Conferinţa „Chipuri românești ale morții” la Palatul Suţu
Muzeul Municipiului Bucureşti vă invită la următoarea întâlnire din cadrul conferinţelor de joi din această toamnă cu conferențiar dr. Cristina Bogdan, care discută despre „ Chipuri românești ale Morții. Secvențe din iconografia secolelor XVIII-XIX”, în ziua de 20 octombrie, orele 18.30, la Palatul Suțu.„Are Moartea un chip sau mai multe? Imaginea în care au înveșmântat-o zugravii din veacurile XVIII-XIX este decupată din cărțile populare, din credințele folclorice sau din recomandările erminiilor și caietelor de modele? Se înscrie personajul într-un gen sau, schelet fiind, joacă mai degrabă cartea neutralității?Înzestrată cu coasă și alte instrumente ale tăierii și despărțirii sufletului de trup, cu potirul în mână sau desaga pe umăr, Moartea străjuia acum două secole intrările și ieșirile oamenilor din biserică. În ce fel se mai reflectă aceste secvențe, în care apariția stranie dialoghează uneori cu un tânăr împărat, alteori cu un bătrân ostenit de viață, în ochiul privitorului contemporan? Sperie sau amuză, invită la meditație gravă pe marginea sfârșitului sau provoacă, dimpotrivă, atitudini hedoniste?Dacă acceptăm ideea că „imaginea îşi extrage sensul din privire, precum scrisul din lectură” (Régis Debray), înţelegem de ce istoria reprezentărilor macabre este indisolubil legată de cea a privirilor care au încercat să le descifreze, fie acceptându-le şi învăţând să trăiască în preajma lor, fie refuzându-le şi încercând să le distrugă sau să le oculteze.” Cristina BogdanCristina Bogdan este conferențiar universitar doctor în cadrul Departamentului de Științe ale Comunicării din Facultatea de Litere a Universității din București, Cristina Bogdan susține cursuri și seminare de Istoria culturii și a mentalităților, Antropologie culturală, Antropologie urbană și Studii de gen. Cercetează de peste 16 ani iconografia Morții din spațiul românesc și european, făcând nenumărate anchete de teren în țară și în străinătate. A publicat studii și articole de istorie și antropologie culturală, a coordonat mai multe volume colective în limbile română și franceză și a semnat două lucrări de autor construite în jurul temelor thanatologice:Moartea și lumea românească premodernă. Discursuri întretăiate, Editura Universităţii din Bucureşti, 2016 și IMAGO MORTIS în cultura română veche (secolele XVII-XIX), Editura Universităţii din Bucureşti, 2002. Face parte din două importante asociații europene de profil (Association for the Study of Death &Society și Danses Macabres d’Europe, secţiunea franceză), a organizat mai multe conferințe internaționale pe teme de istorie culturală.
