Gustav al III lea al Suediei, despotul uitat al epocii luminilor png

Gustav al III-lea al Suediei, despotul uitat al epocii luminilor

­čôü Biografii
Autor: A.D. Harvey; History Today

Gustav III al Suediei (1746-1792) este unul din cei mai pu┼úin studia╚Ťi dintre despo┼úii lumina┼úi ai secolului al XVIII-lea. Poate pentru c─â nu a fost un mare general, precum Frederic al II-lea al Prusiei, sau arhitectului unui mare imperiu, precum Ecaterina a II-a a Rusiei. Poate pentru c─â nu a muncit f─âr─â ├«ncetare pentru a ra┼úionaliza administrarea unui conglomerat de principalit─â┼úi disparate precum Iosif al II-lea al Austriei.

A.D. Harvey face pentru History Today un portret al acestui monarh r─âmas relativ necunoscut, ╚Öi ajunge la concluzia c─â ├«n timp ce restul despo┼úilor lumina┼úi ai vremii ├«ncercau s─â-┼či ├«mping─â statele c─âtre progres, Gustav al III-lea ├«ncerca s─â opreasc─â timpul ├«n loc, ba chiar s─â-l dea ├«napoi. ├Än secolul al XVII-lea, ├«n vremea unor regi foarte capabili din punct de vedere militar, Suedia devenise marea putere a nordului. ├Äns─â dup─â moartea lui Carol al XIII-lea, ├«n 1718, Suedia s-a transformat ├«ntr-o ┼úar─â cu un guvern slab, cople┼čit─â de corup┼úia ┼či incompeten┼úa guvernan┼úilor. Gustav al III-lea ┼či a propus s─â refac─â Suedia, s─â o transforme din nou ├«ntr-un mare stat. ├Äns─â el a fost asasinat ├«n martie 1792, c├ónd avea doar 46 de ani (fiind al treilea rege suedez care a murit ├«mpu┼čcat ├«n 160 de ani), iar ambi┼úiosul s─âu proiect nu era nici pe jum─âtate terminat.

├Än timpul succesorilor lui Carol al XIII-lea, Frederic I ┼či Adolf Frederic, Suedia a trceut prin a┼ča-zisa Epoc─â a Libert─â┼úii. Puterea politic─â apar┼úinea ├«n ├«ntregime Parlamentului (Riksdag), institu┼úie format─â din patru camere:a nobililor, clericilor, burghezilor ┼či ┼ú─âranilor. Constitu┼úionalismul suedez e adesea comparat cu sistemul parlamentar din Anglia secolului al XVIII-lea, dar ├«n practic─â ele erau foarte diferite. Adolf Frederic, tat─âl lui Gustav, a fost descris de un contemporan englez ca av├ónd ÔÇ×titlul de rege, dar nu ┼či privilegiile unui supusÔÇŁ. Spre deosebire de omologul s─âu de pe tronul englez, regele suedez nu avea puterea de a convoca sau dizolva parlamentul. El putea numi mini┼čtri, dar nu oricum, ci dintr-o serie de candida┼úi alc─âtuit─â de Riksdag;├«n plus, nu ├«i putea demite. Din alte puncte de vedere, sistemul suedez prezenta o serie de particularit─â┼úi ce puteau fi considerate ÔÇ×progresisteÔÇŁ:spre exemplu, femeile calificate puteau vota ├«n alegerile pentru cele dou─â camere inferioare.

├Än schimb, liderii familiilor nobiliare erau inclu┼či automat ├«n Parlament, iar num─ârul lor era aproape egal cu cel al deputa┼úilor ale┼či ├«n celelalte trei camere. ├Än plus, ei ocupau jum─âtate din num─ârul de pozi┼úii ├«n Comitetul Secret al Riksdag-ului, adev─âratul centru de putere ├«n stat. ┼ó─âranii nici m─âcar nu erau reprezenta┼úi ├«n acest comitet care se ocupa ÔÇô separat de Riksdag ÔÇô de toate problemele legate de finan┼úe ┼či afaceri externe. R├ąd ÔÇô Senatul sau Consiliul ÔÇô func┼úiona ca executivul Comitetului Secret ┼či era, de asemenea, format aproape numai din nobili.

Astfel, aceast─â fa┼úad─â parlamentar─â ├«n spatele c─âreia ac┼úiona o aristocra┼úie ereditar─â ce monopoliza puterea ├«n stat se aseam─ân─â cu ce se ├«nt├ómpla ├«n Anglia aceluia┼či secol. Dar ├«n Anglia aristocra┼úia ├«┼či datora autoritatea propriet─â┼úilor pe care le de┼úinea ┼či, ├«n general, se opunea cre┼čterii cheltuielilor publice, ├«n timp ce ├«n Suedia nobilimea era ├«n mare parte s─âarc─â ┼či depindea de cheltuilile publice pentru a-┼či asigura veniturile:peste jum─âtate de nobilii suedezi erau ofi┼úeri sau ├«nal┼úi func┼úionari. Corup┼úia ├«n alegerile britanice din secolul al XVIII-lea este foarte cunoscut─â, dar nici alegerile din timpul Epocii Libert─â┼úii din Suedia nu sunt mai prejos. Diferen┼úa este urm─âtoarea:├«n Anglia, banii pentru mit─â proveneau din buzunarele boga┼úilor, ├«n timp ce ├«n Suedia ei veneau din partea guvernelor str─âine.

Gustav preia tronul unei Suedii corupte ├«n februarie 1771. La acel moment, regatul s─âu era al doilea ca ├«ntindere pe continent, dup─â Rusia ÔÇô nu vorbim doar de teritoriul Suediei de azi, ci ┼či de Finlanda ┼či un teritoriu ├«n Germania (nordul Pomeraniei). ├Än Finlanda, proprietarii de p─âm├ónturi ┼či negustorii erau de origine suedez─â, iar ├«n Pomerania popula┼úia era vorbitoare de german─â ┼či tindea s─â se identifice cu germanii din sud. ├Än plus, popula┼úia regatului lui Gustav era dispersat─â pe un teritoriu foarte vast, ocup├ónd de fapt mai mult p─âr┼úile sudice.

488px Swedish Empire in Early Modern Europe 1560 1815 png png

Chiar ┼či ├«naintea mor┼úii tat─âlui s─âu, Gustav se implicase ├«n ├«ncerc─ârile Coroanei de a-┼či impune autoritatea ├«n fa┼úa fac┼úiunilor parlamentare. C├ónd Gustav s-a adresat pentru prima oar─â Parlamentului, ├«n iunie 1771, era pentru prima oar─â c├ónd un rege suedez se adresa Riksdag-ului ├«n limba suedez─â ├«n mai bine de 100 de ani. ├Äns─â liderii parlamentului nu aveau niciun interes s─â cedeze regelui din propriile prerogative. Astfel, ├«n august 1772, Gustav ┼či-a format un grup de apropia┼úi, format din ofi┼úeri loiali Coroanei, ┼či i-a arestat pe membrii R├ąd-ului. Mai t├órziu, a defilat pe str─âile din Stockholm, atr─âg├ónd o mul┼úime de oameni ├«n jurul s─âu.  Ziua urm─âtoare, deputa┼úii din Riksdag au fost for┼úa┼úi ÔÇô amenin┼úa┼úi cu arma ÔÇô s─â adopte noua Constitu┼úie hot─âr├ót─â de Rege. A fost o adev─ârat─â lovitur─â de stat, prima ├«n Europa din 1653 (Cromwell).

Noua Constitu┼úie f─âcea din Suedia o ┼úar─â cu un sistem asem─ân─âtor celui britanic. Riksdag-ul p─âstra ├«ns─â dreptul de veto privind legile ┼či taxele noi propuse de guvern, ┼či ÔÇô altfel dec├ót ├«n Anglia ÔÇô trebuia s─â fie consultat ├«nainte ca ┼úara s─â ├«nceap─â un r─âzboi ofensiv. Principala diferen┼ú─â ├«ntre sistemele britanic ┼či suedez era c─â ├«n Anglia puterea executiv─â a monarhului era, ├«n practic─â, acordat─â  unor ministere mai pricepute ┼či mai eficiente dec├ót persoana regelui, ├«n timp ce ├«n Suedia Gustav al III-lea s-a implicat direct ├«n toate problemele statului. 

Niciunul din ceilal┼úi despo┼úi lumina┼úi ai Europei nu aprecia mai mult dec├ót Gustav ritualurile vie┼úii de la curte, audien┼úele oficiale ┼či intr─ârile ┼či ie┼čirile ceremoniale. De asemenea, el dedica mult timp jocurilor de c─âr┼úi ┼či conversa┼úiilor, iar hobby-ul lui preferat era teatrul. Nu doar c─â a regizat ┼či jucat ├«n piese, a ┼či scris c├óteva. Dar ├«n acela┼či timp, el nu neglija problemele de stat, implic├óndu-se ├«n toate proiectele guvernului.

Gustav se face remarcat printr-o anumit─â calitate pe care nu o prea ├«nt├ólnim la al┼úi monarhi:talentul literar:el a fost cel mai bun dramaturg de limb─â suedez─â ├«nainte de Johan Strindberg. ├Än plus, era un excelent vorbitor ├«n public, ceea ce s-a dovedit a fi un mare avantaj ├«n fa┼úa Riksdag-ului. Totu┼či, el nu a reu┼čit s─â inspire celorlal┼úi respect, poate din cauza faptului c─â era o persoan─â duplicitar─â, pref─âcut─â.  Ministrul britanic la Stockholm scria despre rege c─â ÔÇ×via┼úa lui e o permanent─â scen─â de intrigi ┼či suspiciuniÔÇŁ.Gustav al III-lea nu aprecia loialitatea ┼či avea o tendin┼ú─â de a se ├«ntoarce ├«mpotriva colaboratorilor, chiar ┼či atunci c├ónd ace┼čtia ├«i r─âm├óneau fideli. De aceea, majoritatea asocia┼úilor lui s-au ├«ntors ├«mpotriva sa.

Pentru perioada de dinainte de 1800, Gustav al III-lea ar putea de┼úine recordul pentru monarhul care s-a ├«nt├ólnit cu cei mai mul╚Ťi al┼úi omologi. El s-a ├«nt├ólnit personal cu Ludovic al XV-lea ┼či Ludovic al XVI-lea ai Fran┼úei, cu Ferdinand al IV-lea al Neapolelului, cu Papa Pius al VI-lea (Gustav a fost astfel primul monarh protestant care s-a ├«nt├ólnit cu Papa);de asemenea, regele Suediei i-a mai ├«n├ólnit pe Frederic cel Mare, Ecaterina cea Mare, Iosif al II-lea ┼či Leopold al II-lea.

De┼či ace┼čti monarhi au avut, ├«n general, o opinie bun─â fa┼ú─â de Gustav al III-lea, el manifesta un soi de dispre┼ú pentru fra┼úiilui din alte state, ├«n parte ┼či din cauza sl─âbiciunii pozi┼úiei interna┼úionale a Suediei. ├Än plus, el ┼čtia c─â depinde financiar de contribu┼úiile altor state, iar ceilal┼úi monarhi de pe continent nu credeau c─â Gustav, ├«n ciuda loviturii de stat din 1772, era cu adev─ârat st─âp├ón pe propria ┼úar─â.

Anii de mijloc ai domniei sale au fost considera┼úi, din anumite puncte de vedere, ca fiind o Epoc─â de Aur a Suediei. Judec─âtorii incompeten┼úi au fost ├«nl─âtura┼úi din func┼úii, administrarea justi┼úiei a fost ├«mbun─ât─â┼úit─â, libertatea de cult a fost acordat─â romano-catolicilor ┼či evreilor, insula Saint Barth├ęlemy a fost achizi┼úionat─â de la francezi, a fost ├«nfiin┼úat─â Academia, iar marina a fost ├«nt├órit─â. ├Än ciuda acestor realiz─âri, ├«n 1786, noul Riksdag a respins toate propunerile legislative ale regelui (cu excep┼úia uneia) ┼či, ├«ncuraja┼úi de ministrul rus la Stockholm, nobilii nemul┼úumi┼úi au continuat s─â comploteze ├«mpotriva tronului.

1747 jpg jpeg

La un moment dat, Gustav al III-lea s-a g├óndit c─â ar putea s─â atace Rusia, un vechi inamic al regatului s─âu. Pe atunci, Rusia tocmai anexase Crimeea ┼či era prins─â ├«ntr-un conflict cu Imperiu Otoman, conflict ce solicita foarte mult resursele financiare ┼či umane ale imperiului rus. Astfel, la ├«nceputul anului 1788, regele Suediei a ├«nceput s─â conceap─â planuri pentru atacarea Rusiei din Nord. El credea c─â se putea baza pe faptul c─â nord-vestul Rusiei era practic lipsit de ap─ârare. Gustav a adunat un grup de ofi┼úeri la Helsinki, pentru a pl─ânui atacul asupra capitalei imperiale a Rusiei, dar ace┼čtia, ├«n loc s─â aprobe ideile suveranului, s-au ar─âtat nemul┼úumi┼úi fa┼ú─â de ideea unui r─âzboi ilegal care ar ├«ncepe f─âr─â consim┼ú─âm├óntul Riksdag-ului. ├Än plus, solda┼úii de r├ónd s-au pl├óns de lipsa proviziilor ┼či de condi┼úiile ad─âposturilor, iar c├ónd armata a trecut grani┼úa cu Rusia la sf├ór┼čitul lui iulie 1788, mul┼úi dintre ei au dezertat. ╚śi, nu ├«n ultimul r├ónd, unii ofi┼úeri care sperau la independen┼úa Finlandei au ├«nceput s─â negocieze cu Ecaterina cea Mare.

Gustav s-a trezit astfel pe teritoriul Rusiei, departe de capitala sa, av├ónd o armat─â care refuza s─â i se supun─â. El a fost salvat de faptul c─â guvernul danez a declarat r─âzboi Suediei. Regele a p─âr─âsit imediat Rusia, str─âb─ât├ónd c─âlare 400 de kilometri ├«n doar dou─â zile. El s-a ├«ndreptat spre G├Âteborg pentru a organiza ap─ârarea ora┼čului ├«mpotriva invadatorilor danezi. Din fericire pentru el, Danemarca s-a retras datorit─â presiunilor venite din partea Prusiei ┼či Angliei. C├ót despre conflictul cu Rusia, el a continuat cu o serie de b─ât─âlii terestre ┼či navale, cu victorii de ambele p─âr┼úi, iar ├«n cele din urm─â a fost semnat─â o pace de compromis.

Singurul beneficiu pe care l-a ob╚Ťinut Gustav pe seama r─âzboiului ├«mpotriva Rusiei a fost faptul c─â acesta i-a dat un pretext pentru a ├«nfrunta ├«nc─â o dat─â Riksdag-ul. El a prezentat ├«n camera nobililor proiectul unei noi constitu╚Ťii, ╚Öi c├ónd nobilii au respins-o ÔÇô dup─â cum era de a╚Öteptat, Gustav a ordonat secretarului Camerei s─â ├«nregistreze votul deputa╚Ťilor ca fiind pozitiv. A fost, evident, o ac╚Ťiune ilegal─â combinat─â cu intimid─âri ce anticipau tacticile dictatorilor de secol XX. Noua constitu╚Ťie d─âdea Regelui dreptul de a merge la r─âzboi f─âr─â aprobarea Riksdag-ului;cu toate acestea, parlamentul ├«╚Öi p─âstra ├«nc─â veto-ul ├«n privin╚Ťa taxelor ╚Öi legilor.

La 11 s─âpt─âm├óni dup─â ce Gustav ╚Öi-a obligat nobilii s─â accepte noua constitu╚Ťie, St─ârile Generale se reuneau la Versailles, iar p├ón─â la momentul semn─ârii p─âcii cu Rusia, Vechiul Regim din Fran╚Ťa era pe cale de dispari╚Ťie. Gustav v─âzuse ├«ntotdeauna ├«n curtea regal─â francez─â un model demn de urmat ╚Öi aplicat ├«n propria ╚Ťar─â;├«n plus, el considera c─â adun─ârile parlamentare trebuie puse la locul lor. De aceea, ├«n ciuda faptului c─â r─âzboiul ├«mpotriva Rusiei l─âsase ╚Ťara aproape ├«n faliment, Gustav a venit cu urm─âtorul plan:s─â adune 24.000 de solda╚Ťi (2/3 suedezi, 1/3 ru╚Öi) la Ostend (pe atunci teritoriu austriac) ╚Öi s─â se ├«ndrepte spre Paris pentru a r─âsturna Adunarea Constitunat─â, cu sprijinul unei armate austriece ce ar fi venit dinspre Rin. ├Än 1791, Gustav a c─âl─âtorit la Aachen, unde a fost primit ca un salvator de c─âtre regali╚Ötii francezi exila╚Ťi. ├Äntre timp, Ludovic al XVI-lea ╚Öi Maria Antoaneta fugeau de la Paris, iar majoritatea aranjamentelor pentru fuga lor din ╚Ťar─â au fost f─âcute de un apropiat al regelui suedez. La acel moment, unii erau de p─ârere c─â planurile lui Gustav privind interven╚Ťia ├«n Fran╚Ťa nu erau altceva dec├ót o acoperire pentru planul secret de a smulge Norvegia din m├óinile danezilor.

Pe 1 martie 1792, Leopold al II-lea murea otr─âvit. ├Äns─â Gustav al III-lea nu avea s─â afle c─â, odat─â cu ├Ämp─âratul romano-german, disp─ârea ╚Öi ultima ├«mpotrivire la inten╚Ťia sa de a se autoproclama liderul opozi╚Ťiei monarhiste fa╚Ť─â de Revolu╚Ťia Francez─â. Pe 16 martie, cu pu╚Ťin timp ├«nainte ca vestea mor╚Ťii lui Leopold s─â ajung─â la Stockholm, Gustav a participat la un bal mascat la Oper─â, unde a fost ├«mpu╚Öcat de un nobil, Jakob Johan Anckarstr├Âm. ├Än ciuda r─ânilor, regele a mai tr─âit aproape ├«nc─â dou─â s─âpt─âm├óni. Avea doar 46 de ani la acel moment, dar cu toate acestea era cu cel pu╚Ťin opt ani mai b─âtr├ón dec├ót predecesorii s─âi care f─âcuser─â din Suedia o mare putere:Gustav II Adolf, Carol al X-lea ╚Öi Carol al XII-lea.

├Än Suedia, soarta lui Gustav al III-lea a fost decis─â de contextul vremurilor respective:sl─âbiciunea economic─â a ╚Ť─ârii sale, opozi╚Ťia ├«nver╚Öunat─â a claselor sociale care, altundeva, ar fi putut fi un sprijin al Coroanei, influen╚Ťa cresc├ónd─â a curentului revolu╚Ťionar din Fran╚Ťa. Astfel, chiar dac─â ar mai fi tr─âit, Gustav al III-lea nu ar fi putut merge, probabil, at├ót de departe precum ╚Öi-ar fi dorit. ├Än plus, el este liderul de secol XVIII care, mai mult dec├ót al╚Ťi contemporani de-ai s─âi, anticipeaz─â tr─âs─âturile ├«ngrijor─âtoare ale politicii tipice primei jum─ât─â╚Ťi a secolului XX. 

Sursa: www.historytoday.com