Mustafa Kemal Atat├╝rk   ┬źP─ârintele turcilor┬╗  jpeg

Mustafa Kemal Atat├╝rk - ┬źP─ârintele turcilor┬╗

­čôü Biografii
Autor: Paul Rezeanu

Dac─â un turc ╚Öi nu unul oarecare, ci chiar ÔÇ×P─ârintele lorÔÇŁ ÔÇô Atat├╝rk ÔÇô a ajuns s─â g├óndeasc─â astfel: ÔÇ×Exist─â dou─â mijloace cu ajutorul c─ârora se poate ob╚Ťine fericirea: cu arma ╚Öi cu plugul... Dar m├óna care ridic─â arma obose╚Öte, ├«n timp ce m├óna care ╚Ťine plugul se ├«nt─âre╚Öte ├«n fiecare zi...ÔÇŁ, ├«nseamn─â c─â ceva important s-a schimbat ├«n concep╚Ťia acestora despre lume ╚Öi via╚Ť─â.

Kemal ÔÇô ÔÇ×excelentÔÇŁ

Mustafa, fiul lui Ali Riza, fost ofi╚Ťer, func╚Ťionar vamal, iar mai apoi negustor de lemne, ╚Öi al lui Subeide Hanum, o femeie simpl─â, dar cu o via╚Ť─â interioar─â bogat─â, r─âmas─â ├«ns─â sub credin╚Ťa sever─â a islamului, s-a n─âscut ├«n anul 1880, la Salonic, ├«n cartierul turcesc ÔÇ×├«ntr-o lume ├«nchis─â, retras─â, tradi╚Ťionalist─â... ├«n care zbuciumul timpului p─âtrundea foarte pu╚Ťin ├«n lini╚Ötea casei...ÔÇŁ Educa╚Ťia familial─â sever─â, tradi╚Ťionalist─â a copilului a fost f─âcut─â totu╚Öi cu dragoste ╚Öi responsabilitate. ├Äns─â, ├«ntr-o zi, pe nea╚Öteptate, tat─âl a murit. Mama, str├ómtorat─â, a plecat cur├ónd cu fiul ╚Öi fiica sa, la un frate care avea o mic─â mo╚Öie ├«n apropiere de Salonic.

Timp de doi ani Mustafa a f─âcut acolo fel de fel de munci specifice vie╚Ťii la ╚Ťar─â. Atunci, mu╚Öchii, trupul ╚Öi mai ales sufletul i s-au ├«nt─ârit, a avut destul timp ca g├óndurile ╚Öi visele sale s─â aib─â fr├óu liber... Dup─â vreo doi ani, mama i-a spus c─â poate s─â-╚Öi urmeze din nou ╚Öcoala la Salonic. Cur├ónd, dup─â aceasta, a ajuns elev la ╚ścoala Militar─â. Acolo s-a remarcat mai ales la matematic─â, a╚Öa c─â profesorul i-a spus Kemal, ceea ce ├«nsemna ÔÇ×Excelent!ÔÇŁ. A╚Öa avea s─â fie ├«nscris de acum ├«ncolo ├«n actele de identitate: Mustafa Kemal. Trec├ónd cu succes cursurile inferioare ale ╚ścolii Militare, a continuat la Institutul de cade╚Ťi de la Monast├ór. ╚śi acolo a fost un elev remarcabil.

Dup─â absolvirea acesteia a dat examen la ÔÇ×HarbijeÔÇŁ, Academia Militar─â de la Istanbul. Era t├ón─âr, avea dou─âzeci de ani, era sublocotenent, ├«╚Öi iubea ╚Ťara. Contactul cu capitala, cu ├«nalta ╚Öcoal─â, i-a dat posibilitatea s─â vad─â nu numai splendoarea, dar ╚Öi dec─âderea marelui ora╚Ö, dar ╚Öi faptul c─â ╚Ťara sa, Imperiul Otoman, trosnea din toate ├«ncheieturile, c─â devenise ÔÇ×omul bolnav de pe BosforÔÇŁ ╚Öi c─â ÔÇ×decesul s─âu definitiv nu p─ârea dec├ót o chestiune de timpÔÇŁ.

Ofi╚Ťer superior implicat ├«n politic─â

Dup─â doi ani de studii la Academia Militar─â, eviden╚Ťiindu-se, a urmat ├«nc─â un an clasa de stat major. Ob╚Ťinea astfel gradul de c─âpitan ╚Öi considera c─â este gata s─â-╚Öi slujeasc─â ╚Ťara. Tot pe atunci a intrat ├«n contact cu mi╚Öcarea na╚Ťionalist─â a junilor turci, cu genera╚Ťia care era con╚Ötient─â c─â e nevoie urgent─â de reforme, de ├«nl─âturarea absolutismului perimat ╚Öi mai ales introducerea unei constitu╚Ťii dup─â modelul democra╚Ťiilor occidentale.

Mustafa Kemal Ataturk png png

Dar, la ├«ncheierea cursurilor ╚Öi ├«n a╚Öteptarea numirii la posturi, membrii conspira╚Ťiei secrete de la ÔÇ×HarbijeÔÇŁ au fost descoperi╚Ťi. Tinerii ofi╚Ťeri au fost aresta╚Ťi. Dup─â luni grele de a╚Öteptare, generalul Risa Pa╚Öa, directorul Harbijei, a ob╚Ťinut de la sultan iertarea fo╚Ötilor s─âi elevi. Au fost deci elibera╚Ťi, dar trimi╚Öi ├«n surghiun ├«n unit─â╚Ťi ├«ndep─ârtate ale imperiului.

Așa a ajuns tânărul căpitan Mustafa Kemal în garnizoana de la Damasc. De acolo, ca să înăbușe o răscoală locală, în fruntea regimentului său de cavalerie a străbătut, în lung și-n lat, Siria și Palestina. Dar, între timp, lupta politică secretă împotriva absolutismului sultanului Abdul Hamid n-a încetat. Salonicul a redevenit centrul mișcării politice.

La Damasc, Beirut, Jaffa, Ierusalim, c─âpitanul Mustafa Kemal g─âsise tovar─â╚Öi de idei ╚Öi a ├«ncercat formarea unor celule revolu╚Ťionare. Din p─âcate, acestea n-au avut aderen╚Ť─â la mase ╚Öi s-au redus la conduc─âtori. Dorind s─â scape de sentin╚Ťa de exil, Mustafa Kemal ╚Öi-a c─âutat protectori care s─â-l ajute pentru un transfer. ├Än secret, el a plecat la Salonic. Acolo a luat leg─âtura cu comitetul mi╚Öc─ârii revolu╚Ťionare ╚Öi a ├«ncercat s─â formeze celule ale acesteia.

La Istanbul s-a aflat ├«ns─â de prezen╚Ťa sa nepermis─â la Salonic ╚Öi s-a dat ordin s─â fie arestat. Prevenit, Mustafa Kemal s-a ├«ntors imediat la garnizoana din Damasc. Dar ╚Öi acolo se primise ordinul de arestare. Ajutat de un prieten, el ╚Öi-a continuat drumul la Birseba, pe frontul din Peninsula Sinai. Confirm├óndu-se prezen╚Ťa sa acolo, a sc─âpat de pedeaps─â.

Cum conflictul cu Egiptul s-a ├«ncheiat cu victoria Turciei, Mustafa Kemal s-a ├«ntors la garnizoana sa. Un timp n-a mai f─âcut politic─â ╚Öi ╚Öi-a v─âzut de obliga╚Ťiile militare. Urmarea a fost ├«naintarea la gradul de vice-maior, iar ├«n iarna anului 1907-1908 i s-a aprobat mutarea la al treilea corp de armat─â, ca ofi╚Ťer de stat major, la Salonic. ├Än Macedonia ╚Öi ├«ndeosebi la Salonic, agita╚Ťia junilor turci a sporit ├«n prim─âvara anului 1908, iar ├«n var─â r─âscoala ofi╚Ťerilor (revolu╚Ťie, lovitur─â de stat ÔÇô e greu de definit) a reu╚Öit.

Constitu╚Ťia de la 1876 a fost restabilit─â. Revolu╚Ťia junilor turci s-a f─âcut aproape f─âr─â v─ârsare de s├ónge, sultanul a r─âmas s─â domneasc─â, dar nu mai guverna. Conducerea ╚Ť─ârii a fost preluat─â de un comitet al junilor turci. Mustafa Kemal a luat atunci parte la ÔÇ×revolu╚ŤieÔÇŁ, dar nu s-a remarcat ├«n mod deosebit. Mai mult, era decep╚Ťionat de mersul evenimentelor ╚Öi se sim╚Ťea ajuns ├«n opozi╚Ťie cu politica dus─â de junii turci. Nu a╚Öa g├óndise el revolu╚Ťia...

Din aceste motive a acceptat misiunea militar─â ├«n Tripolitania. Oricum, ├«n februarie 1909, Mustafa Kemal s-a ├«ntors la Salonic. Ne├«n╚Ťelegerile, luptele politice de la Istanbul erau ├«n plin─â desf─â╚Öurare. ├Än aprilie a izbucnit contrarevolu╚Ťia trupelor f─âr─â ofi╚Ťeri. Victorioas─â, ea s-a desf─â╚Öurat sub lozinca ÔÇ×Tr─âiasc─â Seria! Jos junii turci!ÔÇŁ.

A venit însă curând reprimarea ei din partea corpurilor de armată 3 și 2, aflate în Macedonia. Marșul victorios asupra Istanbulului a fost o capodoperă a statului major. Numele lui Mustafa Kemal a intrat atunci, pentru prima oară, în lumina istoriei. Sultanul Abdul Hamid a fost detronat și înlocuit cu fratele său Mehmed Reșad (un bătrânel pașnic, cult, fricos), sub numele de Mohamed al V-lea. Tot atunci a început ascensiunea vertiginoasă a tânărului maior Enver.

Vice-maiorul de stat major Mustafa Kemal, dup─â ├«ndeplinirea misiunii la Istanbul, s-a ├«ntors ├«n garnizoana sa de la Salonic. ├Än toamna anului 1910, el a f─âcut parte din delega╚Ťia turc─â care a asistat la marile manevre ale armatei franceze. Era prima sa vizit─â ├«n Europa ╚Öi franceza era singura limb─â str─âin─â pe care o cuno╚Ötea. A fost numai ochi ╚Öi urechi. Avea ce ├«nv─â╚Ťa de la francezi. Re├«ntors acas─â a criticat conducerea armatei turce, era nemul╚Ťumit de politica guvernului. Din aceste motive a fost ├«ndep─ârtat din statul major ╚Öi i s-a dat comanda unui regiment. Considerat ├«ns─â periculos, din punct de vedere politic, ├«n 1911 a fost rechemat la Istanbul ╚Öi instalat ├«ntr-un birou anonim de stat major general.

A plecat apoi ├«n Tripolitania atacat─â de Italia. Atunci a fost ├«naintat la gradul de maior. Din Tripolitania s-a ├«ntors ├«n Turcia, printr-un mare ocol, prin Austro-Ungaria. A╚Öa a ajuns, pentru prima oar─â, ├«n Rom├ónia, la Bucure╚Öti. Pe la sf├ór╚Öitul lui noiembrie 1912, era ├«n Turcia. Primul R─âzboi Balcanic izbucnise deja. Mustafa Kemal asista neputincios la ├«nfr├óngerile armatelor turce╚Öti. ├Än ultima parte a opera╚Ťiunilor a primit misiunea de ofi╚Ťer de stat major la Galiopoli, pentru oprirea ├«naint─ârii bulgarilor spre Dardanele ╚Öi Istanbul.

├Änvins─â, Turcia a ├«ncheiat pace la 23 ianuarie 1913 ╚Öi a pierdut Macedonia cu Salonicul, precum ╚Öi Adrianopolul. ├Än vara anului 1913 a izbucnit, a╚Öa cum se ╚Ötie, Al Doilea R─âzboi Balcanic , iar ├«n iulie Mustafa Kemal intra victorios ├«n Adrianopolul eliberat. Cur├ónd, dup─â aceasta, a fost ├«naintat la gradul de locotenent-colonel. ├Äntre timp, ├«ns─â, fo╚Ötii s─âi colegi de la Salonic avansaser─â ├«n grad ╚Öi ajunseser─â ├«n fruntea ╚Ť─ârii. El, din cauza firii sale aspre, france ╚Öi nesociabile, dar mai ales a observa╚Ťiilor critice politice ╚Öi militare la adresa guvernului, era evitat, dat metodic la o parte. Era ├«mpotriva alian╚Ťei cu Germania ╚Öi critica aceasta ├«n termenii cei mai violen╚Ťi. Devenit incomod, a fost ├«ndep─ârtat din Istanbul ╚Öi trimis ata╚Öat militar la Sofia.

Primul R─âzboi Mondial

Marele r─âzboi l-a prins ├«n acel post la Sofia. La ├«nceputul lui noiembrie 1914, Turcia a intrat ├«n r─âzboi de partea Puterilor Centrale. Mustafa Kemal era ├«mpotriva intr─ârii ╚Ť─ârii ├«n r─âzboi ├«mpotriva Antantei. ├Än prim─âvara anului 1915 a fost rechemat de la Sofia ╚Öi i s-a ├«ncredin╚Ťat comanda Diviziei a 19-a de la Galiopoli, unde conducerea suprem─â o avea generalul german Liman von Sanders. Acolo, ├«ntr-o noapte de aprilie, englezii au debarcat ├«n trei locuri. ├Äntr-unul din acestea, la Aliburnu, comanda o avea Mustafa Kemal. ╚Ü─ârmul era abrupt. Inamicul a fost stopat. ├Än august englezii, condu╚Öi de generalul Hamilton, au f─âcut a doua ├«ncercare de a cuceri Galiopoli. Au adus trupe numeroase.

Generalul Liman von Sanders l-a numit pe colonelul Mustafa Kemal comandantul ├«ntregului grup de lupt─â ├«n b─ât─âlia de la Anafara. A fost cea mai s├óngeroas─â b─ât─âlie de la Dardanele. Afla╚Ťi ÔÇ×la dou─â minute de victorieÔÇŁ, englezii au trebuit s─â se retrag─â. ├Än toiul luptei ceasul colonelului Mustafa Kemal a fost lovit de un glon╚Ť. C├ónd la raport l-a ar─âtat generalului von Sanders, acesta l-a scos pe al s─âu ╚Öi i l-a dat. Dar, la Istanbul, toate acestea, din invidie, n-au f─âcut impresie bun─â. Fiind incomod, Mustafa Kemal a fost trimis ├«n Caucaz, la comanda unui front secundar, unde a r─âmas un an. Re├«ntors ├«n capital─â a primit misiunea de a ├«nso╚Ťi ├«ntr-o c─âl─âtorie pe prin╚Ťul mo╚Ötenitor Wahededdin (Mahomed al VI-lea, ultimul sultan) la marele cartier german.

Avea atunci gradul de general. La ├«ncheierea misiunii prin╚Ťul i-a propus s─â devin─â aghiotantul s─âu. N-a primit, displ─âc├óndu-i via╚Ťa la curte ╚Öi av├ónd alte planuri. Re├«ntors la Istanbul, Mustafa Kemal s-a ├«mboln─âvit grav de rinichi. A mers la medici la Viena. Ace╚Ötia l-au trimis la Karlsbad pentru o cur─â. Acolo a aflat de moartea sultanului Mohamed al V-lea ╚Öi urcarea pe tron a prin╚Ťului Wahededdin... Revenit la Istanbul, av├ónd ├«n vedere rela╚Ťiile cu noul sultan, Mustafa Kemal i-a solicitat acestuia mai multe audien╚Ťe ╚Öi a c─âutat s─â-l determine s─â schimbe politica ╚Ť─ârii aflate, dup─â p─ârerea sa, pe un drum gre╚Öit. N-a reu╚Öit.

├Än schimb sultanul i-a ├«ncredin╚Ťat comanda unei armate fantom─â ├«n Siria. Se urm─ârea astfel ├«ndep─ârtarea sa din Istanbul, la cererea lui Enver. ├Än vara anului 1918, generalul Mustafa Kemal a fost trimis pe frontul din Palestina. Acolo, englezii ├«naintau, iar trupele turce ╚Öi germane se retr─âgeau. El a stabilit o linie de pe care trupele sale s─â nu se mai retrag─â. ╚śi nu s-au retras. Acolo a r─âmas apoi hotarul Turciei ├«n aceast─â parte. ├Än ultimele zile ale r─âzboiului, Mustafa Kemal a primit comanda grupului de armate din Siria de Nord. Era ├«ns─â prea t├órziu.

La 30 octombrie 1918 Turcia a capitulat. Jum─âtate din fostul Imperiu Otoman era pierdut, restul se afla sub st─âp├ónirea ├«nving─âtorilor. Armisti╚Ťiul ├«ncheiat atunci la bordul cruci╚Ö─âtorului Agamenon a predat de fapt Turcia puterilor Antantei care au ocupat-o. ╚Üara era la limita catastrofei, era s─âr─âcit─â de pe urma r─âzboiului, ├«nglodat─â ├«n datorii, avea mari probleme politice ╚Öi na╚Ťionale. Faptul acesta a nemul╚Ťumit poporul turc ╚Öi l-a ridicat la lupt─â ├«mpotriva ocupan╚Ťilor ╚Öi a politicii dus─â de guvern.

Conduc─âtorul mi╚Öc─ârii de eliberare na╚Ťional─â

A devenit generalul Mustafa Kemal, iar centrul mi╚Öc─ârii Anatolia. Scopul urm─ârit era crearea unui stat turc na╚Ťional, un stat independent. Mi╚Öcarea de eliberare na╚Ťional─â a fost numit─â kemalist─â, dup─â numele conduc─âtorului ei. Mustafa Kemal a fost un b─ârbat robust, blond, cu ochii alba╚Ötri, ├«n╚Ťelept, de un calm regesc, cu o voin╚Ť─â ╚Öi o energie excep╚Ťionale. Avea un caracter solitar ╚Öi impetuos, o memorie proverbial─â ╚Öi era de o disciplin─â de neclintit. I-a pl─âcut muzica, dansul ╚Öi poezia. A fost un ├«nzestrat conduc─âtor militar, un bun organizator ╚Öi un iscusit politician cu vederi progresiste. ├Än mai 1919 a fost numit inspector al armatei din Anatolia, unde izbucniser─â agita╚Ťii, tulbur─âri ╚Öi trebuia f─âcut─â ordine. A plecat ├«n misiune cu vaporul la Samsun.

Tot ├«n acele zile Smirna a fost ocupat─â de greci, iar armata turc─â aflat─â acolo f─âcut─â prizonier─â. Indignarea turcilor ├«mpotriva grecilor era f─âr─â margini. Era ├«nceputul unui ÔÇ×r─âzboi dup─â r─âzboiÔÇŁ, a unui r─âzboi cu grecii, r─âzboi care a durat trei ani ╚Öi a fost purtat cu mult─â cruzime. De altfel, ├«ntreaga Turcie era, ├«n acea perioad─â, ocupat─â de ├«nving─âtori. Ac╚Ťion├ónd, chipurile, ├«n numele sultanului ╚Öi a guvernului, Mustafa Kemal a preluat comanda corpurilor de armat─â din Asia Minor ╚Öi a ac╚Ťionat ca un guvernator general ├«n administra╚Ťia civil─â.

M─âsurile luate de el au speriat guvernul de la Istanbul, a╚Öa c─â a fost rechemat. A refuzat s─â se ├«ntoarc─â spun├ónd: ÔÇ×r─âm├ón ├«n Anatolia p├ón─â c├ónd na╚Ťiunea ├«╚Öi va dob├óndi independen╚ŤaÔÇŁ. Mi╚Öcarea popular─â din aceast─â parte a Turciei a luat amploare. El dorea o Turcie independent─â ╚Öi modernizat─â, o ╚Ťar─â ├«n fruntea c─âreia s─â ajung─â prin popor, pentru popor, ├«n mod democratic ╚Öi ├«n numele acestuia. ├Än iulie 1919, la Congresul de la Erzerum, Mustafa Kemal a fost ales pre╚Öedintele Comitetului ├«ntrunit acolo, apoi, ├«n septembrie, la cel din Siwas, pre╚Öedinte al Comitetului Reprezentativ.

mustafa kemal fiica jpg jpeg

Atat├╝rk, al─âturi de fiica sa adoptiv─â, Sabiha Gokcen

Atunci a fost format primul guvern democratic al Turciei, guvern care dorea retragerea trupelor str─âine de ocupa╚Ťie, salvgardarea unit─â╚Ťii na╚Ťionale, independen╚Ťa ╚Ť─ârii, ap─ârarea drepturilor cet─â╚Ťenilor, credin╚Ť─â padi╚Öahului ╚Ö.a. S-a cerut demiterea guvernului de la Istanbul. Apoi, leg─âturile cu capitala au fost ├«ntrerupte. Sultanul a trebuit s─â caute ├«mp─âcarea cu na╚Ťionali╚Ötii, a demis guvernul ╚Öi a convocat un nou parlament.

Dar lucrurile mergeau din r─âu ├«n mai r─âu. Practic ├«n ╚Ťar─â erau dou─â guverne, unul la Istanbul, al sultanului ╚Öi puterilor aliate ╚Öi altul la Ankara (transferat acolo ├«n decembrie 1919), al kemali╚Ötilor. S-a ajuns la r─âzboi civil. Mustafa Kemal a cur─â╚Ťat mai ├«nt├ói Anatolia de trupele engleze ╚Öi italiene, a convocat, la 23 aprilie 1920, la Ankara, Adunarea Na╚Ťional─â ╚Öi a fost ales pre╚Öedintele acesteia. ├Än partea cealalt─â a ╚Ť─ârii, la 16 martie 1920, englezii au ÔÇ×pedepsitÔÇŁ Istanbulul ╚Öi l-au ocupat, na╚Ťionali╚Ötii au fost aresta╚Ťi ╚Öi deporta╚Ťi, kemali╚Ötii au fost declara╚Ťi ├«n afara legii, iar Mustafa Kemal ╚Öi partizanii s─âi condamna╚Ťi, ├«n contumacie, de sultan, la moarte. ├Ämpotriva celor de la Ankara a fost trimis─â o armat─â, dar aceasta fiind slab─â a fost ├«nvins─â ╚Öi lichidat─â.

R─âzboiul cu grecii

├Än iunie 1920, grecii au reluat ostilit─â╚Ťile. Smirna, Brusa au fost ocupate, iar armatele lor ├«naintau ├«n Anatolia. Armata kemalist─â, ├«nfr├ónt─â, se retr─âgea. Abia la 10 ianuarie 1921, la In├Ân├╝, ofensiva grecilor a fost oprit─â. Frontul s-a stabilizat. ├Än var─â, grecii au reluat ofensiva. Situa╚Ťia turcilor era critic─â mai ales dup─â ce Kutahia a c─âzut. Retragerea a fost oprit─â ├«n mla╚Ötinile r├óului Sakaria. Adunarea Na╚Ťional─â, de la Ankara, a ├«ncredin╚Ťat comanda armatei generalului Mustafa Kemal. El avea puteri depline, dar ╚Öi toat─â r─âspunderea.

A fost mobilizat poporul, p├ón─â ╚Öi b─âtr├ónii, femeile ╚Öi copiii. B─ât─âlia de la Sakaria a durat dou─âzeci ╚Öi dou─â de zile. Atacul grecilor, superiori ca num─âr ╚Öi armament, a ├«nceput pe 24 august 1921. Ei au ├«naintat ├«ncet, au c├ó╚Ötigat teren. Turcii s-au retras ├«n ordine. ├Än spatele lor era Ankara, noua lor capital─â. C├ónd totul p─ârea pierdut, Mustafa Kemal a ├«ndemnat la calm, la rezisten╚Ť─â. ╚śi minune. Grecii slei╚Ťi, epuiza╚Ťi, s-au oprit din ├«naintare ╚Öi au ├«nceput s─â dea ├«ncet ├«napoi. Frontul s-a stabilizat.

Armata turc─â ╚Öi greac─â se aflau fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â. Ambele erau epuizate. A╚Öa au r─âmas, fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â, un an de zile. Dar timpul lucra ├«n favoarea turcilor. Aprovizionarea grecilor se f─âcea tot mai greu ╚Öi ├«n lips─â de preocup─âri, ofi╚Ťerii au ├«nceput s─â se certe ├«ntre ei. Dup─â b─ât─âlia de la Sakaria, Mustafa Kemal s-a ├«ntors la Ankara. Adunarea Na╚Ťional─â i-a acordat gradul de mare╚Öal (generalissim) ╚Öi titlul de ÔÇ×GaziÔÇŁ, ceea ce ├«nsemna ÔÇ×VictoriosulÔÇŁ. La 22 august 1922, armata turc─â, condus─â tot de el, a reluat atacul. Grecii au fost pu╚Öi pe fug─â. ├Än urma lor ei pref─âceau totul ├«n ruine, d─âdeau foc, m─âcel─âreau popula╚Ťia civil─â. Au g─âsit sc─âparea pe vapoare. La patru zile dup─â intrarea turcilor ├«n Smirna, un incendiu uria╚Ö a mistuit cartierele grec, francez ╚Öi armean. Numai cartierul turc, aflat la periferia ora╚Öului, a sc─âpat. Nici azi nu se ╚Ötie cine a pus focul...

La 10 octombrie 1922 s-a ├«ncheiat armisti╚Ťiul. Mustafa Kemal a pus condi╚Ťia ca ├«ntreaga Tracie s─â fie evacuat─â de greci (de fapt s-a f─âcut un schimb de popula╚Ťii, vreo dou─â milioane de oameni), iar englezii s─â se retrag─â (├«n mod onorabil) din Istanbul. Ultimul sultan, Mohamed al VI-lea, un b─âtr├ónel speriat, dar purt─âtorul unor titluri pompoase ÔÇô ÔÇ×├«mp─âratul imperatorilor, st├óp├ónul celor dou─â ora╚Öe sfinte, guvernatorul Ora╚Öului Sf├ónt Ierusalim, spaima lumii, st─âp├ónul Europei, Asiei ╚Öi Africii, marele rege al celor dou─â m─âri, umbra lui Dumnezeu pe p─âm├óntÔÇŁ etc. ÔÇô a fugit pe ascuns, la 17 noiembrie 1922, din Istanbul ╚Öi s-a refugiat pe vasul de r─âzboi britanic ÔÇ×MalayaÔÇŁ. La trei zile dup─â aceasta, ├«n Elve╚Ťia, la Lausanne, avea s─â se deschid─â Conferin╚Ťa de Pace. Lucr─ârile ei s-au ├«ncheiat pe 24 iulie 1923 ╚Öi Turcia a ob╚Ťinut independen╚Ťa ├«n hotarele ei naturale. Aceasta dorise Gazi Mustafa Kemal ╚Öi aceasta ob╚Ťinuse.

Dar, asta nu înseamnă că totul mergea bine

╚Üara trecea printr-o perioad─â de grave crize interne, iar Gaziul avea nenum─ârate probleme de rezolvat. Oricum, prima parte a misiunii ce ╚Öi-o asumase era ├«ndeplinit─â. Urma partea a doua ÔÇ×transferarea poporului turc din Evul Mediu ├«n vremurile moderne ╚Öi crearea unui stat modernÔÇŁ. Pentru aceasta, primul obiectiv pe care ╚Öi l-a propus a fost acela ca Turcia s─â devin─â o republic─â preziden╚Ťial─â, iar califatul s─â fie abolit. N-a fost o treab─â u╚Öoar─â.

Mustafa Kemal a ├«nt├ómpinat nenum─ârate obstacole, opozi╚Ťia era puternic─â. R─âm─â╚Öi╚Ťele feudale din or├ónduirea de stat ╚Öi via╚Ťa social─â presupuneau efectuarea unor numeroase reforme. Iscusit politician, dotat cu vederi largi ╚Öi o clarviziune uimitoare, Mustafa Kemal a fost pentru Turcia omul potrivit la momentul potrivit, omul destinului. ├Än cincisprezece ani c├ót s-a aflat ├«n fruntea ╚Ť─ârii, el a f─âcut din Turcia un stat nou, modern, un stat la nivelul la care lumea evoluase. La 29 octombrie 1923, Adunarea Na╚Ťional─â a proclamat Turcia republic─â, iar Mustafa Kemal a fost ales pre╚Öedinte. Primul pre╚Öedinte al Republicii Turcia.

El a renun╚Ťat atunci la gradele militare ╚Öi la titlul de pa╚Ö─â. A eliminat apoi politica din armat─â, m─âsur─â care a avut urm─âri benefice extraordinare. Capitala a fost mutat─â de la Istanbul la Ankara. La 3 martie 1924, la cererea sa, kemali╚Ötii au lichidat institu╚Ťia califatului. To╚Ťi membrii casei imperiale, inclusiv califul, au trebuit s─â p─âr─âseasc─â ╚Ťara, toate func╚Ťiile publice ale clerului au fost desfiin╚Ťate, averea ÔÇ×bisericiiÔÇŁ confiscat─â de stat, instan╚Ťele judec─âtore╚Öti, sectele ╚Öi ordinele religioase lichidate, ╚Öcolile au trecut ├«n administra╚Ťia statului etc. Au fost, desigur, voci care au propus ca func╚Ťia de calif ╚Öi apoi, normal, cea de sultan, s─â fie preluate de Mustafa Kemal. Au fost, de asemenea, ╚Öi reac╚Ťii dure ├«mpotriva sa. Dar el ╚Öi-a v─âzut de drum.

╚śi a continuat cu reformele democratice...

├Än 1925 a fost introdus calendarul european ╚Öi sistemul zecimal european, iar duminica a fost declarat─â zi de odihn─â. Tot ├«n acel an ├«n Turcia au fost introduse costumele europene ╚Öi p─âl─âriile. S-a renun╚Ťat la ╚Öalvari, fes (a fost un adev─ârat r─âzboi al fesurilor ╚Öi turcii au ├«nceput s─â se salute sco╚Ť├óndu-╚Öi p─âl─âriile), ├«mbr─âc─âmintea femeii a cunoscut ╚Öi ea mari transform─âri, au adaptat rochiile, se mergea pe strad─â f─âr─â voal ╚Öi feregea (se purta o n─âfram─â pe cap sau se coafau), se permitea s─â se poarte umerii ╚Öi bra╚Ťele goale, aveau voie s─â danseze cu b─ârba╚Ťi str─âini, divor╚Ťul putea fi cerut ╚Öi de femei, puteau primi dreptul la munc─â, la ├«nv─â╚Ť─âtur─â etc. Poligamia a fost desfiin╚Ťat─â.

A fost adoptat Codul civil al Elve╚Ťiei, Codul penal al Italiei, iar cel comercial al Germaniei. Ele au fost preluate ├«n totalitate, f─âr─â modific─âri ╚Öi votate pe loc, la cererea pre╚Öedintelui, de Adunarea Na╚Ťional─â. ├Äntruc├ót copiilor, ca s─â ├«nve╚Ťe s─â citeasc─â, le trebuia cinci-╚Öase ani (trebuia ├«nv─â╚Ťat─â gramatica limbii turce, arabe sau persana), ├«n 1928 s-a introdus alfabetul latin ╚Öi scrierea de la st├ónga la dreapta. Limba a fost atunci cur─â╚Ťat─â de cuvintele str─âine, ├«ndeosebi arabe ╚Öi persane. Mai mult, s-a dat un ordin ca to╚Ťi b─ârba╚Ťii ╚Öi femeile sub 42 de ani s─â ├«nve╚Ťe s─â scrie din nou. (Au fost nenum─ârate cazuri c├ónd cei trecu╚Ťi de v├órsta men╚Ťionat─â au mers la ╚Öcoal─â, pentru c─â doreau s─â arate mai tineri). Coranul a fost tradus ╚Öi scris cu litere latine.

├Än 1934 a fost adoptat─â legea privind lichidarea titlurilor ╚Öi introducerea numelor de familie. Legea din 1934 obliga fiecare familie s─â-╚Öi aleag─â un nume. La 24 noiembrie 1934 ├«nsu╚Öi Mustafa Kemal a primit numele de familie ÔÇ×Atat├╝rkÔÇŁ (ceea ce ├«nsemna ÔÇ×p─ârintele turcilorÔÇŁ). El s-a numit, de atunci, simplu: Mustafa Kemal Atat├╝rk. Consolidarea intern─â a ╚Ť─ârii, a Turciei noi, a presupus numeroase reforme, modernizare, schimb─âri ├«n modul de a g├óndi ╚Öi a tr─âi al oamenilor. ╚śi toate acestea s-au petrecut ├«ntr-un timp relativ scurt, uluitor de scurt. Cele ╚Öase principii, ÔÇ×s─âge╚ŤiÔÇŁ ale politicii kemaliste se bazau pe: etatism, republicanism, revolu╚Ťionism, na╚Ťionalism, laicism ╚Öi poporanism. S-a pus accentul pe tineret, educa╚Ťie, ├«nv─â╚Ť─âm├ónt.

Ankara statuie Ataturk jpg jpeg

Statuia lui Atat├╝rk din Ankara

Ankara, or─â╚Öelul acela adormit, pierdut ├«n Podi╚Öul Anatoliei, a fost reconstruit dup─â planuri germane, modernizat, a devenit o adev─ârat─â capital─â de stat. S-au construit, cu for╚Ťe proprii, mii de kilometrii de drumuri, ╚Öosele, c─âi ferate etc. O t├ón─âr─â industrie (s-a pus accentul pe cea de ap─ârare) a schimbat aspectul ora╚Öelor. ├Än agricultur─â s-au f─âcut progrese ├«nsemnate. Statul, Mustafa Kemal, a favorizat pe ╚Ť─ârani ├«n politica impozitelor. Greul, ├«n aceast─â direc╚Ťie, a c─âzut pe or─â╚Öeni. De altfel ╚Öi via╚Ťa s-a scumpit. Dar, schimb─ârile, ├«n bine, s-au v─âzut ├«n toate direc╚Ťiile. Au fost luate, de asemenea, m─âsuri ├«n schimbarea politicii externe a ╚Ť─ârii. Turcia a stabilit rela╚Ťii bune cu to╚Ťi vecinii ╚Öi nu numai.

Sfârșitul

La ├«nceputul toamnei anului 1938, s─ân─âtatea pre╚Öedintelui Mustafa Kemal a ├«nceput s─â dea semne ├«ngrijor─âtoare. Cu fiecare zi ce trecea se sim╚Ťea mai r─âu. ├Äntreg poporul turc urm─ârea cu aten╚Ťie evolu╚Ťia bolii. Neav├ónd copii sau rude, toate bunurile sale le-a donat statului. Presim╚Ťindu-╚Öi sf├ór╚Öitul apropiat a spus: ÔÇ×C├ónd voi muri eu, se vor g─âsi o mie de turci care m─â vor ├«nlocuiÔÇŁ, la care un ambasador i-a replicat: ÔÇ×Excelen╚Ť─â, exagera╚Ťi de o mie de oriÔÇŁ.

funerariile jpg jpeg

R─âm─â╚Öi╚Ťele p─âm├ónte╚Öti ale lui Atat├╝rk, Ankara

Mustafa Kemal Atat├╝rk a ├«nchis ochii la Istanbul, ├«n Palatul Dolmabahce, ├«n ziua de 10 noiembrie 1938. Camera respectiv─â a r─âmas a╚Öa cum s-a aflat ea ├«n acea diminea╚Ť─â rece de toamn─â. Din pragul ei po╚Ťi vedea ╚Öi azi patul s─âu de suferin╚Ť─â, m─âsu╚Ťa sa de lucru, ceasul oprit ├«n clipa fatal─â, 9,05, calendarul ├«ng─âlbenit indic├ónd ziua...

delegatia romana jpg jpeg

Delega╚Ťia Rom├óniei la funeraliile lui Atat├╝rk

Turcii au pierdut atunci, cu adev─ârat, pe tat─âl lor. Mustafa Kemal Atat├╝rk a fost creatorul Turciei noi, moderne, omul marilor prefaceri care a smuls din anchiloza de veacuri acest popor. ├Äntr-un deceniu ╚Öi jum─âtate el a dat turcilor o alt─â via╚Ť─â, corespunz─âtoare stadiului ├«n care lumea evoluase.