Povestea lui John Dillinger, cel mai urm─ârit gangster din istorie jpeg

Povestea lui John Dillinger, cel mai urm─ârit gangster din istorie

N─âscut ├«n Indianapolis, Dillinger reu┼če┼čte ├«n scurta ┼či tumultoasa sa via┼ú─â s─â jefuiasc─â zeci de b─ânci ┼či s─â atrag─â pe urmele sale zeci de poli┼úi┼čti ┼či agen┼úi federali. ├Än aceast─â curs─â nebuneasc─â John Dilinger este  numit de c─âtre autorit─â┼úi ÔÇ×Inamicul Public Nr.1ÔÇŁ. Atrage astfel ura autorit─â┼úilor, dar ┼či simpatia publicului.

John Dillinger ┼či-a ├«nceput cariera de gangster de la o v├órst─â fraged─â. La numai 20 de ani fur─â o ma┼čin─â aproape de Mooresville, Indiana. Este prins ┼či aproape ucis de poli┼úie, a╚Öa c─â Dillinger decide s─â se ├«nroleze ├«n U.S.Navy pentru a sc─âpa de arest. Petrece c├óteva luni pe nava de r─âzboi Utah, ├«ns─â t├ón─ârul gangster nu se poate acomoda cu disciplina militar─â. Dup─â c├óteva pedepse primite pentru insubordonare, Dillinger dezerteaz─â ├«n decembrie 1923.

├Än septembrie 1924, Dillinger, acum ├«n v├órst─â de 21 ani, este arestat ├«n timpul unui jaf ├«ntr-un magazin cu alimente. Dillinger este trimis la ├«nchisoare ┼či ├«┼či petrece urm─âtorii 8 ani ┼či jum─âtate cu unii dintre cei mai periculo┼či condamna┼úi din Midwest (zona nord central─â a SUA) timp ├«n care ├«nva┼ú─â toate trucurile unei vie┼úi criminale. ├Än mai 1933 este eliberat condi┼úionat, ├«ns─â la doar c├óteva zile de la eliberare, John se al─âtur─â unui grup din Indianapolis cu care jefuie┼čte mai multe magazine ┼či resturante. Dup─â numai c├óteva s─âpt─âm├óni jefuie┼čte pentru prima oar─â o banca, d├ónd startul unui lung ┼čir de evenimente ce aveau s─â-l transforme ├«n cel mai urm─ârit gangster din istorie.

├Än vara anului 1933, John Dillinger a comis un ┼čir de jauri de  mare profil, ├«ns─â acesta era ner─âbd─âtor s─â se re├«nt├ólneasc─â cu prietenii s─âi din ├«nchisoare pentru a putea forma un grup cu care s─â jefuiasc─â b─ânci. Astfel, ├«n luna septembrie a aceluia┼či an, Dillinger pl─ânuie┼čte s─â-┼či ajute prietenii s─â evadeze din ├«nchisoare. John reu┼če┼čte s─â strecoare ├«n fabrica ├«nchisorii 38 de pistoale ce permiteau evadarea a zece oameni. Dillinger ├«i voia elibera┼úi pe ÔÇťHandsomeÔÇŁ Harry Pierpont, Charles Makley ┼či pe John Hamilton. Totul a decurs conform planului, iar pe 12 octombrie cei trei condamna┼úi proasp─ât evada┼úi l-au ajutat la r├óndul lor pe Dillinger s─â evadeze din ├«nchisoare, acesta fiind arestat cu c├óteva zile ├«nainte ┼či dus la ├«nchisoarea de stat din Lima, Ohio. ├Än urm─â acestei evad─âri, ┼čeriful a fost ucis.

Jefuie┼čte sec┼úii de poli┼úie ┼či devine o celebritate

John Dillinger era cu adev─ârat diferit fa┼ú─â de ceilal┼úi gangsteri. ├Än timp ce majoritatea infractorilor doreau s─â stea c├ót mai departe posibil de oamenii legii, Dillinger avea curajul s─â apar─â ├«n mijlocul lor cu o arm─â ├«n m├óna. La scurt ├ó timp dup─â evadarea din ├«nchisoare, John ┼či grupul s─âu au jefuit sec┼úiile de poli┼úie din Auburn ┼či Peru, Indiana. ├Än timp ce ofi┼úerii de poli┼úie se uitau complet neajutora┼úi, gangsterii au furat toate armele g─âsite ├«n sec┼úiile de poli┼úie:arme automate Thompson,   pu┼čti, pistoale de calibru diferit, veste antiglon┼ú ┼či multe altele. Gangsterii s-au folosit de aceste arme pentru a jefui b─ânci. ├Än urma acestor jafuri doi ofi┼úeri de poili┼úie au fost uci┼či.

Jafurile spectaculoase ┼či evad─ârile l-au transformat pe John Dillinger ├«ntr-o celebritate, acesta ap─âr├ónd pe prima pagin─â a ziarelor la fel de mult ca vedetele de la Hollywood. C├ónd acesta a fost arestat ├«n Tucson, Arizona, oamenii s-au ├«nghesuit ├«n fa┼ú─â ├«nchisorii pentru a-l putea vedea pe faimosul Dillinger. De asemenea, imaginea sa era folosit─â ├«n diferite reclame. Cei de la automobilele Hudson au aflat c─â gangsterul le folose┼čte ma┼čina pentru jafuri a┼ča c─â au g├óndit o reclam─â folosindu-se de imaginea lui:ÔÇťDillinger Chooses the 1934 Hudson For His Personal UseÔÇŁ (Dilinger alege Hudson 1934 pentru uzul personal). C├ónd John ├«┼či schimb─â ma┼čin─â cu un Ford, compania a decis printarea de bro┼čuri cu reclama ÔÇťWill they catch John Dillinger? Not until they get him out of a Ford V8!ÔÇŁ(├Äl vor prinde pe John Dillinger? Nu ├«nainte s─â ├«l scoat─â dintr-un Ford V8).

Dillingerwantedposter jpg jpeg

Dillinger este arestat ├«n Tucson, Arizona ├«n ianuarie 1934, dup─â ce complicii s─âi au fost recunscu┼úi de c├ó┼úiva cet─â┼úeni. La scurt timp a fost mutat ├«n Indiana ┼či ├«nchis ├«n ├«nchisoarea Crown Point p├ón─â la proces. Autorit─â┼úile au declarat c─â ├«nchisoarea Crown Point era de maxim─â securitate, ├«ns─â Dillinger nu avea s─â petreac─â acolo dec├ót pu┼úin peste o lun─â.  ├Än data de 3 mai 1934, John a reu┼čit s─â evadeze cu un pistol din lemn. Acesta a declarat c─â a modelat pistolul dintr-o bucat─â de lemn pe care a vopsit-o cu crem─â de pantofi, ├«ns─â specula┼úiile de mai t├órziu sus┼úin c─â pistolul i-a fost adus de unul dintre avoca┼úi. John a folosit pistolul pentru a putea trece de c├ó┼úiva paznici, apoi a g─âsit un Thompson cu care a reu┼čit s─â treac─â de securitatea ├«nchisorii ┼či s─â fure ma┼čina personal─â a ┼čerifului, cu care a plecat spre Chicago. Dup─â numai 3 zile John Dillinger ┼či Baby Face Nelson preg─âteau un jaf la banca Sioux Falls, Dakota de Sud.

├Än mai 1934 reputa┼úia lui Dillinger ┼či figura s─â mult prea cunoscut─â ├«i creau probleme. Fusese ├«mpu┼čcat ├«ntr-un picior ├«n timpul unui schimb de focuri cu FBI numit ├«n aceea vreme Divizia de Investiga┼úii ┼či a sc─âpat cu greu dintr-o capcan─â pus─â la cale de G-Men undeva ├«n Wisconsin. Dillinger decide s─â ├«┼či schimbe ├«nf─â┼úi┼čarea ┼či ├«i pl─âte┼čte pe Wilhelm Loeser ┼či pe Harold Bernard Cassidy cu 5000 de dolari pentru o opera┼úie care trebuia s─â ├«i schimbe ├«nf─â┼úi┼čarea. Procesul a fost extrem de dureros, ├«ns─â John a fost nemul┼úumit de rezultat.

Tr─âdat de o prieten─â

Dillinger ┼či-a ptrecut luna iulie a anului 1934 ├«ntr-un apartament din Chicago ├«mpreun─â cu noua s─â iubita Polly Hamilton ┼či cu o prieten─â a sa de origine rom├ón─â, proprietara unui bordel, Anne Sage. John a reu┼čit s─â evite poli┼úia cu success, particip├ónd chiar ┼či la meciurile de baseball ale Chicago Cubs. Pre┼úul care fusese pus pe capul s─âu ajunsese la suma de 25000$. Anne Sage este cea care contacteaz─â FBI-ul ┼či ├«l vinde pe John Dillinger pentru o parte din suma respectiv─â ┼či pentru a nu fi deportat─â. ├Än data de 22 iulie 1934, agen┼úii federali ├«i urm─âresc pe  Sage, Hamilton ┼či Dillinger la ChicagoÔÇÖs Biograph Theater unde urmau s─â vizioneze filmul ÔÇť Manhattan MelodramaÔÇŁ cu Clark Gable ├«n rolul principal. Dup─â ora 10:30 pm, cei trei ies din cinematograf, iar agen┼úii federalii ├«i ├«nconjoar─â. Dilliger ├«ncearc─â s─â ├«i atace cu o arm─â automat─â, dar este r─âpus ├«n c├óteva clipe de o ploaie de gloan┼úe. John Dillinger moare la fa┼ú─â locului.

Guvernul a cheltuit mai mul┼úi bani pentru a-l prinde dec├ót a reu┼čit el s─â fure

John Dillinger ┼či grupul s─âu au jefuit zeci de b─ânci ┼či au furat ├«n total aproape 500, 000$ (5 milioane $ la valoarea actual─â), dar aceast─â suma p─âle┼čte ├«n fa┼úa cheltuielior pe care FBI-ul le-a f─âcut ├«ncerc├ónd s─â-l prind─â. Conform Associated Press, FBI a cheltuit aproape 2 milioane $ pe urm─âriri, fiind incluse aici ┼či chitan┼úe c─âtre diferi┼úi agen┼úi care se ocupau numai de Dillinger. Istoricii consider─â cazul John Dillinger ca fiind rampa de lansare a FBI-ului, legitim├ónd biroul ┼či transform├óndu-l ├«n cea mai faimoasa unitate ce lupta ├«mpotriva criminalit─â┼úii.

Celebritatea lui John Dillinger a crescut ┼či mai mult dup─â moartea sa. Mul┼úi oameni ┼či-au ├«nmuiat batista ├«n s├óngele lui imediat dup─â ce a fost ├«mpu┼čcat. ┼×i mul┼úi al┼úi oameni au a┼čteptat la coad─â pentru a-i vedea trupul expus la morg─â. La ├«nmorm├óntarea lui au participat peste 5000 de oameni, de┼či oamenii legii au ├«ncercat s─â p─âstreze data secret─â. Sicriul acestuia a fost ├«ncastrat ├«n ciment pentru a ┼úine la distan┼ú─â ho┼úii, ├«ns─â piatra de morm├ónt a trebuit ├«nlocuit─â de c├óteva ori deoarece oamenii t─âiau buc─â┼úi din ea ca souvenir.

Un alt lucru interesant despre John Dillinger este că după moartea sa s-au făcut câteva mulaje după chipul său. Directorul FBI J. Edgar Hoover a expus un astfel de mulaj în faţa biroului său pentru restul carierei lui.