Edit von Coler, verișoara lui Heinrich Himmler, o spioană nazistă în România interbelică

Născută la Berlin, în anul 1895, Edit von Coler a ajuns la București în anul 1937. Verișoară prin alianță a lui Heinrich Himmler, ea a lucrat pentru Nicolae Malaxa, la acea vreme cel mai bogat industriaș din România, și a intrat în legătură cu personaje importante din România interbelică, precum ziaristul Pamfil Șeicaru, Elena Lupescu și chiar regele Carol al II-lea.

Edit von Coler provenea dintr-o veche familie prusacă, fiind fiica renumitului sculptor Fritz Heinemann. După despărțirea părinților săi, pe când Edit avea 12 ani, ea s-a apropiat de verișoara sa, Margarete (Marga), soția lui Heinrich Himmler. La 22 de ani, Edit s-a măritat cu ofițerul Ulrich von Coler, dobândind titlul de noblețe. La scurt timp după nuntă, ea a născut o fată, Jutta, iar la vârsta de 27 de ani a obținut titlul de doctor în agronomie și științele naturii, notează istoricul Radu Ștefan Vergatti, în articolul ”Femeile și spionajul:acțiuni specifice în spațiul românesc”, publicat în revista PERISCOP.

În anul 1930, Edit von Coler a intrat în Partidul Național-Socialist, iar în 1935 a ajuns să ocupe, la recomandarea lui Himmler, postul de şef al biroului de presă străină din Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din Germania. Edit s-a remarcat prin ușurința cu care învăța limbile străine și farmecul său personal, deși nu avea o frumusețe, așa că Himmler a decis s-o folosească pe plan extern, în spionaj și ca agent de influență.

Edit a învățat limba română și a ajuns pentru prima dată în România în mai 1938. Ea a avut misiunea de a opri certurile etnicilor germani din România, care erau divizați în mai multe partide. Verișoara prin alianță a lui Himmler și-a îndeplinit misiunea în mod strălucit. Nu se știe ce metode a folosit, dar în numai două zile, 28-29 octombrie 1938, a reușit să stingă conflictul între conducătorii Consiliului poporului german pentru Transilvania, Alfred Bonfert, președintele Deutsche Volkspartei, pe Fritz Fabritius, fondatorul Deutsche Partei in Rumanien, și Helmuth Wolff.

Edit von Coler, în anul 1938   

La scurt timp după ce a ajuns la București, Edit von Coler îl cunoaște, prin intermediul ambasadorului german Wilhelm Fabricius, pe industriașul Nicolae Malaxa. Ea a lucrat pentru cel mai bogat român din perioada interbelică între ianuarie 1939 și iulie 1940, fiind angajată pe post de consilier cu un salariu uriaș: 80.000 lei lunar și cu o primă de instalare de 1.000.000 lei. Omul politic Constantin Argetoianu nota la 5 martie 1939 în jurnalul său:

„Frau von Kohler sau Colier? e o fetiță răscoaptă, dar foarte deșteaptă, care ne cinstește de câteva luni cu prezența sa. Gazetărească numai? Spioană? Nu se știe ce e, nici de cine a fost trimisă aci. De Führer? De „Gestapo"? De Göring? Mister. Prima ei misiune la noi a fost pare-se să împace diferitele grupări săsești care se certau. Cum a reușit de minune în această însărcinare a fost menținută mai departe în România. Pe la sfârșitul anului trecut, și încă în ianuarie, nu ne iubea deloc și scria în gazetele din Germania articole înțepate despre noi și despre țara noastră. Deodată lucrurile s-au schimbat: Frau von Kohler a devenit cea mai bună prietenă a noastră. Articole excelente în Germania, altul aproape ditirambic asupra Regelui în „Curentul”, și așa mai departe. Ce s-a întâmplat? Instrucții noi de la Berlin? Se poate să fie și aceasta, dar e mai ales altceva: Malaxa a angajat-o cu 80 000 lei pe lună și un milion lei bani gheață, ca peșcheș – și lupoaica s-a făcut oiță! Acum, a angajat-o Malaxa personal, sau e Malaxa numai un „piete-nom" prin care trec banii fondurilor secrete – asta nu o știu. Ce știu, e că a primit pe februarie sumele sus-arătate...”

Infiltrată în cele mai înalte cercuri românești

Edit von Coler a reușit să se infiltreze în cele mai înalte cercuri de la București, fiind în mijlocul evenimentelor discutate în hotelul Athénée Palace, unde a obținut un apartament complet utilat la etajul patru. În ianuarie 1939, Edit von Coler îi întîlneşte pe viceprim-ministrul Armand Călinescu, pe ministrul de Externe Grigore Gafencu şi pe ministru Casei Regale, Ernest Urdăreanu.

Ca reporter al publicației germane ”Deutsche Allgemeine Zeitung”, Edit a scris mai multe articole a scris în favoarea României, criticând cesiunile teritoriale către Ungaria, Uniunea Sovietică și Bulgaria. Prin articolele sale, ea nu apăra interesele României, ci ale Germaniei. Edit nu dorea o slăbire a țării sale prin întărirea teritorială a altor state.

Cariera de spioană la București a verișoarei lui Himmler s-a încheiat misterios în vara anului 1940. Pe 18 iulie 1940, Edit von Coler a reușit să obțină o audiență de o oră la regele Carol al II-lea, fără a avea acordul ministrului de externe al Reich-ului, Joachim von Ribbentrop. Pe 28 iulie, iritat și de raportul prezentat de von Coler, cu privire la discuțiile din timpul audienței, von Ribbentrop i-a cerut să se se întoarcă la Berlin.

Adevăratele motive ale rechemării urgente, la doar zece zile după audiența la rege, rămân un mister, scrie istoricul Jacques Picard, în cartea ”Edit von Coler, agenta nazistă la București”, publicată în traducere românească la editura Corint.

Edit von Coler a părăsit definitiv România pe 2 august 1940. În Germania i s-a reținut pașaportul și nu i s-a mai permis să părăsească țara până la sfârșitul războiului. În 1945 a fost judecată și închisă în Lagărul nr. 6 Moosburg. Edit von Coler a murit în anonimat, la 14 mai 1949.

Surse: 

Radu Ștefan Vergatti, Femeile și spionajul:acțiuni specifice în spațiul românesc, în revista PERISCOP, Anul IX, nr. 2 / 34, aprilie-iunie 2016, pp 23-34.

Jaques Picard, Edit von Coler, agenta nazistă la București, Editura Corint, 2011. 

Foto sus: Edit von Coler, în anul 1931