Athelstan, regele unificator al Angliei jpeg

Athelstan, regele unificator al Angliei

Numele regelui englez nu are un ecou puternic ├«n afara istoriei britanice, ┼či nici aici nu treze┼čte un interes deosebit ├«n compara┼úie cu, s├ú zicem, Alfred cel Mare. ┼×i totu┼či, este un conduc├útor demn de re┼úinut, pentru c├ú ├«n timpul domniei sale de 15 ani se realizeaz├ú pentru prima dat├ú unificarea englezilor. S├ú ├«ncerc├úm s├ú tras├úm c├óteva aspecte ale biografiei sale.

Athelstan domne┼čte ├«ntre 925 ┼či 939, trezind admira┼úia contemporanilor care ├«l judecau drept unul dintre cei mai ilu┼čtri regi englezi ai timpului respectiv. Primul rege anglo-saxon care a reu┼čit unificarea englezilor sub un singur sceptru dup├ú cucerirea Northumbriei ├«n 927 se bucura de o popularitate cresc├ónd├ú ├«n ┼úar├ú ┼či ├«n afar├ú. Contemporanii vorbesc despre el ca despre marele r├úzboinic care ┼či-a nimicit inamicii britanici ┼či scandinavi, un bun administrator, un legislator inovator ┼či un sus┼úin├útor devotat al Bisericii. Mai t├órziu, ├«n secolul al X-lea, cronicarul saxon Athelweard ├«l consider├ú pe Athelstan cel mai mare conduc├útor al Angliei, reu┼čind o consolidare a teritoriilor cum nu mai fusese de pe vremea romanilor.

Athelstan joac├ú un rol important ┼či pe scena rela┼úiilor interna┼úionale prin c├ús├útoriile aranjate surorilor sale, leg├óndu-se dinastic de mai multe case nobiliare. Cronicarii ├«i depl├óng moartea ├«n 939 prin cuvinte elogioase, cum ar fi ÔÇťst├ólpul demnit├ú┼úii lumii occidentaleÔÇŁ, reputa┼úia sa p├ústr├óndu-┼či prospe┼úimea chiar ┼či dup├ú cucerirea normand├ú. William de Malmesbury (1095-1143) scrie o nara┼úiune de excep┼úie despre realiz├úrile sale, remarc├ónd c├ú ÔÇť ├«ntreaga Europ├ú ├«l l├úuda ┼či se ruga pentru el, regi ai altor na┼úii se considerau noroco┼či nu f├úr├ú motiv dac├ú ├«i puteau c├ó┼čtiga prieteniaÔÇŁ.

De┼či ├«n posesia multor calit├ú┼úi apreciate ├«n epoc├ú la un rege, nu supravie┼úuie┼čte nicio biografie complet├ú a conduc├útorului, ├«n primul rand din cauza calit├ú┼úii surselor din timpul domniei sale. Materialul informa┼úional este surprinz├útor de precar:c├óteva date ├«n Cronica Anglo-Saxon├ú, 75 de carte ├«n numele regelui, 6 coduri de legi ┼či o cantitate considerabil├ú de monede. Nou├ú manuscrise con┼úin inscrip┼úii care amintesc de el, alte dovezi indic├ú faptul c├ú s-ar fi aflat ├«n posesia unei cantit├ú┼úi impresionante de relicve. Numele s├úu apare in c├óteva poeme, ├«ntr-o saga nordic├ú ┼či ├«n nara┼úiunea lui William de Malmesbury.

800px King athelstan tomb  arp  thumb autox420 248 jpg jpeg

Av├ónd de-a face cu astfel de surse, este dificil s├ú deducem personalitatea regelui, pentru c├ú rareori ne este prezentat ├«n rolul s├úu social, ca agent al regalita┼úii ┼či nu individualizat ├«n mod deosebit. ├Äntrebarea este dac├ú s-ar putea schi┼úa o biografie, care eventual s├ú ├«nsufle┼úeasc├ú personajul, pornind de la informa┼úii fragmentate f├úr├ú a c├údea ├«n capcana fic┼úiunii. Cronica Anglo-axon├ú ofer├ú date sumare referitoare la 9 din cei 15 ani de domnie. O singur├ú bucat├ú din anale se extinde asupra unor detalii:relatarea ├«n versuri asupra triumfului lui Athelstan ┼či a fratelui s├úu Edmund asupra unei armate format├ú din nordici, sco┼úi ┼či northumbrieni ├«n b├út├úlia de la Brunanburh din 937.

Lipsa de interes a cronicii ar putea fi explicat├ú dac├ú regele ar fi fost un ÔÇśoutsiderÔÇÖ ├«n cercurile ├«nalte de la Wincester care se ocupau cu prezervarea tradi┼úiei ├«n secolul al X-lea. Athelstan ├«┼či petrece copil├úria ├«n Mercia ┼či depune eforturi s├ú se afirme la sud de Tamisa dup├ú moartea prematur├ú a fratelui s├úu Elfweard la c├óteva luni dup├ú ce tat├úl lor ├«l nume┼čte conduc├útor al Merciei ┼či Wessex-ului. Athelstan este ├«ncoronat rege al Merciei ┼či Wessex-ului abia ├«n septembrie 925. Continu├ónd o stare conflictual├ú cu opozi┼úia de la curtea saxonilor de vest, s-ar putea s├ú nu fie a┼ča de surprinz├útoare neaten┼úia Cronicii fa┼ú├ú de el.

Sus┼úin├útor ├«nfl├úc├úrat al Bisericii, regele obi┼čnuia s├ú colec┼úioneze relicve ┼či c├úr┼úi sfinte, dar ┼či s├ú ├«mp├úrt├ú┼čeasc├ú din comorile sale comunit├ú┼úilor monastice de la Cuthbert sau Milton Abbas. Unele poeme exprim├ú profundul respect pentru devotamentul, pietatea sau generozitatea sa. Multe laude fac parte din conven┼úia epocii, dar efectul cumulativ de epitete pozitive induce ideea c├ú ÔÇťSf├óntul Rege AthelstanÔÇŁ nu a reprezentat doar un arhetip al religiozit├ú┼úii, ci a avut un interes autentic fa┼ú├ú de spiritualitate. ├Än timpul domniei sale rela┼úiile dintre stat ┼či Biseric├ú au devenit vizibil mai str├ónse. Codurile de legi ofer├ú o perspective asupra preocup├úrii sale de a reinnoi o societate fracturat├ú dup├ú r├úzboaiele daneze.

Athelstan dore┼čte limitarea ho┼úiei, din punctul s├úu de vedere cel mai mare flagel social. Codurile relev├ú ┼či receptivitatea fa┼ú├ú de nevoile biserice┼čti, cum ar fi plata zeciuielii sau pomenile. Caritatea ┼či diminuarea s├úr├úciei intr├ú desigur ├«n sfera de interes a suveranului. Monedele ┼či cartele relev├ú o modificare a concep┼úiei asupra puterii. Pe monedele timpurii apare denomina┼úia ├«ntrebuin┼úat├ú de predecesorii s├úi, ÔÇťRegele Anglo-SaxonilorÔÇŁ, dar dup├ú cucerirea Northumbriei apare ÔÇťrex anglorumÔÇŁ. Marc├ónd subjugarea celorla┼úi regi din insulele britanice, ├«┼či alege o imagine care s├ú-l reprezinte cu o coroan├ú, primul rege englez de altfel care se ├«nf├ú┼úi┼čeaz├ú ├«ncoronat, ca ÔÇťrex totius BritanniaeÔÇŁ. Totodat├ú se portretizeaz├ú ca ÔÇťrege al englezilor, ridicat pe tron de c├útre m├óna dreapt├ú a Atotputernicului, adic├ú IisusÔÇŁ.

Nu cunoa┼čtem detalii precise ├«n leg├útur├ú cu na┼čterea sau mama sa, avem lacune multe ┼či la capitolul copil├úrie ┼či adolescen┼ú├ú. Chiar ┼či despre perioada dup├ú ce ┼či-a asigurat tronul la moartea fratelui s├úu nu avem informa┼úii suficiente. Aceesul la fapte e limitat, cu at├ót mai mult la g├óndurile sale. Cu toate acestea, organiz├ónd materialul de care dispunem mai mult spa┼úial dec├ót chronologic putem schita o structur├ú care s├ú permit├ú elaborarea unui portret care nu se vrea doar regal.

Abordarea contextului familial, de exemplu, relev├ú motive pentru deciziile sale mature cum ar fi cea de a nu se c├ús├útori. Ideea unui angajament spiritual, care de altfel ar fi asigurat ┼či succesiunea fra┼úilor s├úi mai mici, nu este de neglijat. Anturajul s├úu regal sugereaz├ú un ata┼čament fa┼ú├ú de clerici sau prin┼úi str├úini. Se simte atras de literatur├ú ┼či religie. ├Än virtutea naturii solemne a istoriografiei care ├«l abordeaz├ú reiese c├ú nu tolera lipsa loialit├ú┼úii, dar era precaut ├«n aplicarea pedepselor. Pe c├ómpul de b├út├úlie demonstreaz├ú talent ┼či abilitate, precum ┼či nevoia de planificare strategic├ú.

Dou├ú imagini ale regelui ├«i domin├ú receptarea istoric├ú:cea a conduc├útorului puternic care a reu┼čit s├ú unifice ┼či s├ú apere Anglia ┼či cea a liderului pios care sus┼úine Biserica. Athelstan nu poate fi redus ├«ns├ú la un portret stereotipic, lucru valabil pentru to┼úi suveranii, ci dispune de mai multe dimensiuni ale unei personalit├ú┼úi care merit├ú studiat├ú ┼či celebrat├ú.

Bibliografie:Sarah Foot, ÔÇťAthelstan:The First King of EnglandÔÇŁ, Yale University Press, 2001.