╚Öi au transformat Marea Egee ├«ntr-un centru de comer╚Ť pentru schimbul de bunuri ├«ntre estul civilizat ╚Öi societatea primitiv─â care evolua lent pe continentul european.

Marea Egee jpg jpeg

Mai bine de o mie de ani au men╚Ťinut un imperiu insular care a elaborat o form─â foarte elevat─â de art─â. Ba chiar putem spune c─â ora╚Öul lor cel mai important, Cnossos, pe coasta nordic─â a Cretei, era absolut modern prin accentul pus pe igien─â ╚Öi confort. Palatul avea un sistem de canalizare adecvat, casele erau dotate cu sobe, iar locuitorii din Cnossos au fost cei dint├ói care au utilizat zilnic cada de baie, obiect necunoscut p├ón─â atunci. Palatul regelui era vestit pentru sc─ârile ├«n spiral─â ╚Öi pentru sala mare destinat─â ospe╚Ťelor. Pivni╚Ťele de sub palat, unde se p─âstrau vinul, gr├ónele ╚Öi uleiul de m─âsline, erau at├ót de mari ╚Öi ├«i impresionaser─â at├ót de puternic pe oaspe╚Ťii greci, ├«nc├ót au dat na╚Ötere legendei ÔÇ×labirintuluiÔÇť, numele pe care ├«l d─âm unei structuri cu at├ót de multe coridoare ├«nc├ólcite, ├«nc├ót e aproape imposibil s─â g─âsim ie╚Öirea dup─â ce u╚Öa de la intrare s-a ├«nchis, l─âs├óndu-ne speria╚Ťi ├«n─âuntru.

Puntile insulare intre Asia si Europa jpg jpeg

Ce s-a ales în cele din urmă de acest mare imperiu egeean și ce i-a pricinuit prăbușirea bruscă, asta nu știu să vă spun.

Cretanii erau deprin╚Öi cu arta scrierii, dar nimeni nu a reu╚Öit deocamdat─â s─â le descifreze inscrip╚Ťiile. De aceea istoria lor ne este necunoscut─â. Trebuie s─â le reconstituim peripe╚Ťiile pornind de la ruinele l─âsate de egeeni. Din aceste vestigii rezult─â limpede c─â lumea egeean─â a fost cucerit─â subit de o ras─â mai pu╚Ťin civilizat─â, sosit─â recent de pe c├ómpiile din nordul Europei. Dac─â nu gre╚Öim prea mult, barbarii responsabili pentru nimicirea civiliza╚Ťiei cretane ╚Öi egeene erau ni╚Öte triburi de p─âstori nomazi care tocmai ocupaser─â pietroasa peninsul─â dintre m─ârile Adriatic─â ╚Öi Egee ╚Öi pe care ├«i cunoa╚Ötem cu numele de greci.

Recomandare de carte

ÔÇŁIstoria omeniriiÔÇŁ

Istoria omenirii jpg jpeg

Autor: Hendrik Willem van Loon

Colec╚Ťia Humanitas Junior, Carte pentru copii & adolescen╚Ťi, Istorie

Edi╚Ťie actualizat─â ╚Öi introducere de Robert Sullivan

Traducere de Cornelia Dumitru

Hendrik Willem van Loon (1882ÔÇô1944) s-a n─âscut la Rotterdam. ├Än anul 1902 pleac─â ├«n Statele Unite pentru a studia la Cornell University. ╚Öi-a ob╚Ťinut doctoratul la Universitatea din M├╝nchen ╚Öi a predat istorie european─â la Universitatea Cornwell ╚Öi la Antioch College.

Pe l├óng─â ÔÇŁIstoria omeniriiÔÇŁ, a scris zeci de alte c─âr╚Ťi, inclusiv The Rise of the Dutch Kingdom, R. v. R.: The Live and Times of Rembrandt van Rijn ╚Öi, ├«n 1939 (├«n colaborare cu Grace Castagnetta), The Last of the Troubadours: The Life and Music of Carl Michael Bellman 1740ÔÇô1795.

Dup─â cum noteaz─â Cornelis A. van Minnen ├«n biografia lui van Loon publicat─â ├«n 2005, ÔÇŁIstoria omeniriiÔÇŁ a fost scris─â aproape dintr-o fantezie, c├ónd editorul Horace Liveright a hot─âr├ót s─â ├«ncerce o versiune pentru copii a unui gen popular la adul╚Ťi, a╚Öa-numitul ÔÇ×sinopsisÔÇť.

C├óteva volume ap─âruser─â deja: Charles ╚Öi Mary Beard, Rise of American Civilization (1927), Lewis Mumford, Story of Utopias (1922) ╚Öi Will Durant, Story of Philosophy (1926). Aceste c─âr╚Ťi fuseser─â compuse, ├«n mod v─âdit, cu ideea c─â nespecialistul e capabil s─â ├«n╚Ťeleag─â opera exper╚Ťilor ╚Öi speciali╚Ötilor dac─â aceasta cuprinde propozi╚Ťii scrise pentru oameni obi╚Önui╚Ťi, nu doar pentru ini╚Ťia╚Ťi.

Will Durant a fost cel mai popular autor de istorii rezumate pentru adul╚Ťi, iar Durant a observat c─â volumul lui van Loon va fi la fel de satisf─âc─âtor pentru p─ârin╚Ťi ca ╚Öi pentru copiii c─ârora le va fi cump─ârat. ÔÇ×Lumea devenea scandalos de informat─â cu privire la istorieÔÇť, a spus Durant.

 ÔÇŁIstoria omeniriiÔÇŁ este, f─âr─â ├«ndoial─â, cea mai cunoscut─â carte a sa, ap─ârut─â pentru prima dat─â ├«n 1921 ╚Öi actualizat─â ulterior de autor, apoi de fiul s─âu ╚Öi de al╚Ťi istorici. A fost, ├«n 1922, prima oper─â distins─â cu Newbery Medal, prestigios premiu nord-american destinat literaturii pentru copii.

├Än 1972, editorii au actualizat volumul cu ajutorul dr. Edward Prehn, al profesorului Paul Sears de la Universitatea Yale ╚Öi al profesorului Edwin C. Broome de la Universitatea din New York. ├Än 1984 ╚Öi 1999 profesorul John Merriman de la Universitatea Yale a adus textul la zi, iar Adam Simon a ad─âugat ilustra╚Ťii. Pentru prezenta edi╚Ťie, Robert Sullivan a ad─âugat capitole noi ╚Öi o introducere. 

Foto sus: fresc─â din Palatul din Cnossos