Józef Piłsudski, comandantul care a condus Polonia către independenţă jpeg

Józef Piłsudski, comandantul care a condus Polonia către independenţă

Nimeni nu a influen╚Ťat istoria Poloniei ├«n secolul al XX-lea mai mult dec├ót J├│zef Pi┼ésudski. El a ini╚Ťiat implicarea Poloniei ├«n Primul R─âzboi Mondial, iar mai t├órziu, vreme de un deceniu, ╚Öi-a salvat ╚Ťara ╚Öi Europa de comunism. Este totodat─â politicianul care, revenit la putere ├«n urma unei s├óngeroase lovituri de stat militare, a creat un sistem autoritar de guvernare.

J├│zef Klemens Pi┼ésudski s-a n─âscut la 5 decembrie 1867, ├«n localitatea Zu┼éowo (azi Zalavas, la grani╚Ťa dintre Lituania ╚Öi Belarus ÔÇô n.tr.), ├«n apropiere de Vilnius; era al patrulea copil al unor mici proprietari de p─âm├ónt, J├│zef Wincenty ╚Öi Maria Bilewicz├│wna. Cu toate c─â familia nu a suferit de foame, s-a ├«nt├ómplat, totu╚Öi, ca viitorul Comandant (aceasta este una dintre poreclele avute de Pi┼ésudski ├«n timpul organiz─ârii legiunilor poloneze ╚Öi a luptelor din Primul R─âzboi Mondial ÔÇô n.tr.) s─â nu aib─â pantaloni pentru a merge la ╚Öcoal─â. 

├Än septembrie 1884, la v├órsta de 42 de ani, murea mama sa, Maria Pi┼ésudska, o pierdere pe care J├│zef a resim╚Ťit-o extrem de dureros. Amintirea ei cald─â avea s─â-l ├«nso╚Ťeasc─â p├ón─â ├«n ultimele zile ale vie╚Ťii ╚Öi, chiar ├«nainte de moarte, a cerut ca inima s─â-i fie ├«ngropat─â al─âturi de mama saÔÇŽ

Primul contact cu lumea politicii a fost unul violent. ├Ämpreun─â cu Bronis┼éaw, fratele s─âu mai mare, a intrat ├«n leg─âtur─â cu activi╚Ötii ru╚Öi din mi╚Öcarea Narodna Wola (Voin╚Ťa Na╚Ťional─â ÔÇô n.tr.) care preg─âteau asasinarea ╚Ťarului Alexandru al III-lea. Ca urmare, a fost arestat ╚Öi condamnat la cinci ani de domiciliu for╚Ťat ├«n Siberia. O soart─â ceva mai bl├ónd─â dec├ót cea a celorlal╚Ťi atentatori, dintre care cinci au fost sp├ónzura╚Ťi (printre ei afl├óndu-se ╚Öi Aleksander Ulianov, fratele mai mare al lui Lenin), iar Bronis┼éaw Pi┼ésudski a fost condamnat la 15 ani de munc─â silnic─â.

1 1919 Piłsudski în 1919 jpg jpeg

Dup─â ├«ntoarcerea din exilul siberian, pe c├ónd avea 24 de ani, J├│zef s-a al─âturat grupului sociali╚Ötilor din Vilnius, devenind membru al Partidului Socialist Polonez (PPS) ╚Öi apoi unul dintre editorii publica╚Ťiei lunare ilegale ÔÇ×MuncitorulÔÇŁ.

Nu a fost ├«ns─â niciodat─â un adev─ârat socialist, iar discu╚Ťiile ╚Öi controversele pe teme ideologice i-au fost indiferente. PPS era pentru el partidul care lupta pentru c├ó╚Ötigarea independen╚Ťei ╚Ť─ârii, iar sprijinul maselor de muncitori reprezenta condi╚Ťia necesar─â pentru succesul unei revolte viitoare. De╚Öi era con╚Ötient de necesitatea unor schimb─âri ├«n situa╚Ťia economic─â a muncitorilor, le vedea realizate doar dup─â c├ó╚Ötigarea independen╚Ťei, ├«ntr-o Polonie liber─â.

├Än februarie 1900 a fost arestat de poli╚Ťia ╚Ťarist─â. ├Äncarcerat ├«n Citadela din Var╚Öovia (fortifica╚Ťie construit─â de ╚Ťarul Nicolae dup─â ├«nfr├óngerea Insurec╚Ťiei din Noiembrie 1830-1831 ÔÇô n.tr.), a simulat c─â sufer─â de o boal─â psihic─â ╚Öi, dup─â ce a fost dus la Sankt Petersburg pentru a fi consultat, a fugit din spital. S-a stabilit la Liov, ora╚Ö aflat ├«ntre grani╚Ťele monarhiei habsburgice, ╚Öi a revenit ├«n via╚Ťa politic─â dup─â izbucnirea r─âzboiului ruso-japonez (1904).

Comandantul 

Cu toate c─â ├«n Rusia tensiunea era ├«n cre╚Ötere, Pi┼ésudski evita contactul cu revolu╚Ťionarii locali, colabor├ónd ├«n schimb cu sociali╚Ötii de alte na╚Ťionalit─â╚Ťi din Imperiul Romanovilor. Se temea c─â victoria revolu╚Ťiei nu va schimba cu nimic situa╚Ťia Poloniei, iar noua Rusie nu va fi dec├ót un persecutor ╚Öi mai aprig. Viitorul a dovedit c─â a avut pe deplin dreptate.

├Än 1905, dup─â izbucnirea revolu╚Ťiei, devine ╚Öeful Unit─â╚Ťii de Lupt─â a PPS, care supraveghea demonstra╚Ťiile organizate de partid. Aceea╚Öi structur─â punea la cale atentate ├«mpotriva func╚Ťionarilor ╚Ťari╚Öti ori a poli╚Ťi╚Ötilor, organiza eliberarea prizonierilor, ataca b─ânci, oficii po╚Ötale ╚Öi trenuri, procur├ónd astfel mijloacele financiare necesare desf─â╚Öur─ârii activit─â╚Ťii partidului. Unitatea de Lupt─â s-a transformat rapid ├«ntr-o organiza╚Ťie autonom─â, ceea ce, ├«n noiembrie 1905, a dus la scindarea PPS. ├Ämpreun─â cu cei mai apropia╚Ťi colaboratori, Pi┼ésudski a fondat un nou partid ÔÇô Partidul Socialist Polonez-Aripa Revolu╚Ťionar─â.

Dup─â ├«nfr├óngerea revolu╚Ťiei, Pi┼ésudski a preg─âtit ├«nc─â o ac╚Ťiune de amploare, menit─â s─â asigure finan╚Ťarea ac╚Ťiunilor organiza╚Ťiei sale pentru o lung─â perioad─â de timp. La 26 septembrie 1908, ├«mpreun─â cu c├ó╚Ťiva colaboratori a atacat trenul po╚Ötal ├«n localitatea Bezdany, din apropiere de Vilnius, fur├ónd 200.000 de ruble. Ac╚Ťiunea a intrat ├«n istorie ca ÔÇ×lovitura celor patru prim-mini╚ÖtriÔÇť, deoarece autorii jafului erau viitori prim-mini╚Ötri ai celei de-A Doua Republicii Polone (Pi┼ésudski, Walery S┼éawek, Aleksander Prystor ╚Öi Tomasz Arciszewski). Nu exist─â un al doilea caz similar ├«n istoria Europei ╚Öi a lumii!

├Än 1908, la ini╚Ťiativa lui Pi┼ésudski, a fost ├«nfiin╚Ťat─â la Liov o Asocia╚Ťie secret─â pentru Lupta Activ─â (ZWC-Zwi─ůzek Walki Czynnej), din al c─ârei program au fost eliminate aproape toate sloganurile socialiste. ├Än inten╚Ťia fondatorilor, ZWC trebuia s─â devin─â o organiza╚Ťie a celor care militau pentru independen╚Ť─â, indiferent de avere sau opinii.

├Än 1910, ├«n conformitate cu legea ├«n vigoare privind statutul asocia╚Ťiilor pu╚Öca╚Öilor pe teritoriul monarhiei habsburgice, ZWC ├«nfiin╚Ťa, o organiza╚Ťie paramilitar─â legal─â ÔÇô ÔÇ×Uniunea pu╚Öca╚ÖilorÔÇŁ. ├Än scurt timp, aceasta a ajuns s─â numere c├óteva mii de oameni, iar Pi┼ésudski s-a transformat din lider al partidului ├«n comandant militar. Deta╚Öamentele militare reprezentau pepiniera de cadre pentru viitoarea armat─â polonez─â, care avea s─â lupte al─âturi de cele ale Germaniei ╚Öi Austriei contra Rusiei ╚Ťariste. ├Än r─âzboiul care se apropia, marile puteri care ocupaser─â Polonia aveau s─â lupte pentru prima dat─â una ├«mpotriva celeilalte. Pi┼ésudski ╚Öi-a exprimat convingerea c─â Rusia va fi ├«nvins─â de Puterile Centrale care, la r├óndul lor, vor fi ├«nfr├ónte de Fran╚Ťa ╚Öi Anglia. ├Änfr├óngerea total─â a Rusiei avea s─â consfin╚Ťeasc─â revolu╚Ťia pe scar─â larg─â.

Perioada r─âzboiului 

├Än august 1914, Comandantul Pi┼ésudski a plecat pe front ca simplu mercenar de partea austriecilor, ├«n fruntea unei unit─â╚Ťi de circa 150 de persoane (a╚Öa-numita Compania I de Cadre), iar dup─â doi ani era deja bine cunoscut ├«n saloanele politice. Aflat ├«n fruntea Brig─âzii I a Legiunilor Poloneze ╚Öi-a creat cu m─âiestrie propria legend─â printre subordona╚Ťii s─âi.

ÔÇ×L-am v─âzut pe Comandant ÔÇô ├«╚Öi amintea unul dintre ofi╚Ťeri ÔÇô cum, ├«n micul s─âu bordei s─âpat ├«n p─âdure, a dus aceea╚Öi via╚Ť─â ca oricare altul dintre noi. Aceea╚Öi cafea neagr─â ne├«ndulcit─â, aceea╚Öi m├óncare pu╚Ťin─â ╚Öi proast─â, aceia╚Öi p─âduchi ├«n pulovere ╚Öi uniforme, ├«n care Comandantul a luptat cot la cot cu noi. Pe toate astea le-am v─âzut c├óndva cu ochii mei.ÔÇŁ

7 1919 Pi┼ésudski ├«n fa╚Ťa solda╚Ťilor la Minsk, ├«n 1919 jpg jpeg

La 5 noiembrie 1916 s-a dat publicit─â╚Ťii Manifestul autorit─â╚Ťilor din Germania ╚Öi Austria, care anun╚Ťa rena╚Öterea statului polonez. De╚Öi declara╚Ťia era extrem de imprecis─â, alia╚Ťii s-au a╚Öteptat la recrut─âri imediate ├«n r├óndul armatei poloneze. F─âr─â Pi┼ésudski ╚Öi autoritatea sa, acest lucru nu era posibil. Ca urmare, a fost numit ├«n Consiliul Provizoriu de Stat, fondat ├«n ianuarie 1917, care ├«nlocuia guvernul polonez.

Cu toate acestea, Germania nu avea ├«ncredere ├«n Comandant, suspect├ónd ÔÇô pe bun─â dreptate ÔÇô c─â obiectivul s─âu era acela de a forma armata polonez─â independent─â. Dup─â izbucnirea revolu╚Ťiei din februarie ╚Öi detronarea Romanovilor, Rusia a ├«ncetat s─â mai fie o amenin╚Ťare. Principalele adversare ale independen╚Ťei Poloniei au devenit Germania ╚Öi Austria, iar Pi┼ésudski dorea s─â evite ÔÇô cu orice pre╚Ť ÔÇô trimiterea trupelor poloneze pe frontul vestic pentru a lupta ├«n interesul Puterilor Centrale. Prin urmare, la comanda sa, Brig─âzile Legiunilor nr. I ╚Öi nr. III au refuzat depunerea jur─âm├óntului de credin╚Ť─â fa╚Ť─â de ├«mp─âratul Wilhelm al II-lea, provoc├ónd a╚Öa-numita ÔÇ×criz─â a jur─âm├óntuluiÔÇŁ. Solda╚Ťii au fost ├«nchi╚Öi ├«n lag─ârele de internare din Szczypiorno (azi cartier al ora╚Öului Kalisz, ├«n centrul Poloniei ÔÇô n.tr.) ╚Öi Beniamin├│w (fortifica╚Ťie construit─â de ru╚Öi, aflat─â la cca. 20 km nord de Var╚Öovia ÔÇô n.tr.), iar cet─â╚Ťenii austrieci au fost mobiliza╚Ťi cu for╚Ťa ├«n armata habsburgic─â.

Pi┼ésudski a fost arestat ├«n noaptea de 21 spre 22 iulie 1917, ├«mpreun─â cu Kazimierz Sosnkowski, ╚Öeful Statului Major. Au fost ├«nchi╚Öi ├«n fort─ârea╚Ťa din Magdeburg, unde au r─âmas p├ón─â la sf├ór╚Öitul r─âzboiului. Pe perioada izol─ârii, comandantul a devenit cel mai important politician polonez, o personalitate de care se legau mari speran╚Ťe. O campanie de propagand─â bine organizat─â l-a transformat pe Pi┼ésudski ├«n lider al na╚Ťiunii. Niciodat─â ├«nainte, ╚Öi nici dup─â aceea, n-a mai fost at├ót de popular printre compatrio╚Ťii s─âi.

├Äncorporare sau federalizare? 

├Än ultimele zile ale Primului R─âzboi Mondial, Pi┼ésudski ╚Öi Sosnkowski au fost elibera╚Ťi din Magdeburg, iar la 10 noiembrie 1918 au sosit la Var╚Öovia. Consiliul de Regen╚Ť─â ╚Öi-a delegat competen╚Ťele Comandantului, c─âruia ÔÇô ├«n calitate de ╚Öef de stat interimar ÔÇô i s-au subordonat practic toate partidele politice. ├Än scurt timp, ├«n m├óinile lui s-a concentrat o putere at├ót de mare, cum nu mai avusese nimeni ├«n Polonia, de la Dinastia Jagiellonilor (care domnea ├«n secolele XIV-XVI) ├«ncoace.

Comandantul evita cu abilitate discu╚Ťiile ideologice, explic├ónd c─â nu mai era socialist ╚Öi c─â el a ÔÇ×cobor├ótÔÇŁ din ÔÇ×tramvaiul ro╚ÖuÔÇŁ la sta╚Ťia ÔÇ×Independen╚ŤaÔÇŁ. Era interesat doar de construirea unei armate care s─â asigure supravie╚Ťuirea Poloniei:

ÔÇ×[...] Nu sunt de st├ónga sau pentru ea, eu sunt pentru unitate. [...] Afacerile interne vor fi ├«n grija Seimului, motiv pentru care ├«l ╚Öi convoc. Cum va fi ÔÇô de st├ónga sau de dreapta ÔÇô vom vedea. Toate eforturile mele trebuie s─â se ├«ndrepte c─âtre armat─â [...] Sunt s─âtul de at├ótea vorbe ╚Öi sugestii! [...] Am nevoie de solda╚Ťi, m─â auzi╚Ťi!ÔÇŁ ÔÇô explica Pilsudski.

9 1922 Piłsudski și președintele Gabriel Narutowicz, decembrie 1922 jpg jpeg

╚Üara avea ├«ntr-adev─âr nevoie de armat─â, ╚Öi nu de discu╚Ťii privind structura social─â. ├Än Wielkopolska (regiune ├«n centrul Poloniei ÔÇô n.tr.) se mai desf─â╚Öurau ├«nc─â lupte ├«mpotriva germanilor, viitorul Liovului ╚Öi Vilniusului era incert, iar grani╚Ťele reale ale statului nu erau clare. Polonia avea de dus un r─âzboi greu ╚Öi f─âr─â armat─â victoria era imposibil─â.

Pi┼ésudski era realist, a╚Öa c─â nu a acordat o aten╚Ťie special─â frontierelor occidentale. ╚śtia c─â ├«n aceast─â chestiune totul va fi decis ├«n timpul Conferin╚Ťei de pace de la Paris (1919) de c─âtre puterile victorioase. De aceea, el s-a concentrat ├«n totalitate asupra grani╚Ťelor estice, unde situa╚Ťia era extrem de complex─â.

Popula╚Ťiile amestecate care tr─âiau ├«n zona numit─â Kresy (ÔÇ×p─âm├ónturile esticeÔÇŁ, foste teritorii ale Poloniei, ast─âzi aflate ├«ntre grani╚Ťele mai multor state: Ucraina, Belarus, Lituania, ora╚Öele cele mai importante fiind Vilnius, Liov ╚Öi Grodno ÔÇô n.tr.) f─âceau imposibil─â ├«mp─âr╚Ťirea teritoriului dup─â criterii etnice. Polonezii formau majoritatea ├«n ora╚Öe, satele fiind locuite de lituanieni, bieloru╚Öi sau ucraineni. Proprietatea era structurat─â similar: ╚Ť─ârani locali ╚Öi conac polonez.

Pi┼ésudski se g├óndea s─â ÔÇ×descoas─â Rusia de-a lungul cus─âturilor na╚ŤionaleÔÇŁ, afirm├ónd c─â Polonia ren─âscut─â ar trebui s─â creeze o federa╚Ťie cu alte state formate pe ruinele Imperiului ╚Üarist. Dar situa╚Ťia politic─â se schimba constant ╚Öi era dificil de prev─âzut care va fi soarta Europei. De╚Öi ├«n Germania revolu╚Ťia fusese suprimat─â, agita╚Ťia nu se ├«ncheiase ╚Öi revolta comunist─â amenin╚Ťa ╚Ť─ârile din Europa Central─â. Cea mai mare necunoscut─â o reprezenta cursul evenimentelor din Rusia, cuprins─â de r─âzboiul civil.

B─ât─âlia Var┼čoviei 

Singura grij─â a lui Pi┼ésudski o reprezenta statul polonez, a╚Öa c─â a ignorat cererea Antantei de a ataca Armata Ro╚Öie l├óng─â Mozyr (ora╚Ö ├«n Belarus ÔÇô n.tr.), pentru a veni ├«n ajutorul ÔÇ×albilorÔÇŁ lui Denikin. El considera c─â ru╚Öii ÔÇô albi sau ro╚Öii ÔÇô erau du╚Ömanii independen╚Ťei Poloniei ╚Öi, din partea lui, nu aveau dec├ót s─â se omoare ├«ntre ei.

ÔÇ×Cu alte cuvinte, cum ar spune solda╚Ťii ÔÇô zicea Comandantul ÔÇô sp├ónzura╚Ťi-v─â, bate╚Ťi-v─â, n-ave╚Ťi dec├ót, nu-mi pas─â, at├óta vreme c├ót interesele Poloniei nu sunt amenin╚Ťate. Dar dac─â se va ├«nt├ómpla a╚Öa, atunci m─â voi bate! ╚śi dac─â nu v─â bat oriunde ╚Öi oric├ónd, asta e nu pentru c─â nu vre╚Ťi voi, ci pentru c─â nu vreau euÔÇŁ.

De╚Öi Anton Denikin, comandantul armatei ruse ÔÇ×albeÔÇŁ anticomuniste, a fost ├«nfr├ónt, Pi┼ésudski ╚Ötia c─â r─âzboiul cu bol╚Öevicii era inevitabil. Politicienii de la Kremlin ├«ncercau s─â izoleze Ucraina, a c─ârei independen╚Ť─â constituia baza securit─â╚Ťii Poloniei. De fapt, sovieticii nu inten╚Ťionau deloc s─â se opreasc─â la Kiev. Polonia separa Rusia de Germania incitat─â la revolt─â, bloc├ónd exportul revolu╚Ťiei ├«n Europa.

La sugestia lui Pi┼ésudski, au ├«nceput preg─âtirile pentru ofensiva din Ucraina, iar ├«n aprilie 1920 au fost ├«ncheiate un acord politic ╚Öi o conven╚Ťie militar─â cu atamanul Simon Petliura (om de stat ucrainean, lider al luptei pentru independen╚Ť─â, pre╚Öedinte al Ucrainei pentru scurt─â perioad─â, asasinat la Paris ├«n 1926 ÔÇô n.tr.). Guvernul polonez ├«i recuno╚Ötea pe ataman ╚Öi pe colaboratorii s─âi ca singurii reprezentan╚Ťi ai poporului ucrainean, iar pe 25 aprilie era lansat─â ofensiva polonez─â. La 7 mai 1920 a fost cucerit Kievul, dar o s─âpt─âm├ón─â mai t├órziu ├«ncepea ofensiva sovietic─â ├«n Belarus, pentru ca, la sf├ór╚Öitul lunii mai, Armata Ro╚Öie s─â atace ├«n sud. La ├«nceputul lunii august, sovieticii se aflau l├óng─â Var╚Öovia, iar viitorul Europei era sub semnul ├«ntreb─ârii. Comandantul armatei sovietice, Mihail Tuhacevski, nu-╚Öi ascundea ambi╚Ťia de a cuceri Berlinul, iar Semion Budion├«i, comandantul Armatei I de Cavalerie, visa s─â cucereasc─â Parisul.

Ofensiva polonez─â, lansat─â pe 14 august, a fost un succes, ╚Öi bol╚Öevicii au ├«nceput s─â se retrag─â. B─ât─âlia pentru Var╚Öovia, din 1920, care a oprit mar╚Öul acestora c─âtre vestul Europei, este numit─â ├«n Polonia ÔÇ×Miracolul de pe VistulaÔÇť ╚Öi este considerat─â una dintre cele mai importante b─ât─âlii din istoria lumii.

Următoarea ofensivă a fost declanșată în a doua jumătate a lunii septembrie. Apriga confruntare de pe râul Niemen, întinsă pe mai multe zile, s-a încheiat cu victoria polonezilor, ceea ce a pecetluit în cele din urmă soarta războiului. Începute deja de ceva vreme, tratativele de pace s-au încheiat prin semnarea, la 18 martie 1921, a tratatului de la Riga. Din nefericire, aceasta însemna și înfrângerea planurilor federative ale lui Piłsudski.

Mai r─âm─âsese de rezolvat chestiunea ora╚Öului Vilnius, predat de sovietici lituanienilor. Orice ├«ncercare de a st─âp├óni ora╚Öul prin for╚Ť─â ducea automat nu numai la conflictul cu Lituania, care-l considera capitala sa istoric─â, ci ╚Öi cu Antanta. Pi┼ésudski a g─âsit totu╚Öi o solu╚Ťie, ordon├óndu-i generalului Lucjan ┼╗eligowski s─â ÔÇ×se revolteÔÇŁ ╚Öi, ├«n fruntea diviziei sale, s─â ocupe ora╚Öul. Urmarea a fost apari╚Ťia unui nou stat ÔÇô Lituania Central─â, care a durat p├ón─â ├«n martie 1922. Acesta a fost apoi ├«ncorporat ├«n Polonia ╚Öi, cu toate c─â politicienii de la Kaunas au protestat, ceea ce a contat au fost faptele, a╚Öa c─â ora╚Öul Vilnius a reintrat ├«ntre grani╚Ťele celei de-A Doua Republici Polone.

Retragerea la Sulej├│wek 

Pi┼ésudski n-a candidat la alegerile preziden╚Ťiale din Polonia, consider├ónd c─â atribu╚Ťiile func╚Ťiei sunt prea limitate. ├Än aceast─â situa╚Ťie, la 9 decembrie 1922, Gabriel Narutowicz a devenit pre╚Öedinte, ceea ce a declan╚Öat o adev─ârat─â furtun─â politic─â. Politicienii de dreapta s-au folosit de faptul c─â acesta a fost ales ╚Öi cu ajutorul minorit─â╚Ťilor na╚Ťionale ╚Öi au cerut deschis r─âsturnarea sa. O s─âpt─âm├ón─â mai t├órziu, Narutowicz era ├«mpu╚Öcat de un extremist de dreapta.

Asasinarea pre╚Öedintelui a reprezentat pentru Pi┼ésudski dovada c─â democra╚Ťia parlamentar─â din Polonia nu a promovat examenul de maturitate. Nu dispunea ├«ns─â de mijloace politice reale pentru a prelua puterea, a╚Öa c─â s-a concentrat pe lucrul la propria sa imagine ├«n societate. Acorda interviuri, ├«n care vorbea depreciativ despre obiceiurile parlamentare poloneze. Cel mai adesea criticile ╚Öi acuza╚Ťiile mare╚Öalului erau ├«ndreptate ├«mpotriva politicienilor de dreapta, care reprezentau sursa tuturor relelor. ├Än acela╚Öi timp, anturajul Comandantului concepea cu abilitate legenda Legiunilor din timpul Primului R─âzboi Mondial, cre├ónd imaginea unor oameni simpli care ├«╚Öi slujiser─â ╚Ťara ╚Öi erau trata╚Ťi cu nedreptate ╚Öi cruzime ├«n Polonia independent─â.

Pi┼ésudski a ocupat func╚Ťia de ╚Öef al Statului Major General p├ón─â la jum─âtatea anului 1923, apoi s-a retras complet din via╚Ťa politic─â. A p─âr─âsit capitala ╚Öi s-a mutat ├«mpreun─â cu familia sa ├«n apropiere de Sulej├│wek (a╚Öezare ├«n centrul Poloniei, la cca. 20 km est de Var╚Öovia ÔÇô n.tr.), unde de╚Ťinea un mic conac. Comandantul ╚Öi-a donat indemniza╚Ťia de mare╚Öal care i se cuvenea ├«n favoarea unor scopuri caritabile, familia tr─âind din c├ó╚Ötiguri ob╚Ťinute din drepturi de autor, conferin╚Ťe sau prelegeri.

Mare╚Öalul ╚Öi-a folosit cu iscusin╚Ť─â modul de via╚Ť─â pentru a-╚Öi construi popularitatea personal─â. Mul╚Ťi dintre tinerii ofi╚Ťeri tr─âiau pe picior mare, ├«n vreme ce el refuza ostentativ s─â se foloseasc─â de privilegiile oferite de func╚Ťia sa. C─âl─âtorind cu trenul ca s─â-╚Öi ╚Ťin─â prelegerile (sau ├«n alte scopuri), refuza categoric s─â stea ├«n compartimentele de clasa I (a╚Öa cum avea dreptul), accept├ónd ├«ntotdeauna ├«n schimb un bilet gratuit la clasa a II-a. ├Än timpul c─âl─âtoriei purta desigur o c─âma╚Ö─â gris militar─â, f─âr─â nici un ├«nsemn (faimosul ÔÇ×gris al pu╚Öca╚ÖilorÔÇŁ din Polonia).

Lovitura de stat din mai 

Timpul lucra ├«n favoarea mare╚Öalului. Situa╚Ťia intern─â din Polonia se deteriora rapid. ╚śomajul crescuse, ╚Ťara era cuprins─â de un val de greve, b─âncile nu mai acordau ├«mprumuturi, iar fabricile d─âdeau faliment una dup─â alta.

Nemul╚Ťumirea general─â era provocat─â ╚Öi de situa╚Ťia interna╚Ťional─â. Marea Britanie se apropia de Germania, iar Fran╚Ťa ├«╚Öi pierduse influen╚Ťa ├«n Europa. ├Än vara anului 1925 s-a ├«ncheiat ocuparea regiunii Ruhr (1923-1925, de c─âtre trupele franco-belgiene ca urmare a ├«nt├órzierilor Germaniei ├«n plata desp─âgubirilor de r─âzboi ÔÇô n.tr.), iar ├«n toamn─â, la Locarno, germanii au acceptat pierderea Alsaciei ╚Öi Lorenei, refuz├ónd totodat─â garantarea propriilor grani╚Ťe estice.

Adep╚Ťii lui Pi┼ésudski erau de p─ârere c─â ├«ndep─ârtarea mare╚Öalului din via╚Ťa politic─â a ├«ndreptat Polonia pe un drum periculos.

├Än prim─âvara anului 1926, un nou val de greve a izbucnit ├«n Polonia, iar ├«n luna mai, Wincenty Witos (unul dintre fondatorii Partidului ╚Ü─âr─ânesc, prim-ministru al Poloniei de trei ori 1920-1921, 1923, 1926; s-a opus regimului lui Pi┼ésudski ÔÇô n.tr.), responsabil pentru pacificarea s├óngeroas─â a demonstra╚Ťiilor muncitore╚Öti de la Cracovia din 1923, a fost numit pentru a doua oar─â ├«n func╚Ťia de prim-ministru. ├Än aceast─â situa╚Ťie, mare╚Öalul s-a decis s─â ini╚Ťieze o demonstra╚Ťie de for╚Ť─â care s─â provoace c─âderea cabinetului. Astfel, trupele credincioase mare╚Öalului s-au adunat la marginea ora╚Öului, la Rembert├│w (├«n prezent cartier al Var╚Öoviei ÔÇô n.tr.), iar dou─â regimente sta╚Ťionate ├«n capital─â au trecut de partea sa. Pi┼ésudski dispunea de for╚Ťe armate considerabile ╚Öi era sigur c─â sindicatele muncitorilor de la c─âile ferate, care se opuneau guvernului, vor ├«mpiedica deplasarea trupelor loiale autorit─â╚Ťilor statului. Din p─âcate, lucrurile au sc─âpat complet de sub control.

La 12 mai 1926, unit─â╚Ťile fidele lui Pi┼ésudski au intrat ├«n Var╚Öovia. Neajung├óndu-se la niciun acord nici cu guvernul, nici cu pre╚Öedintele, au izbucnit confrunt─ârile armate. Acestea au durat 3 zile ╚Öi au dus la uciderea a 379 de persoane (├«ntre care 164 civili) ╚Öi la r─ânirea altor 920. ├Än cele din urm─â, Stanislaw Wojciechowski, pre╚Öedintele ├«n exerci╚Ťiu, a demisionat, ╚Öi ├«mpreun─â cu el, ╚Öi guvernul s─âu. ├Än conformitate cu prevederile Constitu╚Ťiei, mare╚Öalul Seimului, Maciej Rataj, a preluat atribu╚Ťiile pre╚Öedintelui, ├«ncredin╚Ť├ónd sarcina cre─ârii guvernului lui Kazimierz Bartl, candidatul lui Pi┼ésudski. ├Än noul guvern Comandantul a preluat func╚Ťia de Ministru al Armatei.

5 1915 Piłsudski și Sosnkowski în 1915 jpg jpeg

Lovitura de stat din mai reprezint─â un eveniment important ├«n istoria Europei. Rebelii au ├«nvins, dar constitu╚Ťia nu a fost abolit─â, parlamentul nu a fost dizolvat, iar triumful lui Pi┼ésudski a fost repede legalizat. Practic, au fost ├«nlocui╚Ťi pre╚Öedintele ╚Öi guvernul, iar cei r─âu-inten╚Ťiona╚Ťi au comentat c─â s-a v─ârsat s├ónge numai pentru ca Pi┼ésudski s─â devin─â ministru.

Din acel moment nimic nu s-a mai putut petrece ├«n ╚Ťar─â f─âr─â ╚Ötirea lui. Pi┼ésudski a apucat ferm puterea, dar nu acorda importan╚Ť─â atributelor sale externe. El era interesat doar de practic─â, nu de simboluri goale sau aparen╚Ťe. Prin urmare, de╚Öi a fost ales pre╚Öedinte, a refuzat func╚Ťia, sus╚Ťin├óndu-l pe Ignacy Mo┼Ťcicki. Pe de alt─â parte, a considerat alegerea sa ├«n func╚Ťia de pre╚Öedinte ca o dovad─â a accept─ârii loviturii de stat de c─âtre Adunarea Na╚Ťional─â, format─â din Seim ╚Öi Senat, cele dou─â camere ale Parlamentului polonez.

Inspector general al for┼úelor armate 

La 2 august 1926, Parlamentul polonez a votat disciplinat modificarea Constitu╚Ťiei, consolid├ónd puterea executiv─â. Patru zile mai t├órziu, pre╚Öedintele Mo┼Ťcicki a ├«nfiin╚Ťat Inspectoratul General al For╚Ťelor Armate (GISZ-Generalny Inspektorat Si┼é Zbrojnych), la conducerea c─âruia a fost numit Pi┼ésudski, deoarece acesta ├«ndeplinise func╚Ťia de Comandant Suprem al Armatei ├«n timpul r─âzboiului. GISZ era o institu╚Ťie independent─â, care func╚Ťiona separat de Seim ╚Öi guvern ÔÇô ╚Öeful ei r─âspunz├ónd direct ├«n fa╚Ťa pre╚Öedintelui. Mare╚Öalul a de╚Ťinut func╚Ťia de inspector general p├ón─â la sf├ór╚Öitul vie╚Ťii.

Scopul clar definit al lui Pi┼ésudski era acela de a schimba Constitu╚Ťia, consider├ónd c─â sosise momentul introducerii regimului preziden╚Ťial. Din nefericire, Blocul Non-partinic de Cooperare cu Guvernul (forma╚Ťiune din care f─âceau parte oameni politici de diverse coloraturi care-l sus╚Ťineau pe Pi┼ésudski ÔÇô n.tr.) a c├ó╚Ötigat alegerile din martie 1928, f─âr─â s─â-╚Öi asigure ├«ns─â o majoritate parlamentar─â. ├Än acela╚Öi timp, situa╚Ťia economic─â a ╚Ť─ârii s-a ├«nr─âut─â╚Ťit, iar iarna 1928/1929 a fost una extrem de grea, dar adev─ârata criz─â urma s─â apar─â totu╚Öi ├«n octombrie 1929, o dat─â cu ÔÇ×mar╚Ťea neagr─âÔÇŁ de pe Bursa din New York.

Umbra Brestului 

Pe perioada crizei, opozi╚Ťia a func╚Ťionat din ce ├«n ce mai bine, deosebit de active fiind partidele de centru ╚Öi de dreapta, grupate ├«ntr-o alian╚Ť─â de centru-dreapta (Centrolew). Politicienii din opozi╚Ťie au adoptat o tactic─â comun─â de ac╚Ťiune. Prin campanii de pres─â, conferin╚Ťe, ├«nt├ólniri ╚Öi dezbateri au mobilizat opinia public─â. ├Än 1930, la sf├ór╚Öitul lunii iunie, a avut loc la Cracovia Congresul pentru Ap─ârarea Legii ╚Öi Libert─â╚Ťii Poporului (denumirea oficial─â a alian╚Ťei Centrolew), la care au participat 1500 de delega╚Ťi. Nemul╚Ťumirea era exprimat─â ├«n sloganuri precum ÔÇ×Jos cu lacheul Mo┼Ťcicki!ÔÇŁ sau ÔÇ×La sp├ónzur─âtoare cu Pi┼ésudski!ÔÇŁ.

Pi┼ésudski a preluat func╚Ťia de prim-ministru la 25 august. A doua zi, ├«ntr-un interviu acordat presei, i-a atacat brutal pe politicienii din Centrolew. Deputa╚Ťii erau numi╚Ťi ÔÇ×ho╚ŤiiÔÇŁ de care statul nu mai trebuia s─â ÔÇ×depind─âÔÇŁ. Trei zile mai t├órziu, cele dou─â camere ale Parlamentului erau dizolvate de c─âtre pre╚Öedinte. Deputa╚Ťii din opozi╚Ťie ╚Öi-au pierdut imunitatea, ceea ce i-a permis lui Pi┼ésudski s─â ac╚Ťioneze.

├Än noaptea de 9-10 septembrie, la ordinul Ministrului de Interne, S┼éawoj Sk┼éadkowski, au fost aresta╚Ťi 20 de fo╚Öti deputa╚Ťi, ceea ce reprezenta o ├«nc─âlcare grav─â a legii, arest─ârile fiind f─âcute f─âr─â ordin judec─âtoresc. De╚Ťinu╚Ťii au fost transporta╚Ťi la un fort militar din Brest, unde au fost supu╚Öi h─âr╚Ťuirii ╚Öi torturii. Data procesului a fost stabilit─â pentru toamna anului 1931.

Istoricii mai dezbat ├«nc─â dac─â arestarea liderilor opozi╚Ťiei a ├«mpiedicat sau nu izbucnirea unui r─âzboi civil. Mare╚Öalul Pi┼ésudski ╚Öi-a exprimat el ├«nsu╚Öi, f─âr─â prea mult entuziasm, opinia ├«n aceast─â chestiune; nu a evaluat evenimentele din punct de vedere al eticii politice, convins fiind c─â a f─âcut doar ceea ce trebuia s─â fac─â. El pornea de la ideea c─â ÔÇ×este mai bine s─â-i rupem oasele unui deputat dec├ót s─â scoatem mitraliere pe str─âziÔÇŁ. Nu ╚Öi-a f─âcut iluzii, de ani de zile sus╚Ťinea ideea ├«ns─ân─âto╚Öirii vie╚Ťii politice, ╚Öi acum ├«nc─âlca el ├«nsu╚Öi principiile de baz─â ale dreptului.

Singuraticul 

Cu trecerea timpului, colaborarea cu Pi┼ésudski a devenit din ce ├«n ce mai dificil─â. ├Änt├ólnirile de lucru ale sus╚Ťin─âtorilor s─âi au ├«ncetat s─â mai fie un dialog, Comandantul convoc├óndu-╚Öi colegii doar pentru a-╚Öi emite ordinele. Uneori punea ├«ntreb─âri, asculta opinii, dar niciodat─â nu-╚Öi prezenta propriile p─âreri sau argumente. Deciziile le lua singur, iar rolul colaboratorilor s─âi se reducea doar la punerea ├«n aplicare a acestora. Subordona╚Ťii s─âi nici m─âcar nu ├«ncercau s─â discute cu mare╚Öalul.

├Än acei ani, Pi┼ésudski ╚Öi-a petrecut cea mai mare parte a timpului ├«n cl─âdirea Inspectoratului General al For╚Ťelor Armate (GISZ). Tr─âia acolo aproape complet izolat. Practic, nimeni nu putea ap─ârea f─âr─â s─â fi fost ├«n prealabil chemat personal, iar toate vizitele erau stabilite prin telefon. Mare╚Öalul apela uneori la oamenii de care avea nevoie ├«n toiul nop╚Ťii, iar unii dintre cei chema╚Ťi nu ╚Ötiau cum s─â reac╚Ťioneze. Cunoscut pentru manierele sale impecabile, prin╚Ťul Janusz Radziwi┼é┼é a stat mult ├«n cump─ân─â cu privire la costumul pe care s─â-l ├«mbrace, c├ónd a fost invitat la Pi┼ésudski la ora 2 noaptea: un costum potrivit pentru sear─â sau unul adecvat orelor dimine╚Ťii?

Problema r─âzboiului preventiv cu Germania 

Cea mai important─â preocupare a mare╚Öalului o reprezentau rela╚Ťiile cu Germania ╚Öi URSS. C├ónd a observat c─â rela╚Ťiile germano-sovietice s-au mai relaxat, a profitat imediat. Evenimentele s-au desf─â╚Öurat cu rapiditate. Primele discu╚Ťii au avut loc la Moscova ├«n toamna anului 1930, iar ├«n ianuarie 1932 a fost parafat pactul de neagresiune polono-sovietic.

├Än acela╚Öi timp ├«ns─â s-a ajuns la o criz─â ├«n rela╚Ťiile cu Ora╚Öul Liber Gda┼äsk, dominat de nem╚Ťi. ├Än 1931 a expirat acordul de reglementare a accesului ├«n port a navelor de r─âzboi poloneze, iar Senatul Ora╚Öului Liber a refuzat s─â-l mai prelungeasc─â. ├Än iunie 1932, c├ónd o escadril─â britanic─â a sosit la Gda┼äsk, mare╚Öalul i-a ordonat comandantului distrug─âtorului Wicher s─â-i salute pe britanici ├«n numele guvernului polonez. Nava urma s─â intre ├«n portul Gdansk ╚Öi, ├«n cazul ├«n care drapelul polonez ar fi fost ofensat, trebuia s─â deschid─â focul ╚Öi s─â bombardeze ora╚Öul. Locuitorii germani ai Gda┼äsk-ului nu au r─âspuns provoc─ârii, iar autorit─â╚Ťile poloneze au f─âcut senza╚Ťie ├«n Germania cu atitudinea lor.

4 1914 Piłsudski (centru), împreună cu Statul Major, la Kielce, în august 1914 jpg jpeg

La 30 ianuarie 1933, Adolf Hitler a devenit Cancelar al Germaniei. Pi┼ésudski ├«i cuno╚Ötea inten╚Ťiile ╚Öi ╚Ötia c─â, ├«n c├ó╚Ťiva ani, Polonia nu va mai avea nicio ╚Öans─â ├«n confruntarea cu vecinul vestic. Timpul lucra ├«n favoarea Germaniei ╚Öi, ca urmare, Comandantul a ajuns la concluzia c─â siguran╚Ťa frontierelor vestice nu putea fi oferit─â dec├ót de un r─âzboi preventiv cu Germania.

├Än 1933, Polonia era net superioar─â celui de-al Treilea Reich, lipsit de avia╚Ťie militar─â, vehicule blindate ╚Öi dispun├ónd de o armat─â de circa 100.000 de solda╚Ťi. Dar nici un stat nu poate duce de unul singur un r─âzboi ├«n Europa. Fran╚Ťa aplica fa╚Ť─â de Germania politica concesiilor, iar Marea Britanie vedea ├«n Germania o contrapondere pentru Fran╚Ťa. Mussolini propunea o diviziune a influen╚Ťei ├«n Europa ├«ntre Italia, Germania, Anglia ╚Öi Fran╚Ťa. Dar oare Uniunea Sovietic─â, ├«n ciuda tratatului de neagresiune, ar r─âm├óne neutr─â?

La Berlin ├«ns─â nelini╚Ötea cre╚Ötea. Generalul Wilhelm Adam, ╚Öeful Statului Major, era de p─ârere c─â ÔÇ×trebuie s─â facem totul pentru a-l preveni [r─âzboiul polonez ÔÇô n.a.], chiar ╚Öi cu pre╚Ťul ├«nfr├óngerii politiceÔÇŁ. La r├óndul s─âu, Ministrul de Externe, Neurath, declara c─â ÔÇ×este imposibil s─â nu iei ├«n calcul pericolele unui r─âzboi preventivÔÇŁ, iar ambasadorul Moltke sublinia, cu ├«ngrijorare, c─â era necesar─â, cu orice pre╚Ť, evitarea escalad─ârii situa╚Ťiei.

Reac╚Ťia lui Hitler nu s-a l─âsat mult a╚Öteptat─â. ├Äntr-un discurs rostit ├«n Reichstag, el ╚Öi-a exprimat disponibilitatea de a participa la tratative, nemen╚Ťion├ónd nimic despre problemele create de noile grani╚Ťele na╚Ťionale ╚Öi care nu existaser─â ├«n trecut. Partea polonez─â a r─âspuns prin trimiterea la Berlin a lui Alfred Wysocki, trimis extraordinar ╚Öi ministru plenipoten╚Ťiar, pentru a purta convorbiri cu Cancelarul.

La 5 august 1933 a fost semnat─â o nou─â conven╚Ťie privind drepturile cet─â╚Ťenilor polonezi ╚Öi ale minorit─â╚Ťii na╚Ťionale poloneze din Gda┼äsk. Aceasta era ├«nso╚Ťit─â de un acord care reglementa utilizarea portului de c─âtre Polonia. Un an mai t├órziu, la 26 ianuarie, la Berlin era semnat─â o declara╚Ťie bilateral─â de neagresiune, valabil─â pentru urm─âtorii 10 ani.

Pi┼ésudski ├«nvinsese, dar nu ├«╚Öi f─âcea iluzii cu privire la rezisten╚Ťa ├«n timp a ├«n╚Ťelegerii. C├óteva s─âpt─âm├óni mai t├órziu, el ├«╚Öi avertiza colegii ÔÇ×s─â nu cread─â c─â aceast─â rela╚Ťie pa╚Önic─â dintre cei doi vecini urma s─â dureze pentru totdeaunaÔÇŁ. Privind retrospectiv, precizia de care a dat dovad─â este surprinz─âtoare, el declar├ónd c─â ÔÇ×rela╚Ťiile bune dintre Polonia ╚Öi Germania pot dura, poate, ├«nc─â patru ani, ╚Ťin├ónd cont de schimb─ârile care se produc ├«n psihologia poporul germanÔÇŁ [ÔÇŽ]

Ultimii ani 

Procesul cu Centrolew (liderii mi╚Öc─ârii au fost condamna╚Ťi la ani mul╚Ťi de ├«nchisoare, iar cei mai mul╚Ťi au ales s─â emigreze) nu a ├«ncheiat conflictul cu opozi╚Ťia. ├Än aceast─â situa╚Ťie, ├«n iulie 1934, Pi┼ésudski a fost de acord cu ├«nfiin╚Ťarea unui lag─âr la Bereza Kartuska (azi ├«n Belarus, la nord-est de Brest, aproape de grani╚Ťa cu Polonia ÔÇô n.tr.) ÔÇô creat oficial, pe baza unui decret preziden╚Ťial ÔÇô, ├«n care, pe baza unei decizii administrative, puteau fi internate persoane a c─âror ÔÇ×activitate sau comportament treze╚Öte suspiciuni ╚Öi reprezint─â o amenin╚Ťare la adresa securit─â╚Ťii, p─âcii sau ordinii publiceÔÇŁ. Internarea putea fi decis─â pentru o perioad─â de trei luni, cu posibilitatea extinderii pentru ├«nc─â trei.

Pi┼ésudski considera lag─ârul o solu╚Ťie temporar─â; din p─âcate, a murit aproape un an mai t├órziu, iar succesorii s─âi au f─âcut din Bereza un important instrument al politicii interne. Ca urmare, numele mare╚Öalului va fi asociat ├«ntotdeauna cu aceast─â pagin─â neagr─â din istoria celei de-A Doua Republici Polone ╚Öi nu mai conteaz─â faptul c─â, la acel moment, dictatorii europeni aplicau metode ├«n compara╚Ťie cu care lag─ârul de la Bereza p─ârea a fi o deten╚Ťie u╚Öoar─â.

13 Mormântul mamei lui Józef Pilsudski din cimitirul Rossa din Vilnius jpg jpeg

Ultimul succes al mare╚Öalului, deja bolnav, a fost adoptarea, ├«n aprilie 1935, a unei noi Constitu╚Ťii, prin care era puternic ├«nt─ârit─â puterea executiv─â. Pre╚Öedintele devenea cea mai mare autoritate ├«n stat, ceea ce de ani buni fusese ╚Ťinta principal─â a Comandantului. De fapt, el nu a citit niciodat─â ├«n ├«ntregime proiectul noii Constitu╚Ťii, explic├ónd c─â ÔÇ×fiecare constitu╚Ťie poate fi ├«mbun─ât─â╚Ťit─â la nesf├ór╚Öit ╚Öi va fi mereu nesatisf─âc─âtoareÔÇŁ. ├Än timpul elabor─ârii proiectului, el d─âdea instruc╚Ťiuni, de restul trebuind s─â se ocupe speciali╚Ötii.

O lun─â mai t├órziu, la 12 mai 1935, ora 20:45, J├│zef Pi┼ésudski, care suferea de cancer la ficat, murea ├«n palatul Belvedere din Var╚Öovia. Ceremoniile funerare au durat ╚Öase zile, trupul mare╚Öalului fiind a╚Öezat la Wawel, un loc sf├ónt pentru polonezi, al─âturi de mormintele regale. ├Än Fran╚Ťa, Germania ╚Öi Uniunea Sovietic─â a fost decretat─â o s─âpt─âm├ón─â de doliu na╚Ťional, iar la una dintre slujbele ╚Ťinute la Berlin a participat ╚Öi Adolf Hitler.

Moartea mare╚Öalului a survenit ├«ntr-un moment ├«n care situa╚Ťia Poloniei pe scena interna╚Ťional─â putea fi considerat─â relativ bun─â. Care ar fi fost soarta ╚Ť─ârii dac─â Pi┼ésudski ar mai fi tr─âit, nu putem dec├ót presupune. De╚Öi avea un sim╚Ť geopolitic genial, este totu╚Öi greu de crezut c─â un lider ├«mb─âtr├ónit ╚Öi bolnav ar fi reu╚Öit s─â asigure securitatea na╚Ťional─â. Legenda lui Pi┼ésudski, omul care a asigurat Poloniei securitatea, astfel ├«nc├ót numai moartea sa a dus la cea de-a patra ├«mp─âr╚Ťire a ╚Ť─ârii, a supravie╚Ťuit. Drama polonez─â a fost gr─âbit─â ╚Öi de lupta pentru putere ├«ntre succesorii mare╚Öalului Pi┼ésudski, care i-au risipit complet capitalul politic.