Jeni Acterian și „Jurnalul unei fete greu de mulțumit”

În noaptea dintre 28-29 aprilie 1958, la Spitalul Floreasca din București a murit Jeni Acterian, la vârsta de 42 de ani, după o suferință provocată de maladia Hodgkin (limfogranulomatoză malignă). Eugenia Maria (Jeni) Acterian, cunoscută în teatru ca Jeni Arnotă, a fost o regizoare română, de origine armeană, teatrolog și autoare a unui jurnal intim.

Jeni Acterian s-a născut la Constanța, într-o familie de intelectuali armeni, Aram și Haiganuș Acterian, frații săi fiind Haig și Arșavir. Primii 10 ani de școală i-a făcut la Liceul „Notre Dame de Sion” din București, după care a fost nevoită, din lipsă de bani, să-și dea examenele în particular. Și-a luat licența la Facultatea de Litere și Filozofie, în 1940, cu o teză de logică matematică: „Raționamentul prin recurență”. Alegerea temei a fost în concordanță cu speranța ei de a se înscrie și la Facultatea de Matematică. Alphonse Dupront, directorul Institutului Francez, i-a promis o bursă la Sorbona, însă izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial și problemele financiare au împiedicat-o să urmeze studii în Franța, notează Arhivele Naționale ale României, pe pagina de Facebook a instituției.

Din 1941 a fost funcționară la C.A.F.A. (Casa Autonomă de Finanțare și Amortizare), slujbă pe care a găsit-o cu ajutorul fostului ei profesor Mircea Vulcănescu, pe atunci subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe. Din cauza bombardamentelor, C.A.F.A. a fost relocată la Dobra, în județul Hunedoara, unde a trăit și Jeni Acterian mai bine de patru ani.

În 1947 s-a înscris la secția de regie a Conservatorului de Artă Dramatică. A fost asistentă de regizor de scenă și apoi regizor principal la Teatrul Odeon, Teatrul Municipal și Teatrul Tineretului din București. La Teatrul Municipal a colaborat cu regizorii Liviu Ciulei și Marietta Sadova (cumnata sa). Sub numele de scenă Jeny Arnotă, a montat propriile reprezentații (cu piese de Shakespeare, Cehov, Albert Camus etc.) și a tradus piese din franceză și engleză.

Jeni Acterian a intrat în contact cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Petre Țuțea, Petru Comarnescu, Marietta Sadova, personalități despre care a scris în memoriile sale. A fost bună prietenă cu actrițele Marieta Rareș și Clody Berthola, pictorița Nuni Dona (nepoata Cellei Delavrancea), scriitoarea Alice Botez, pictorița Lucica Vasiliu-Cosmescu, Rori Nasta (soția actorului și regizorului Dan Nasta) ș.a. Regizoarea n-a fost norocoasă în dragoste, mariajul cu tânărul actor Adrian Georgescu pricinuindu-i doar dezamăgiri.

Jeni Acterian a început să-și scrie jurnalul la vârsta de 16 ani (se pare că denumirea „Jurnalul unei fete greu de mulțumit” aparține fratelui său, Arșavir Acterian, care a publicat lucrarea în 1973). Caietele au fost scrise în limbile română, franceză și engleză și se păstrează în fondul familial Acterian de la Arhivele Naționale ale României. Jeni Acterian nu și-a publicat însemnările, dar fratele său, Arșavir Acterian, a trimis câteva pagini redactorului-şef Ştefan Popescu, care le-a tipărit în „Cadran. Caiet cultural al cenaclului George Bacovia” din Bacău.

În 1991, Arșavir Acterian, împreună cu poeta Doina Uricariu, a publicat „Jurnalul unei ființe greu de mulțumit”, o parte, din 1932 până în 1947, o variantă cu titlul schimbat și o serie de modificări făcute sub pretextul protejării intimității protagoniștilor. În 2015 s-a publicat ediția integrală, cuprinzând perioada 1929-1953. Postum, a fost publicat și un volum de „Corespondență” cu Arșavir Acterian, Emil Cioran, Liviu Ciulei, Alice Botez, Clody Berthola, Lucica Vasiliu-Cosmescu ș.a.

Caietele personale ale Eugeniei Acterian conțin însemnări despre diverse momente din viaţa culturală a Capitalei și a altor orașe – în special Balcic, unde se refugia mai ales vara –, evenimentele politice din anii 1940-1941, cutremurul din noiembrie 1940, atmosfera din timpul războiului, actul politic de la 23 August 1944. În multe din caietele sale, Eugenia Acterian și-a notat impresiile referitoare la cărțile citite și autorii lor, la filmele și spectacolele vizionate, concertele susținute de George Enescu și Cella Delavrancea.

Vezi mai multe fotografii pe pagina de Facebook a Arhivelor Naționale ale României.

_{Foto sus: 1 ianuarie 1948, București. Legitimaţia Eugeniei-Jeni Acterian (Jenny Arnotă) asistent director de scenă la Teatrul Odeon (© Arhivele Naționale ale României, fond familial Acterian, dosar 48)}