Womanhouse sau feminismul înţeles ca expresie a individualităţii jpeg

Womanhouse sau feminismul înţeles ca expresie a individualităţii

­čôü Istorie recent─â
Autor: Camelia Popescu

Womanhouse a fost o instala┼úie de art─â feminist─â ┼či un spa┼úiu de expozi┼úie unde ├«n perioada 30 ianuarie ┼či 28 februarie 1972, s-au desf─â┼čurat, o serie de prezent─âri ┼či scenete cu tem─â feminist─â. Coordonatoarele acestui proces artistic au fost Judy Chicago ┼či Miriam Schapiro, cofondatoare ale Institutului Californian de Art─â (CalArts), acestea implic├ónd ├«n proiect studentele care urmau cursurile Programului Artistic Feminist.

Proiectul Womanhouse a fost considerat un omagiu adus camerei proprii, ├«n┼úeleas─â ca expresie a individualit─â┼úii. ├Än anul 1928, Virginia Woolf ├«┼či exprima admira┼úia ┼či surpriza ├«n leg─âtur─â cu faptul c─â Jane Austen a putut scrie ├«ntreaga oper─â f─âr─â a avea propria camer─â.

Fenomenul Womanhouse se plaseaz─â din punct de vedere cronologic ├«n perioada feminismului celui de-al doilea val. Spre deosebire de mi┼čcarea sufragetelor ┼či de feminismul liberal, care puseser─â sub semnul ├«ntreb─ârii practicile politice discriminatorii specifice institu┼úiilor publice ┼či guvernelor, feminismul radical al anilor ÔÇÖ70 aduce ideea c─â opresiunea afecteaz─â nu doar domeniul public, ci ┼či pe cel privat. Aceast─â constatare a permis explorarea ┼či valorificarea acelor spa┼úii feminine ├«n care femeile au dezvoltat experien┼úe specifice.

Ideea de a g─âsi un spa┼úiu propriu dedicat comunit─â┼úii artistice feminine i-a par┼úinut Paulei Harper, profesoar─â de istoria artei ├«n cadrul programului de art─â feminist─â CalArts. Prim─âria ora┼čului Los Angeles le-a pus acestora la dispozi┼úie o cas─â ce urma a fi demolat─â, aflat─â pe Bulevardul Fluturelui, la num─ârul 553. Cl─âdirea avea 17 camere, ├«ns─â se afla ├«ntr-o stare avansat─â de deteriorare. Astfel c─â, cele 21 de studente au ├«nceput prin a amenaja spa┼úiul expozi┼úiei, ├«n timpul acestui proces opt├ónd pentru anumite camere, ├«n func┼úie de propriile necesit─â┼úi artistice.

├Än interiorul cl─âdirii a fost amenajat─â o replic─â a p─âr┼úilor conve┼úionale ale unui c─âmin tipic, incluz├ónd buc─ât─âria, sufrageria, baia, spa┼úiul conjugal, cu scopul de a reflecta ├«ntr-un mod direct mecanismele ┼či consecin┼úele sistemului patriarhal. Critica valorilor sistemului tradi┼úional s-a realizat expun├ónd ├«n mod direct ceea ce trebuia s─â r─âm├ón─â ascuns, aplic├óndu-se sloganul ÔÇťceea ce e personal, e ┼či politicÔÇŁ.

O prim─â pies─â expus─â a fost Bridal Staircase, apar┼úin├óndu-i lui Kathy Huberland. Aceasta propune examinarea momentului nun┼úii, considerat ├«n cadrul societ─â┼úii patriarhale ├«mplinirea femeii. T├ón─âra mireas─â este reprezentat─â de un manechin care poart─â rochie de mireas─â, poz├ónd ├«ntr-o atitudine extatic─â. Atrage aten┼úia faptul c─â niciun alt personaj nu ├«i este al─âturi ├«n acest moment, suger├óndu-se idea c─â doar femeia are nevoie de contractul matrimonial pentru a dob├óndi demnitatea adultului. Imobilismul manechinului face aluzie la viitoarea stare de supunere a acesteia fa┼ú─â so┼ú, acept├ónd rolul de casnic─â, ├«n vreme ce b─ârbatul va avea o via┼ú─â autonom─â ├«n afara casei. Totodat─â, trena rochiei de mireas─â indic─â direc┼úia ├«n care so┼úia urmeaz─â s─â ├«┼či petreac─â via┼úa, pentru c─â ├«n loc s─â urce spre camera nup┼úial─â, coboar─â c─âtre c─âmar─â. Acolo se g─âsesc platouri ce con┼úin micul dejun, pr├ónzul ┼či cina, dispozi┼úia linial─â a trenei reflect├ónd sarcinile care niciodat─â nu se ├«ncheie ale femeii casnice.

Clipboard01 jpg jpeg

Bridal Staircase, Kathy Huberland

O alt─â lucrare expus─â a fost cea la care au colaborat Vicki Hodgetts, Robin Weltsch ┼či Susan Frazier, numit─â Nurturant Kitchen. Spa┼úiul pe care cele trei l-au ales a fost vopsit ├«n alb, pentru a accentua ideea de cur─â┼úenie, pere┼úii ┼či mobilierul fiind simboluri ale unei lumi imaculate. Buc─ât─âria a fost prezentat─â ca spa┼úiul care se sustrage mizeriei, reprezent├ónd totodat─â ┼či spa┼úiul ├«n care personalitatea femeii se poate exprima ├«n lipsa tuturor constr├óngerilor. La momentul ├«nceperii lucr─ârilor pentru aceast─â pies─â, Miriam Schapiro le-a sugerat celor trei studente s─â rela┼úioneze spa┼úiul buc─ât─âriei cu amintirile din copil─ârie. Astfel c─â pe pere┼úii camerei sunt reprezenta┼úi s├óni, care evoc─â atributele nutritive ale mamei ┼či copil─âria.

Clipboard02 jpg jpeg

Nurturant Kitchen, Vicki Hodgetts, Robin Weltsch ┼či Susan Frazier

Faptul c─â pe m─âsur─â ce se apropie ┼či urc─â pe tavan, s├ónii se transform─â ├«n ou─â, sugereaz─â dezacordul dintre mam─â ┼či fiic─â, aceasta refuz├ónd s─â ├«mp─ârt─â┼čeasc─â destinul domestic al mamei, care pare o repeti┼úie continu─â care nu se ├«ncheie niciodat─â. Consecin┼úa con┼čtientiz─ârii acestui lucru va fi respingerea fiicei a stilului de via┼ú─â al mamei, aceasta c─âut├ónd modele culturale ┼či sociale diferite.

Linen Closet de Sandy Orgel ┼či Shoe Closet de Beth Bachenheimer sunt dou─â dintre lucr─ârile semnificative prezentate ├«n cadrul proiectului Womanhouse. Prima pies─â prezint─â un manechin al c─ârui corp este segmentat de etajerele unui dulap, fiind ├«nchis─â ├«n interiorul acestuia al─âturi de cear┼čafuri ┼či prosoape curate ┼či perfect c─âlcate. Aceast─â reprezentare face trimitere la cartea lui Betty Freidan, Feminin Mystique, ├«n care se afirm─â faptul c─â femeile se identific─â ├«n cadrul c─âminului cu rolul care le este desemnat. Faptul c─â manechinul avanseaz─â, ├«ncerc├ónd s─â se elibereze, este o trimitere la programul politic feminist, care ofer─â femeilor posibilitatea renun┼ú─ârii la statutul de supunere.

Cea de-a doua lucrare prezint─â o camer─â cu pantofi de dam─â de diferite modele, g├óndit─â ca o metafor─â pentru posibilele identit─â┼úi pe care femeia le poate adopta. Pantofii fac ├«ns─â trimitere la faptul c─â ┼či ├«n afara caminului, b─ârbatul continu─â s─â ├«┼či impun─â voin┼úa, femeia fiind lipsit─â de dreptul de a alege.

Lucrarea lui Faith Wilding, Crocheted Environment reprezint─â cuibul ┼úesut de c─âtre mam─â, fiind totodat─â o metafor─â pentru uter, perceput ca prim c─âmin ├«n care indivizii se dezvolt─â ┼či se hr─ânesc. ├Än acela┼či timp, ├«ns─â, grota ┼či refugiul construit de mam─â nu doar protejaz─â, ci ┼či imobilizeaz─â asemeni unei p├ónze de p─âianjen, sub influen┼úa pasivit─â┼úii transmise de ├«mbr─â┼úi┼čarea feminin─â.

Pentru realizarea acestei piese, Faith Wilding a folosit materiale care ├«n mod tradi┼úional au fost asociate cu lucr─ârile de artizanat feminine precum cro┼četatul. Se ├«ncerca astfel aducerea unui omagiu acelor tehnici feminine precum ┼či criticarea istoriei artei care a acordat aten┼úie anumitor materiale ├«n detrimental altora, pe care le-a considerat artizanale.

O alt─â lucrare prezent─â ├«n cadrul Womanhouse a fost LeahÔÇÖs Room. Cele dou─â autoare, Karen Lecoq ┼či Nancy Youdelman au g├óndit un spa┼úiu fantastic, un dormitor ├«n care ├«n intervalul ├«n care casa a fost deschis─â publicului, o femeie se a┼čeza ├«n fa┼úa oglinzii pentru a se machia. Cele dou─â artiste s-au inspirit din Cheri├ę, romanul autorei franceze Colette, care prezint─â povestea de iubire dintre un t├ón─âr egoist ┼či o femeie matur─â. Cele dou─â artiste subliniaz─â faptul c─â ├«n cadrul societ─â┼úii patriarhale exist─â o obliga┼úie a femeiii de a-┼či men┼úine ├«n mod constant frumuse┼úea, b─âtr├óne┼úea gener├ónd sentimente de disperare ┼či abandon. Cele dou─â observ─â c─â procesul de ├«mb─âtr├ónire ├«n cazul femeii se dovede┼čte a fi problematic datorit─â unor constr├óngeri de natur─â cultural─â. ├Än vreme ce b─ârba┼úii maturi sunt percepu┼úi ca fiind ├«n┼úelep┼úi ┼či puternici, men┼úin├óndu-┼či capacitatea de seduc┼úie, femeile sunt percepute ca devenind inutile, afl├óndu-se ├«ntr-o continu─â competi┼úie cu cele mai tinere dec├ót ele.

Una dintre lucr─ârile cele mai impactante prezentate ├«n cadrul acestui proiect feminist a fost cea a lui Faith Wilding, Waiting. Piesa ├«n sine este compus─â dintr-un monolog;o femeie se leag─ân─â ├«ntr-un scaun ├«n vreme ce ┼čopte┼čte urm─âtoarea letanie:

ÔÇťA┼čtept├ónd ca pieptul meu s─â creasc─â./ A┼čtept├ónd s─â m─â c─âs─âtoresc./ A┼čtept├ónd s─â ├«mi ┼úin copilul ├«n bra┼úe./ A┼čtept├ónd s─â ├«mi apar─â primele fire de p─âr alb./ A┼čtept├ónd s─â mi se deterioreze trupul, s─â devin ur├«t─â./ A┼čtept├ónd s─â mi se ofileasc─â pieptul./ A┼čtept├ónd o vizit─â a copiilor mei, o scrisoare./ A┼čtept├ónd s─â m─â ├«mboln─âvesc./ A┼čtept├ónd somnul./ÔÇŁ

Ceea ce artista ├«ncearc─â s─â sublinieze este faptul c─â via┼úa femeii se define┼čte prin a┼čteparea deciziilor ┼či ac┼úiunilor celorlal┼úi. Exact ca ├«n povestea Penelopei ┼či a lui Ullyse, nu exist─â istorie ├«n lipsa b─ârbatului. Ceea ce Wilding accentueaz─â este faptul c─â pasivitatea nu este voluntar─â, ci ├«i este impus─â femeii. Independen┼úa nu este un atribut al femeii casnice, aceasta fiind ├«n permanen┼ú─â la dispozi┼úia celorlal┼úi, neglij├óndu-┼či propriile nevoi.

Proiectul Womanhouse a fost vizitat de 10 000 de persoane. Cu toate acestea publicul fenomenului feminist a fost mult mai numerosdatorit─â faptului c─â Johanna Demetrakas a realizat un documentar despre camerele, piesele, exponatele ┼či reac┼úiile publicului ├«n urma vizit─ârii complexului artistic. Deasemenea, revista Time i-a dedicate un reportaj.