Cum a ajuns Augustus primul împărat roman jpeg

Cum a ajuns Augustus primul împărat roman

Gaius Iulius Caesar Augustus (23 septembrie 63 ├«.Hr. ÔÇô d. 19 august 14 d.Hr.) este considerat primul ├«mp─ârat al Imperiului Roman, pe care ├«l conduce singur din 27 ├«.Hr. p├ón─â la moartea sa din anul 14 d.Hr.

N─âscut Gaius Octavius Thurinus, viitorul ├«mp─ârat Augustus este adoptat postum de c─âtre unchiul s─âu Gaius Iulius Caesar, ├«n 44 ├«.Hr., prin ultima sa dorin┼úa dar ┼či prin testament. De atunci ┼či p├ón─â ├«n 27 ├«.Hr. este numit Gaius Iulius Caesar, iar din acel an, Senatul ├«l recompenseaz─â cu titlul onorific de ÔÇťAugustusÔÇŁ (ÔÇťcel veneratÔÇŁ). Datorit─â faptului c─â a purtat mai multe nume, istoricii au convenit s─â-l numeasc─â Octavius c├ónd se refer─â la evenimentele din 63 ┼či 44 ├«.Hr., Octavian (sau Octavianus) c├ónd se refer─â la evenimentele dintre anii 44 ┼či 27 ├«.Hr., ┼či Augustus c├ónd este vorba de ├«nt├ómpl─ârile de dup─â 27 ├«.Hr.

T├ón─ârul Octavius ├«┼či preia mo┼čtenirea dup─â asasinarea lui Caesar din 44 ├«.Hr. ├Än anul urm─âtor, Octavian ┼či-a unit for┼úele cu Marc Antoniu ┼či Marcus Aemilius Lepidus pentru a forma o dictatur─â militar─â cunoscut─â drept ÔÇťAl doilea triumviratÔÇŁ. Ca triumvir, Octavian a condus Roma ┼či multe din provinciile acesteia. Triumviratul a c─âzut datorit─â ambi┼úiilor de┼úin─âtorilor s─âi:Lepidus este exilat, iar Marc Antoniu se sinucide dup─â ├«nfr├óngerea sa ├«n b─ât─âlia de la Actium, c├ónd este ├«nvins de flota lui Octavian, comandat─â de c─âtre Marscus Vipsanius Agrippa ├«n 31 ├«.Hr.

Dup─â c─âderea celui de-al Doilea triumvirat, Octavian a restaurant ├«nf─â┼úi┼čarea exterioar─â a fa┼úadei Republicii Romane, prin investirea cu puteri gurvernamentale a Senatului roman, dar ├«n practic─â re┼úin├óndu-┼či puterea despotic─â. A fost nevoie de scurgerea mai multor ani p├ón─â c├ónd s-a definit cadrul exact prin care un stat, formal republican, s─â poat─â fi condus de un singur conduc─âtor. Rezultatul a fost cunoscut drept Imperiul Roman.

augustus prima porta 2 jpg jpeg

Dictatura unui ├«mp─ârat nu fusese niciodat─â o func┼úie precum dictatura roman─â tradi┼úional─â, pe care Caesar ┼či Sulla au de┼úinut-o ├«naintea primului ├«mp─ârat roman. Legal, Augustus a de┼úinut o adev─ârat─â colec┼úie de puteri garantate pe via┼ú─â de c─âtre Senat, printre care se num─ârau ┼či cele de censor ┼či tribun al plebei.

            Augustus de┼úine puterea consular─â p├ón─â ├«n 23 ├«.Hr. Puterea sa real─â ┼či de durat─â ├«┼či avea r─âd─âcinile ├«n succesele financiare ┼či resursele c├ó┼čtigate prin b─ât─âlii, ├«n construc┼úia unei re┼úele de rela┼úii comerciale ├«n tot Imperiul, ├«n loialitatea multor militari ┼či solda┼úi veterani, ├«n autoritatea conferit─â de numeroasele onoruri acordate de c─âtre Senat, dar ┼či ├«n respectul poporului roman.

            Controlul lui Augustus asupra majorit─â┼úii legiunilor romane a ÔÇťstabilitÔÇŁ o amenin┼úare armat─â ce ar fi putut fi folosit─â contra Senatului, permi┼ú├óndu-i lui Augustus s─â constr├óng─â decizile Senatului. Cu aceast─â abilitate de a elimina opozi┼úia senatorial prin mijloace armate, Senatul a devenit docil fa┼ú─â de acesta. Domnia lui Augustus, caracterizat─â prin patronajul rela┼úiilor comerciale, for┼ú─â militar─â ┼či acumularea de func┼úii din fosta Republic─â, a devenit modelul pentru toate cel─âlalte guvern─âri imperiale.    

            Guvernarea lui Augustus a ini┼úiat o er─â a unei relative p─âci, cunoscut─â drept Pax Romana, sau Pacea roman─â. ├Än ciuda r─âzboaielor continue de la frontiere imperiului ┼či a r─âzboiului civil din 68-69 d.Hr., asupra succesiunii imperiale, lumea mediteranean─â a r─âmas pa┼čnic─â vreme de mai bine dou─â secole.

Augustus a l─ârgit imperiul ├«ntr-un mod spectacular. A anexat Egiptul, Dalma┼úia, Pannonia ┼či Raetia, m─ârind posesiunile din Africa, ┼či des─âv├ór┼čind cucerirea Hispaniei. Dincolo de frontiere, a securizat imperiu cu state clintelare ┼či a c─âzut la pace cu Imperiul Part prin intermediul diploma┼úiei.

Augustus s-a implicat ┼či ├«n reformarea sistemului roman de percepere a taxelor, a dezvoltat o re┼úea de drumuri cu un un sistem oficial de curierat, a creat o armat─â pedestr─â dar ┼či faimoasele g─ârzi pretoriene. Printre alte realiz─âri se num─âr─â ┼či crearea oficial─â a institu┼úiei poli┼úiei ┼či a serviciului de pompieri pentru Roma.

O mare parte din Roma a fost reconstruit─â ├«n timpul lui Augustus. Principele a scris chiar ┼či o dare de seam─â asupra realiz─ârilor sale cunoscut─â drept Res Gestae Divi Augusti, ce a supravie┼úuit p├ón─â ├«n zilele noastre.

Dup─â moartea sa, survenit─â ├«n 14 d.Hr., Augustus a fost trecut ├«n r├óndul zeilor romani de c─âtre Senat, pentru a fi adorat ├«n mod oficial de c─âtre to┼úi locuitorii Imperiului roman. Numele sale, Augustus ┼či Caesar, au fost adoptate de c─âtre to┼úi ├«mp─âra┼úii ce i-au succedat, iar luna anului, Sextilis, a fost redenumit─â ÔÇťAugustusÔÇŁ (acum August) ├«n memoria sa. La tron i-a urmat Tiberius, fiul s─âu adoptat, care ├«i era ┼či fiu vitreg ┼či fost ginere.