Cine este de fapt Malcolm X jpeg

Cine este de fapt Malcolm X

­čôü Biografii
Autor: Cezara Anton

La 19 Mai 1925, la Spitalul Universitar din Omaha, Nebraska, se n─â┼čtea Malcolm Little, cel ce avea s─â devin─â, peste c├ó┼úiva ani, charismaticul ┼či controversatul Malcolm X. Pentru mama sa, Louise (Louisa Langdon Norton), originar─â din Grenada, emigrant─â de la 17 ani ├«n Canada, era al patrulea copil;iar pentru tat─âl s─âu, Early (Earl) Little, n─âscut ├«n Reynolds, Georgia, era al ┼čaptelea.

Acesta, dar ┼či so┼úia sa, f─âceau parte din organiza┼úia Universal Negro Improvement Association (UNIA), fondat─â de Marcus Garvey ├«n 1914, care ├«┼či propunea s─â uneasc─â Afro-Americanii ┼či Africanii ├«ntr-o mare ierarhie rasial─â. Inspirat de Garvey, Earl ├«┼či educa fiii ├«n s─â fie m├óndri de originea lor ┼či s─â fie independen┼úi fa┼ú─â de albi.

Experien┼úa traumatic─â din cauza KKK ┼či white supremacists

De aceea, Ku Klux Klanul era pe urmele tat─âlui lui Malcolm ┼či chiar cu c├óteva luni ├«nainte de na┼čterea acestuia, membri ai KKK, ├«mbr─âca┼úi ├«n costume albe cu glugi, dau buzna, ├«n miez de noapte cu tor┼úe arz├ónd, peste mama ┼či cei trei fra┼úi ai s─âi, ├«n ├«ncercarea de a-l g─âsi pe Earl. De┼či familia Little ├«ncearc─â s─â reziste amenin┼ú─ârilor, ├«n 1926, se vede nevoit─â s─â se mute ├«n Milwaukee, Wisconsin ┼či mai t├órziu, ├«n Lansing, Michigan. Aici ┼či-au cump─ârat o cas─â ├«ntr-o zon─â majoritar alb─â, iar vecinii s─âi au f─âcut tot posibilul pentru a-i determina s─â plece, baz├óndu-se pe clauza legal─â de excluziune rasial─â, care nu permitea v├ónzarea de cl─âdiri c─âtre persoane de culoare.

Asfel, ├«ntr-o diminea┼ú─â, noua cas─â din Lansing este zguduit─â de o explozie puternic─â, pentru ca mai apoi s─â ard─â din temelii, f─âr─â ca serviciile relevante s─â intervin─â. Malcolm avea la momentul respectiv patru ani, ├«ns─â, evenimentul din 1929 ├«l va marca pentru toat─â via┼úa, numindu-lÔÇ×noapte de co┼čmarÔÇŁ. ÔÇ×├Ämi amintesc c─â m-am trezit brusc ├«ntr-o confuzie ├«nsp─âim├ónt─âtoare de sunete de pistoale, ┼úipete, fum ┼či fl─âc─âri. Casa noastr─â ardea ├«n jurul nostruÔÇŁ. A┼čadar, Malcolm este confruntat ├«nc─â de foarte t├ón─âr cu, ceea ce ├«nsemna s─â fii o persoan─â de culoare, ├«n SUA anilor ÔÇÖ20 ÔÇô ÔÇÖ30, respectiv s─â nu ai prea multe drepturi constitu┼úionale ┼či s─â fii constant ┼úinta KKK, doar pentru c─â pielea ta are o alt─â culoare dec├ót a celorlal┼úi.

Malcolm x jpg jpeg

Malcolm era foarte apropiat de tat─âl s─âu, ace┼čtia particip├ónd ├«mpreun─â la conferin┼úe ale UNIA, care se ┼úineau de obicei ├«n cadrul restr├óns al casei unuia dintre membri. Malcolm ├«┼či aminte┼čte c─â la fiecare astfel de ├«nt├ólnire, tat─âl s─âu ├«ncheia proclam├ónd ÔÇô ÔÇ×Up, you mighty race, you can accomplish what you willÔÇŁ.├Äns─â, ├«n 1931, Earl este asasinat, cel mai probabil de Black Legion, o grupare de tip white supremacist, de┼či poli┼úia din Lansing determin─â ├«n urma anchetelor c─â ┼či moartea acestuia ┼či incedierea casei sunt accidente. ├Äns─â, la c├ó┼úiva ani de la moartea so┼úului s─âu, Louise sufer─â o c─âdere nervoas─â ┼či este internat─â ├«n Spitalul de Stat Kalamazoo, unde va r─âm├óne pentru urm─âtorii 24 de ani.

Descoperirea adev─ârului vie┼úii ÔÇô convertirea la Islam;ÔÇťbecoming XÔÇŁ

Internarea mamei sale face ca Malcolm s─â fie desp─âr┼úit de fra┼úii s─âi, iar dup─â ce un profesor i-a spus c─â ÔÇ×visul de a deveni avocat nu este un obiectiv realist pentru un negruÔÇŁ, renun┼ú─â total la educa┼úia formal─â. R─âm├óne un timp ├«n Boston, Masschusetts, ca mai t├órziu s─â ajung─â ├«n Harlem-ul New Yorkez, unde s-a dedat furturilor ┼či p├ón─â ├«n 1942, conducea re┼úele minore de prostitu┼úie, narcotice ┼či jocuri de noroc. ├Än 1946 este judecat pentru aceste fapte ┼či pedepsit cu 10 ani de ├«nchisoare, fiind eliberat dup─â ┼čapte, ├«n 1952. ├Än ├«nchisoare, fra┼úii s─âi ┼či ├«n special, Reginald, ├«i scriu despre o mi┼čcare religioas─â relativ nou─â, condus─â de Elijah Muhammad, denumit─â Nation of Islam.

Muhammad predica independen┼úa Afro-Americanilor fa┼ú─â de albi ┼či unificarea acestora cu Africanii ├«ntr-un stat separat, suveran ├«n fa┼úa europenilor sau americanilor.De asemenea, Reginald ├«i explic─â faptul c─â oamenii albi sunt satana, deoarece sistematic au oprit ascensiunea politic─â, economic─â ┼či social─â a Afro-Americanilor.

"The devil is also a man, " Reginald said.

"What do you mean?"

"Them, " he said. "The white man is the devil."

I said, "Without any exception?"

"Without any exception."

├Än urma acestor discu┼úii, are loc convertirea la Islam a lui Malcolm, iar din 1950 ├«ncepe s─â se semneze cu X, ├«n loc de Little, ceea ce reprezenta pentru sine adevarata familie african─â din care provenea. ├Än autobiografia sa, explic─â ┼či faptul c─â X ├«nlocuia numele Little, care a fost impus str─âmo┼čilor s─âi de c─âtre un diavol cu ochii alba┼čtri. Astfel, ├«n organiza┼úia Nation of Islam avea s─â fie cunoscut mereu drept Malcolm X, p├ón─â c├ónd, conform ├«nv─â┼ú─âturilor lui Elijah Muhammad, Allah se va ├«ntoarce ┼či le va da tuturor un nume sf├ónt. Astfel, ├«n 1953, este numit ministru asistent al Templului Num─ârul Unu al Na┼úiunii Islamului din Detroit, iar din 1957 conduce  Templul Num─ârul ┼×apte din Harlem, extinz├óndu-i baza confesional─â.  Malcolm X a reu┼čit s─â aduc─â aproape 30 000 de noi membri ├«n Nation of Islam p├ón─â ├«n 1963, astfel, ├«n fiecare lun─â se ├«nregistrau noi credincio┼či ├«n organiza┼úie.

ÔÇ×With each meeting, my discomfort grew that in Harlem, choked with poor, ignorant black men suffering all of the evils that Islam could cure, every time I lectured my heart out and then asked those who wanted to follow Mr. Muhammad to stand, only two or three would. And, I have to admit, sometimes not that manyÔÇŁ.

Malcolm X devine purt─âtor de cuv├ónt la nivel na┼úional pentru Nation of Islam ┼či se dovede┼čte a fi inteligent, articulat, ba chiar un lider ├«nn─âscut. Faima ┼či reputa┼úia sa reu┼česc s─â le ├«ntreac─â pe cele ale ini┼úiatorului mi┼čc─ârii, respectiv Elijah Muhammad. ├Än 1959, particip─â la un documentar asupra Nation of Islam a lui Mike Wallace ┼či Louis Lomax, denumit "The Hate That Hate Produced."Aici, Malcolm X este recunoscut ca cel mai important lider al NoI, ceea ce determin─â ┼či celelalte ramuri ale mass-media s─â preia, din ce ├«n ce mai mult, comentariile ┼či discursurile sale, fiind recunoscut ca fiind un maestru al cuvintelor. 

Personalitate charismatic─â ┼či controversat─â

Malcolm X devine o figur─â foarte cunoscut─â, dar controversat─â. Chiar ┼či FBI-ul ├«l pune sub urm─ârire, dup─â ce ├«i scrisese pre┼čedintelui Harry S Truman c─â se opune r─âzboiului din Coreea ┼či se declar─â, deschis, un comunist, chiar ├«n perioada cea mai important─â a R─âzboiului Rece, c├ónd ├«n SUA avea loc the Red Scare. Mai mult, agen┼úi ai FBI s-au ├«nfiltrat ├«n NoI-unul dintre ei fiind chiar bodyguard-ul lui Malcolm-cu scopul de a pune, ├«n secret, microfoane, camere ┼či alte instrumente de supraveghere pentru a urm─âri activitatea organiza┼úiei.

La ├«nceputul anilor ÔÇÖ60, se atinge apogeul tensiunilor rasiale, ├«n care at├ót Malcolm X, c├ót ┼či organiza┼úia sunt implicate, predic├ónd formarea unui singur stat pentru Afro-Americani, resping├ónd non-violen┼úa Civil Rights Movementai c─ârei lideri sunt, ├«n cuvintele sale ÔÇ×stooges for white peopleÔÇŁ, sf├ótuindu-i pe Afro-Americani s─â utilizeze orice form─â de auto-ap─ârare. Malcolm X ├«l critic─â p├ón─â ┼či pe Martin Luther King Jr., denumindu-l ÔÇ×chumpÔÇŁ. Discursurile sale sunt foarte populare printre persoanele de culoare, mai ales din centrele urbane din Nord ┼či Vest, care considerau c─â Malcolm X le reprezint─â mult mai bine interesele, dec├ót Mi┼čcarea pentru Drepturile Civile.

Despărţirea de Nation of Islam

├Äns─â, ├«n 1963, Malcolm afl─â c─â Elijah Muhammad, de┼či predica celibatul p├ón─â la c─âs─âtorie, avea rela┼úii cu ┼čase femei, din care au rezultat ┼či copii. Malcolm este foarte afectat de veste, mai ales c─â respectase aceast─â prevedere p├ón─â la c─âs─âtoria cu Betty Shabazz ├«n 1958. Atfel, este determinat s─â resping─â cererile lui Muhammad de a ascunde situa┼úia. Malcolm se simte tr─âdat de Elijah, pe care ├«l considera un adev─ârat profet ┼či considera c─â i-a min┼úit pe cei care au intrat ├«n NoI, deaorece organiza┼úia nu era ceea ce le fusese prezentat.

Nedorind s─â continue s─â participe la minciunile NoI, ├«n Martie 1964, Malcolm X renun┼ú─â la membership-ul s─âu ├«n organiza┼úie, dar r─âm├óne totu┼či musulman ┼či decide s─â ├«┼či creeze propria mi┼čcare religioas─â, denumit─â Muslim Mosque, Inc.Desp─âr┼úirea a fost determinat─â nu doar de ├«nv─â┼ú─âturile rigide ale lui Muhammad, pe care el ├«nsu┼či nu le respecta, ci ┼či de faptul c─â membrii NoI devin din ce ├«n ce mai nesatisf─âcu┼úi de faima lui Malcolm X.

Acesta devenise o figur─â cunoscut─â, care ├«┼či permitea s─â nu respecte hot─âr├órile organiza┼úiei. Astfel, NoI transmite mesaje de condolean┼úe familiei Kennedy ├«n urma asasinatului pre┼čedintelui John Fitzgerald Kennedy ┼či cere membrilor s─â se ab┼úin─â de la alte comentarii. Malcolm, ├«ns─â, ignor─â sfatul ┼či transmite presei ce crede ÔÇô ÔÇ×[Kennedy] never foresaw that the chickens would come home to roost so soonÔÇŁ. De asemenea, Louis Lomax editeaza o carte referitoare la NoI, pe a c─ârei copert─â era doar o poz─â a lui Malcolm, iar ├«n interior, se g─âseau cinci discursuri ale acestuia ┼či doar unul al fondatorului mi┼čc─ârii. Mai mult, lui Malcolm X i se propune scrierea unei autobiografii, ceea ce determin─â ura celorlal┼úi membri ai NoI.

Pelerinajul la Mecca ÔÇô punct de cotitur─â ├«n via┼úa lui Malcolm X, separarea de NoI

├Än 1964, Malcolm X pleac─â la Mecca ├«n pelerinaj, ├«n timpul c─âruia, i se modific─â radical viziunea asupra vie┼úii ┼či lumii. Renun┼ú─â la limit─ârile pe care i le-a impus Muhammad ┼či declar─â la ├«ntoarcere c─â, am ├«nt├ólnit ÔÇ×oameni blonzi ┼či cu ochi alba┼čtri pe care ├«i pot numi fra┼úii meiÔÇŁ. Ca atare, Malcolm ├«┼či modific─â radical mesajul, predic├ónd unitate ┼či integrare ├«ntre Afro-Americani ┼či albi. Ca atare, cresc tensiunile ├«ntre el ┼či membrii actuali ai Nation of Islam, care ordon─â chiar montarea de explozibili ├«n ma┼čina lui Malcolm.

Agen┼úii FBI inflitra┼úi ├«n NoI aten┼úioneaz─â autorit─â┼úile faptul c─â organiza┼úia a hot─âr├ót asasinarea ui Malcolm X, ca atare, acesta nu mai pleca nic─âieri f─âr─â bodyguards. Nation of Islam nu renun┼ú─â, iar la 14 Februarie 1965, casa din East Elmhurst, New York, unde locuia ├«mpreuna cu so┼úia ┼či cei patru copii a fost ┼úinta unui drive-by(N.R. indivizi ├«narma┼úi au tras asupra casei f─âr─â a intra ├«n incinta acesteia). De┼či scap─â nev─ât─âmat, peste o s─âpt─âm├ón─â, ├«n timpul unui discurs la Audubon Ballroom din Mahattan, a fost ├«mpu┼čcat mortal. NYPD (New York Police Department) conchide c─â este rezultatul unui conflict de aproape un an ├«ntre grup─âri inamice ale Afro-Americanilor, iar  asasinii s─âi au fost identifica┼úi ca fiind membri ai NoI-Talmadge Hayer, Norman 3X Butler and Thomas 15X Johnson ÔÇô care ├«n Martie 1966 au fost g─âsi┼úi vinova┼úi de omor calificat.

Malcolm X a fost ├«nmorm├óntat la Cimitirul Ferncliff, din Hartsdale, New York. Moartea sa a a influen┼úat muzica afro-american─â, respectiv jazz-ul, ├«n a deveni o extensie a mi┼čc─ârii na┼úionale a popula┼úiei de culoare. Noii muzicieni resping modera┼úia politic─â ┼či non-violen┼úa ┼či ├«┼či exprim─â furia ┼či militantismul, inspira┼úi de discursurile lui Malcolm. De asemenea, acesta devine foarte popular ┼či printre tinerii albi americani, dup─â publicarea c─âr┼úii sale autobiografice.

Mo┼čtenire

De-a lungul timpului, Malcolm X a ajuns la statul de erou ├«n panteonul Afro-American, de┼či la momentul mor┼úii sale era considerat un demagog iresponsabil. Orice s-ar crede despre el, a reu┼čit s─â transforme discursul ┼či politicile rasiale, ├«n┼úeleg├ónd c─â pentru a modifica ├«ntr-adev─âr ceva, nu era de ajuns s─â ├«┼či doreasc─â schimbarea intern─â, ci s─â interna┼úionalizeze subiectul drepturilor omului. Astfel, Malcolm X credea c─â ONU trebuie s─â fie forumul decizional ├«n aceste probleme ┼či nu Congresul SUA.

Malcolm a devenit, nu doar pentru Afro-Americani, un simbol al speran┼úei ┼či demnit─â┼úii umane.

Bibliografie

1.      Marable, Manning, Malcolm X:A Life of Reinvention, Viking Penguin, New York, USA, 2011

2.      Malcom X, Alex Hayley, The Autobiography of Malcolm X, Grove Press, USA, 1965

3.      http://www.malcolmx.com/about/bio3.html

4.      http://en.wikipedia.org/wiki/Malcolm_x