Joseph Beyrle, singurul american care a luptat în Armata Roșie în timpul celui de al Doilea Război Mondial jpeg

Joseph Beyrle, singurul american care a luptat în Armata Roșie în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

A fost unul dintre primii solda╚Ťi americani care au pus piciorul ├«n Normandia ├«n Ziua-Z, a fost luat prizonier de nazi╚Öti, iar familia lui a fost anun╚Ťat─â c─â a murit, a evadat de dou─â ori din lag─ârele de prizonieri germane, a fost prins ╚Öi torturat de Gestapo. La a treia evadare, a reu╚Öit s─â ├«nt├ólneasc─â un batalion sovietic de tancuri ╚Öi i-a convins s─â-i permit─â s─â lupte ├«mpreun─â cu ei ├«mpotriva nazi╚Ötilor. Povestea para╚Öutistului american Joseph R. Beyrle, poreclit ÔÇ×Jumpin' JoeÔÇŁ, este absolut fascinant─â. Din c├óte se ╚Ötie p├ón─â ├«n prezent, el a fost singurul american care a luptat ├«n Armata Ro╚Öie ├«n timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial.

Joseph Beyrle s-a născut în orașul Muskegon din statul american Michigan, în 1923. După absolvirea liceului, în 1942, a refuzat o bursă la Universitatea Notre Dame din Indiana, pentru a se înrola în armată și a merge la război. Beyrle a fost repartizat în Regimentul 506 de Infanterie Aeropurtată.

Pe 6 iunie 1944, ├«n Ziua-Z, Beyrle a luat parte la Opera╚Ťiunea Overlord. Avionul ├«n care se afla a fost atacat de germani ├«n apropiere de coasta Normandiei, t├ón─ârul soldat american fiind nevoit s─â sar─â cu para╚Öuta, ├«n ciuda faptului c─â se afla la o altitudine foarte joas─â, de doar 120 de metri. A reu╚Öit s─â supravie╚Ťuiasc─â, ateriz├ónd cu succes pe acoperi╚Öul unei biserici, ├«ns─â a pierdut leg─âtura cu camarazii s─âi. Acest lucru nu l-a ├«mpiedicat s─â-╚Öi continue misiunea de unul singur ╚Öi anume subminarea instala╚Ťiei electrice din localitatea Sainte-Marie-du-Mont.

NNS JUMPIN JOE7 jpg jpeg

După ce și-a îndeplinit misiunea, Beyrle a continuat să efectueze mai efectuat mai multe acte de sabotaj în spatele liniilor inamice. Capturat de germani în timpul unui act de sabotaj și considerat extrem de periculos, el a fost mutat în mai multe închisori, timp de șapte luni. Beyrle a evadat de două ori, dar a fost capturat de fiecare dată.

Dup─â a doua evadare, Beyrle ├«mpreun─â cu mai mul╚Ťi camarazi au ├«ncercat s─â ajung─â ├«n Polonia, dar au luat un tren gre╚Öit, spre Berlin. Dat pe m├óna poli╚Ťiei secrete naziste de un civil german, Beyrle a fost interogat ╚Öi torturat de Gestapo. B─ânuit a fi un spion american, el a fost la un pas de execu╚Ťie, ├«ns─â a fost ├«n cele din urm─â predat Armatei germane, fiind trimis ├«n lag─ârul de prizonieri Stalag III-C, ├«n apropiere Kostrzyn nad Odra.

A treia evadare a fost cu noroc

La ├«nceputul lunii ianuarie 1945, Joseph Beyrle a reu╚Öit s─â evadeze pentru a treia oar─â. De data aceasta s-a ├«ndreptat spre est, reu╚Öind s─â ├«nt├ólneasc─â un batalion de tancuri sovietic. A ridicat m├óinile, ar─ât├ónd un pachet de ╚Ťig─âri Lucky Strike, ╚Öi a strigat singurele cuvinte pe care le ╚Ötia ├«n limba rus─â: ÔÇ×Amerikansky tovarishchÔÇŁ (ÔÇ×tovar─â╚Ö americanÔÇŁ - n.r.).

Dup─â ce a fost identificat de sovietici, el a reu╚Öit s─â-l conving─â pe comandantul batalionului de tancuri s─â-l lase s─â lupte al─âturi de ei. Soldatul american a participat astfel la eliberarea lag─ârului Stalag III-C, din care evadase cu pu╚Ťin timp ├«n urm─â, ├«ns─â a fost r─ânit ├«n luna februarie 1945, ├«n urma unui atac aerian german.

Fișa de prizonier de război a Joseph Beyrle, întocmită de germani

Joseph Beyrle prizonier jpg jpeg

Beyrle a fost trimis în spitalul din Landsberg an der Warthe, în prezent orașul polonez Gorzow Wielkopolski. Aici a fost vizitat de mareșalul Gheorghi Jukov, care a aflat de povestea americanului care lupta în Armata Roșie. Prin intermediul translatorului, Beyrle l-a rugat pe Jukov să-l ajute să se întoarcă în America. Jukov a intervenit ca soldatul american să fie trimis la Ambasada SUA de la Moscova.

Ajuns la Ambasada american─â, Joseph Beyrle a aflat c─â fusese declarat mort pe 10 iunie 1944. ÔÇ×├Änmorm├óntareaÔÇŁ sa a avut loc ├«n ora╚Öul natal Muskegon, iar necrologul s─âu fusese publicat ├«n ziarul local. Nefiind convin╚Öi de buna lui credin╚Ť─â, oficialii Ambasadei l-au plasat sub paz─â armat─â p├ón─â c├ónd identitatea lui Joseph Beyrle a fost confirmat─â prin intermediul amprentelor.

S-a c─âs─âtorit ├«n biserica ├«n care fusese anterior ÔÇ×├«nmorm├óntatÔÇŁ

Joseph Beyrle s-a întors acasă pe 21 aprilie 1945. El s-a căsătorit cu JoAnne Hollowell în 1946, în aceeași biserică în care, cu doi ani mai devreme, a avut loc slujba lui de înmormântare.

Telegrama primit─â, ├«n septembrie 1944, de familia Beyrle de la Departamentul american de R─âzboi, prin care era anun╚Ťat decesul lui Joseph 

Joseph Beyrle telegrama jpg jpeg

├Än 1994, Joseph Beyrle a fost decorat la Casa Alb─â de pre╚Öedintele american Bill Clinton ╚Öi pre╚Öedintele Rusiei, Boris El╚Ť├«n, ├«n cadrul unei ceremonii solemne, cu ocazia a 50 de ani de la debarcarea din Normandia . Joseph Beyrle a murit din cauza unui infarct, pe 12 decembrie 2004, ├«n timp ce se afla ├«ntr-o vizit─â ├«n ora╚Öul Toccoa din Georgia, acolo unde s-a desf─â╚Öurat preg─âtirea lui ca para╚Öutist, ├«n 1942. El a fost ├«ngropat cu toate onorurile militare la ├«n Cimitirul Na╚Ťional din Arlington National Cemetery.

Joseph Beyrle a avut trei copii ╚Öi ╚Öapte nepo╚Ťi ╚Öi un str─ânepot. Unul dintre fiii s─âi, John Beyrle, a fost ambasador al Statelor Unite ├«n Rusia, din 2008 p├ón─â ├«n 2012.