Viaţa bisericească din Basarabia sub stăpânirea rusească (1812 1918) jpeg

Viaţa bisericească din Basarabia sub stăpânirea rusească (1812-1918)

├Än urma anex─ârii de c─âtre Imperiul ┼óarist, ├«n 1812, a teritoriului dintre Prut ┼či Nistru, mitropolitulGavriil B─ânulescu-Bodoni (fost exarh ├«n Principatele Rom├óne ├«n perioada 1808-1812) a fost ├«ns─ârcinat de autorit─â┼úile ruse s─â ├«nfiin┼úeze aici o eparhie ÔÇ×care s─â nu mai aib─â nici o leg─âtur─â cu Mitropolia Moldovei, ci, dimpotriv─â, s─â se organizeze dup─â modelul eparhiilor ruse┼čti, urm├ónd s─â fie subordonat─â Sinodului Bisericii ruse din PetersburgÔÇŁ[1]. Comunitatea ortodox─â rom├óneasc─â a fost supus─â astfel unui proces inexorabil de centralizare ┼či rusificare, intensificat mai cu seam─â dup─â moartea mitropolitului B─ânulescu-Bodoni (1821), c├ónd eparhia Chi┼čin─âului ┼či a Hotinului a fost condus─â numai de ierarhi ru┼či. Introducerea obiceiurilor ┼či a limbii ruse ├«n cult i-a ├«ndep─ârtat ├«ns─â pe ┼ú─âranii basarabeni de Biseric─â, ferindu-i, ├«n acest mod, de asimilarea complet─â. S-au creat, ├«n schimb, premisele favorabile apari┼úiei diferitelor secte, dintre care una ├«n mod particular, mi┼čcarea inochentist─â, a produs mari tulbur─âri;credincio┼čii de r├ónd ├«l venerau pe c─âlug─ârul Inochentie de la Balta...

Timp de 106 ani, via┼úa bisericeasc─â a rom├ónilor basarabeni a fost marcat─â de toate schimb─ârile prin care au trecut imperiul ┼či Biserica Ortodox─â Rus─â ├«n perioada 1806-1918. Nicolae Popovschi nota:ÔÇ×Potrivit cu rolul ei ├«n via┼úa ├«ntregului stat rus, Biserica reflecta politica general─â ┼či principiile conduc─âtoare ale Imperiului, ea era un aliat credincios al statului, pus ├«n slujba lui cu toate organele ┼či mijloacele vie┼úii biserice┼čtiÔÇŁ[2]. Statul ├«┼či exercita influen┼úa prin reprezentantul s─âu numit ÔÇ×oberprocurorÔÇŁ, care era persoana cea mai influent─â ├«n Sf├óntul Sinod ÔÇô organul suprem de conducere al Bisericii Ortodoxe Ruse, instituit ├«nc─â din timpul lui Petru cel Mare.

├Än momentul anex─ârii Basarabiei, oberprocuror sinodal era prin┼úul A.N. Goli┼ú├«n, reprezentant al unor tendin┼úe liberale ┼či cosmopolite, venite din Apus, ├«n vremea ┼úarului Alexandru I. Dup─â r─âscoala decembri┼čtilor din 1825, ┼úarul Nicolae I a curmat brusc curentul cosmopolit al fratelui s─âu Alexandru I, ├«nlocuindu-l cu o politic─â strict na┼úional─â[3]. Principiile de baz─â ale noului curs politic erau ortodoxismul, autocratismul ┼či na┼úionalismul. A fost elaborat un ├«ntreg program de m─âsuri de consolidare a Ortodoxiei, care prevedea, ├«n primul r├ónd, reorganizarea administrativ─â a tuturor organelor de conducere ├«n biseric─â.

R─âzboiul din Crimeea (1853-1856) a scos ├«n eviden┼ú─â vulnerabilitatea regimului politic ┼či social al Imperiului ┼úarist ┼či a dus la a┼ča-numita ÔÇ×epoc─â a marilor reformeÔÇŁ (1856-1866), care a avut repercusiuni ┼či asupra vie┼úii biserice┼čti. ├Än aceast─â perioad─â s-a pus accentul pe preg─âtirea adecvat─â a clerului de mir ┼či pe implicarea lui mai activ─â ├«n via┼úa social─â, au fost anulate drepturile care f─âceau din cler o cast─â aparte, au fost acordate mai multe ├«mputerniciri episcopilor etc. Retrocedarea c─âtre Moldova a jude┼úelor Cahul, Bolgrad ┼či Ismail din sudul Basarabiei, conform Tratatului de pace de la Paris din 1856, constituie o pagin─â aparte din aceast─â perioad─â. ├Än aceste jude┼úe, revenite ├«n componen┼úa Moldovei, via┼úa bisericeasc─â a fost organizat─â ├«n conformitate cu evolu┼úia vie┼úii social-politice ┼či biserice┼čti din Principatele Rom├óne[4]. ├Än 1878, ├«ns─â, Congresul de pace de la Berlin, convocat ├«n urma r─âzboiului ruso-rom├óno-turc din 1877-1878, a hot─âr├ót la insisten┼úele Rusiei ca jude┼úele din sudul Basarabiei s─â fie reanexate acesteia. A fost un act abuziv, de care s-a f─âcut din nou vinovat─â ┼úara vecin─â fa┼ú─â de Rom├ónia, care ├«i acordase asisten┼ú─â militar─â ├«n cursul r─âzboiului[5].

Odat─â cu asasinarea ┼úarului Alexandru al II-lea, la 1 martie 1881, a ├«nceput o nou─â perioad─â ├«n istoria Rusiei, epoca unui absolutism dur at├ót ├«n stat, c├ót ┼či ├«n biseric─â, a oberprocurorului sinodal Constantin Pobedonos┼úev. ├Än 1905, dup─â ├«nfr├óngerea ├«n r─âzboiul ruso-japonez, regimului lui Pobedonos┼úev i s-a pus cap─ât. S-a purces la o reorientare ├«n plan intern, f─âc├óndu-se ini┼úial ├«ncercarea de a se trece de la absolutism la o monarhie constitu┼úional─â;apoi, ├«n┼úeleg├ónd c─â s-a mers prea departe, s-a revenit la vechiul sistem. ├Än consecin┼ú─â, situa┼úia din Imperiul ┼úarist a devenit foarte ├«ncordat─â;la fel, ┼či ├«n biseric─â. Criza s-a agravat ┼či mai mult ├«n timpul Primul R─âzboi Mondial ┼či odat─â cu evenimentele tragice din anul 1917.

Pe l├óng─â toate aceste procese, ├«ntr-un fel fire┼čti, care s-au r─âsfr├ónt ┼či asupra vie┼úii biserice┼čti din Basarabia, ├«n spa┼úiul dintre Prut ┼či Nistru a fost promovat─â de la centru ┼či o politic─â bine g├óndit─â de integrare total─â ├«n structura bisericeasc─â rus─â ┼či de ┼čtergere a particularit─â┼úilor locale, na┼úionale. Acest lucru a fost realizat, ├«n primul r├ónd, prin ierarhii ru┼či care au p─âstorit Eparhia Chi┼čin─âului ┼či Hotinului, prin rusificarea ├«nv─â┼ú─âm├óntului teologic, a clerului, prin introducerea limbii slavone biserice┼čti ┼či a unor r├ónduieli specifice Bisericii ruse ├«n cult etc.

Relativa autonomie din timpul mitropolitului Gavriil B─ânulescu-Bodoni

Primul arhip─âstor al rom├ónilor basarabeni a fost mitropolitul Gavriil B─ânulescu-Bodoni[6]ÔÇô ├«ntemeietorul ┼či organizatorul Eparhiei Chi┼čin─âului ┼či Hotinului. Era rom├ón de neam, n─âscut ├«n 1746, ├«n Bistri┼úa Transilvaniei, ├«ntr-o familie originar─â din C├ómpulungul Moldovei[7]. ├Än ultima parte a vie┼úii sale s-a aflat ├«n slujba bisericii ruse:profesor la Seminarul de la Poltava, mitropolit al Poltavei (1793-1799), mitropolit al Kievului (1799-1803), iar ├«n timpul ocupa┼úiei ruse┼čti a fost exarh al Moldovei ┼či ┼ó─ârii Rom├óne┼čti (1808-1812).

Ideea ├«nfiin┼ú─ârii unei noi Eparhii ├«n spa┼úiul dintre Prut ┼či Nistru a fost lansat─â de Sf├óntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse[8]. Mitropolitului Gavriil B─ânulescu-Bodoni i-a revenit doar realizarea ei ├«n practic─â. Stabilit la Chi┼čin─âu dup─â retragerea trupelor ruse┼čti din Principatele rom├óne, el a ├«naintat Sinodului din Petersburg, la data de 4 noiembrie 1812, un proiect de organizare a vie┼úii biserice┼čti din Basarabia[9]. Dup─â ce referatul cu propuneri a trecut prin procedurile de rigoare, el a fost aprobat de ┼úarul Alexandru I la 21 august 1813, zi care poate fi considerat─â ca dat─â a ├«ntemeierii noii Eparhii[10]. ├Än fruntea ei a fost numit mitropolitul Gavriil B─ânulescu-Bodoni. Jurisdic┼úia Eparhiei se ├«ntindea ┼či peste parohiile populate de rom├óni din st├ónga Nistrului (Transnistria), a┼ča cum ceruse mitropolitul prin memoriul s─âu[11].

Book historia mai 32 jpg jpeg

Organiz├ónd Eparhia dup─â proiectul s─âu, Gavriil B─ânulescu-Bodoni a dorit ca Biserica din Basarabia s─â aib─â o anumit─â autonomie ┼či s─â-i fie p─âstrate particularit─â┼úile locale.Gra┼úie str─âduin┼úelor sale a fost ├«nfiin┼úat Seminarul teologic din Chi┼čin─âu (1813), Tipografia eparhial─â (1814), filiala basarabean─â a ÔÇ×Societ─â┼úii Biblice RuseÔÇŁ (care a contribuit la publicarea ├«n limba rom├ón─â a Noului Testament (1817) ┼či a Bibliei (1819)[12]), a fost mai bine ├«ndrumat─â via┼úa monahal─â etc. Mitropolitul Gavriil B─ânulescu-Bodoni a trecut la cele ve┼čnice la 30 martie 1821, la v├órsta de 75 de ani, dup─â o p─âstorire efectiv─â de 9 ani a Eparhiei Chi┼čin─âului ┼či Hotinului. A fost a┼čezat spre ve┼čnica odihn─â la m─ân─âstirea C─âpriana, unde i se vede ┼či azi morm├óntul[13].

├Än prima etap─â dup─â anexare, din interes strategico-politic, Basarabiei i-a fost acordat─â o anumit─â autonomie, care ├«ns─â treptat, printr-un ┼čir de restric┼úii succesive, a fost anulat─â[14]. La fel s-a ├«nt├ómplat ┼či cu Biserica din Basarabia. Dup─â moartea mitropolitului Gavriil B─ânulescu-Bodoni, Eparhia Chi┼čin─âului ┼či Hotinului a fost condus─â numai de ierarhi ru┼či, numi┼úi de obicei, dup─â un anumit stagiu ├«n alte catedre episcopale ruse┼čti. ├Än 1837, i s-a redus jurisdic┼úia, fiindu-i luate cele 77 de biserici din st├ónga Nistrului ┼či date Eparhiei Chersonului ┼či Tauridei (cu sediul ├«n Odessa). Ierarhii ru┼či au respins obiceiurile, tradi┼úiile ┼či limba rom├ónilor basarabeni ┼či au promovat spiritul rusesc. Treptat, ├«ntreaga organizare administrativ-bisericeasc─â a fost unificat─â cu cea din Rusia, ├«nc├ót Biserica Ortodox─â din Basarabia s-a pomenit a fi, p├ón─â la urm─â, o Eparhie ordinar─â a Bisericii Ortodoxe Ruse.

Preo┼úi cu nume rusificate ┼či c─âs─âtorii cu fete rusoaice ┼či ucrainence

├Än timpul regimului ┼úarist, preo┼úimea basarabean─â s-a transformat treptat ├«ntr-o clas─â distinct─â, inaccesibil─â pentru elemente din alte p─âturi sociale. Clericii erau scuti┼úi de d─âri ┼či de serviciul militar;parohiile se ÔÇ×transmiteauÔÇŁ din tat─â ├«n fiu (dreptul de mo┼čtenire a parohiilor era consfin┼úit chiar printr-o lege din 1823);func┼úia de paroh se p─âstra fiilor de preo┼úi ┼či ├«n cazul c├ónd aceia erau minori;├«n cazul c├ónd era numit un preot str─âin, el trebuia s─â ├«ntre┼úin─â v─âduva ┼či orfanii din contul parohiei;fiii de preo┼úi erau ├«ndemna┼úi s─â se c─âs─âtoreasc─â cu fete din ÔÇ×tagma duhovniceasc─âÔÇŁ[15]etc. Sub influen┼úa procesului de rusificare, preo┼úii basarabeni au ├«nceput s─â poarte reverende cu croial─â specific ruseasc─â ┼či cruci pectorale, s─â foloseasc─â pe alocuri limba slavon─â ├«n slujbe. ├Än a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea ├«nt├ólnim preo┼úi basarabeni cu nume rusificate, ca Danilevschi, La┼čcov, Florov, Cornovanov, Vlaicov, Stoicov, Popovschi ┼či altele. Se urm─ârea, de asemenea, c─âs─âtorirea absolven┼úilor de Seminar cu fete rusoaice ┼či ucrainence, ├«n vederea rusific─ârii familiilor preo┼úe┼čti[16]. De┼či prin legile din 1867 ┼či 1869 au fost anulate unele privilegii ale clerului, cu scopul desfiin┼ú─ârii ÔÇ×sistemului de cast─âÔÇŁ, totu┼či, ├«n virtutea tradi┼úiei, fiii de preo┼úi p─âstrau cele mai multe ┼čanse de a deveni clerici.

O schimbare pozitiv─â a constituit-o, ├«ntr-adev─âr, ridicarea nivelului intelectual al preo┼úimii basarabene. ├Än 1812, dintre to┼úi preo┼úii Eparhiei Chi┼čin─âului ┼či Hotinului ÔÇô 31 de protoierei ┼či 1064 de preo┼úi ÔÇô numai zece aveau studii complete seminariale, doi absolviser─â clasa filosofic─â seminarial─â, iar restul erau cu ┼čcoala inferioar─â sau chiar cu preg─âtire de acas─â[17]. ├Än 1859 erau 162 de preo┼úi cu studii de seminar, restul f─âr─â studii. ├Än 1882, nou─â preo┼úi aveau studii superioare, 521 ÔÇô seminariale, 126 erau absolven┼úi ai seminariilor de la Hu┼či ┼či Ismail, 128 ÔÇô nu terminaser─â studiile sau nu aveau deloc studii[18]. ├Än 1903, din 1.008 preo┼úi, c├ó┼úi erau ├«n eparhie, 3 protoierei ┼či 10 preo┼úi aveau studii academice, 15 protoierei ┼či 805 preo┼úi aveau cursul seminarial, 74 ÔÇô cursuri seminariale din Rom├ónia, 9 ÔÇô cursuri complete de ┼čcoli normale, 92 ÔÇô cursuri incomplete de seminar[19].

├Än perioada 1812-1918, preo┼úimea basarabean─â s-a ├«ndep─ârtat tot mai mult de poporul de r├ónd. Ierarhii ru┼či voiau s─â aib─â ├«n subordine o preo┼úime devotat─â st─âp├ónirii ┼úariste ┼či acest obiectiv putea fi realizat doar prin rusificarea lor. Procesul de rusificare, care era promovat prin ┼čcoal─â, prin impunerea cunoa┼čterii obligatorii a limbii ruse, prin introducerea ei ├«n cult ┼či prin multe alte metode, a dat treptat roadele sale. Popula┼úia rural─â rom├óneasc─â, care constituia marea majoritate a popula┼úiei din Basarabia, nu cuno┼čtea, ├«ns─â, limba rus─â ┼či era mai pu┼úin influen┼úat─â de cultura ruseasc─â. Ca urmare, poporul se ├«ndep─ârta de Biseric─â ┼či de p─âstorii s─âi duhovnice┼čti, se crea un teren favorabil pentru apari┼úia diferitelor secte, care nu au ├«nt├órziat s─â se strecoare. Un exemplu elocvent este ÔÇ×mi┼čcareaÔÇŁ c─âlug─ârului Inochentie de la Balta, care propov─âduia ├«n limba rom├ón─â[20]┼či care a produs mari tulbur─âri, credincio┼čii de r├ónd vener├óndu-l ├«n mas─â...

Loca┼čurile de cult din Basarabia au ├«mprumutat, ├«n majoritate, cupola ruseasc─â ├«n form─â de bulb

├Änglobarea Basarabiei ├«n componen┼úa Imperiului ┼úarist a dus inevitabil la un proces de dezna┼úionalizare ┼či rusificare a artei biserice┼čti[21]. Acest lucru s-a petrecut, pe de o parte, direct, printr-o politic─â con┼čtient─â, dirijat─â de la centru, prin care erau impuse valori ┼či modele artistice str─âine spiritului ┼či culturii locale, iar, pe de alt─â parte, pe cale indirect─â, ca rezultat al rusific─ârii altor laturi ale vie┼úii politice, social-economice ┼či culturale a noii gubernii. Coloni┼čtii str─âinii, func┼úionarii de alt─â na┼úionalitate, profesorii cunosc─âtori de limb─â ┼či cultur─â rus─â, basarabenii rusifica┼úi etc., to┼úi optau pentru valori str─âine. ┼×i ei, spre deosebire de popula┼úia din mediul rural, aveau posibilitatea de a-┼či impune gusturile ┼či preferin┼úele.

├Än perioada 1812-1918, ├«n Basarabia a avut loc un intens proces constructiv, de la 42 de biserici de zid ├«n anul 1812 s-a ajuns la 818 ├«n anul 1903;marea majoritate a acestor edificii au fost ├«n─âl┼úate ├«n mediul rural. Ele au fost construite ├«n stil neoclasic rus, dup─â c├óteva proiecte-tip, cu mici modific─âri de la un monument la altul. Cu toate acestea, au fost construite ┼či biserici reprezentative sub aspect arhitectural[22].

Book historia mai 34 jpg jpeg

Arhitectura bisericeasc─â basarabean─â ├«n aceast─â perioad─â a fost profund marcat─â de transform─ârile ┼či tendin┼úele arhitecturii din marile ora┼če ruse┼čti, ├«n special, din capitala imperiului ÔÇô Sankt-Petersburg. ├Äntr-o prim─â etap─â asist─âm la un proces de marginalizare a arhitecturii autohtone, care s-a remarcat printr-un ┼čir de monumente construite la sf├ór┼čitul secolului al XVIII-lea ÔÇô ├«nceputul secolului al XIX-lea, ┼či la impunerea pe diferite c─âi a stilului neoclasic de factur─â ruseasc─â. Odat─â cu apari┼úia ├«n marile centre ruse┼čti a unor noi direc┼úii arhitecturale de nuan┼ú─â eclectic─â, ┼či ├«n Basarabia, cu o ├«nt├órziere de aproximativ dou─â decenii, s-a resim┼úit tot mai insistent influen┼úa eclectismului la sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea ÔÇô ├«nceputul secolului al XX-lea.

Dup─â cum au subliniat to┼úi cercet─âtorii din perioada interbelic─â, cel mai elocvent, aceast─â influen┼ú─â se vede ├«n utilizarea cupolei ├«n form─â de bulb de ceap─â, care este unul din elementele caracteristice ale arhitecturii ruse┼čti pe tot parcursul evolu┼úiei sale. De┼či biserici construite ├«n stil tradi┼úional rusesc ├«n Basarabia nu avem at├ót de multe, sunt pu┼úine loca┼čuri de cult din perioada 1812-1918 care s─â nu fi ├«mprumutat, fie ┼či ca element mai mult decorativ, cupola ruseasc─â ├«n form─â de bulb.

Troiţele basarabene, mai puţin influenţate de factorii externi

Pictura bisericeasc─â basarabean─â din aceast─â perioad─â este supus─â aceluia┼či proces de rusificare. Se atest─â un flux de icoane pictate dup─â modele academice ├«n atelierele din marile ora┼če ale Imperiului, care, pe de o parte, au ├«nlocuit icoanele originale ┼či unicate, ├«ntr-un fel, ale zugravilor locali, iar, pe de alt─â parte, au influen┼úat stilul iconarilor basarabeni, care s-au dep─ârtat treptat de vechea tradi┼úie autohton─â. Aceste icoane de tip rusesc, de┼či r─âsp├óndite pe larg ├«n Basarabia, nu prezint─â interes sub aspect artistic, din simplu motiv c─â erau produse ├«n serie ┼či nici n-au constituit subiectul vreunui studiu.

Dintre artele decorative care s-au dezvoltat ├«n Basarabia ├«n perioada 1812-1918 poate fi men┼úionat─â doar sculptura popular─â ├«n lemn ┼či ├«n piatr─â. Ca ┼či ├«n cazul arhitecturii ┼či picturii, odat─â cu anexarea Basarabiei, sculptura a fost rupt─â de la izvorul ┼či vatra sa rom├óneasc─â, dar, spre deosebire de ele, fiind, ├«n special, de factur─â popular─â, a fost mai pu┼úin influen┼úat─â de factori veni┼úi din exterior. De┼či n-a cunoscut o ├«nflorire deosebit─â, prelucrarea artistic─â a lemnului ┼či a pietrei s-a dezvoltat, fapt demonstrat, pe de o parte, de nenum─ârate piese sculptate, ├«n special troi┼úe, care au existat ├«n toate satele basarabene, iar, pe de alt─â parte, de crearea unor centre artistice cu un specific propriu, care au dat na┼čtere unor opere reprezentative ┼či de cert─â valoare. Troi┼úele basarabene fascineaz─â prin m─âiestrie ┼či complexitate, prin redarea chipului ┼či prin larga lor r─âsp├óndire. Chiar ┼či cercet─âtorii din perioada sovietic─â[23]se mirau de faptul c─â chipul lui Hristos nu avea imprimat nimic din acele chinuri pe care le suferea ├«n momentul r─âstignirii, fapt caracteristic artei din ┼ú─ârile catolice, ci, din contra, chipul lui Hristos din troi┼úele basarabene, ├«n spiritul ├«nv─â┼ú─âturii Bisericii Ortodoxe, ├«l reda pe M├óntuitor av├ónd o fa┼ú─â lini┼čtit─â, senin─â, care privea de sus cu bl├ónde┼úe ┼či care parc─â nici nu sim┼úea chinuri la care era supus...

<strong>Despre Inochentie ┼či inochentism</strong>

Fragmentul de convorbire reprodus mai jos a fost stenografiat de cercet─âtorul Henri H. Stahl, ├«n seara zilei de 17 septembrie 1931, ├«n satul Cornova, jude┼úul Orhei, Basarabia. Interlocutorul lui Stahl era p─ârintele Ion Zam─â, de 65 de ani. Se discuta despre inochentism, curent religios foarte popular ├«n Basarabia ├«n anii de domina┼úie ┼úarist─â, dar ┼či dup─â aceea. Ca s─â vad─â de ce numero┼či cornoveni de-ai s─âi  vindeau tot ce aveau ┼či se duceau la m─ân─âstirea din localitatea Balt─â,   ├«n care slujea Inochentie, p─ârintele Zam─â a f─âcut el ├«nsu┼či o vizit─â de c├óteva zile ├«n satul cu pricina. S-a convins repede:Inochentie era un ┼čarlatan;dar un ┼čarlatan care propov─âduia ├«n limba rom├ón─â, atr─âg├óndu-i astfel ├«n num─âr mare pe basarabenii care se vedeau ├«n situa┼úia de a nu mai ├«n┼úelege slujbele religioase din satele lor...

ÔÇ×P─ârintele Ioan Zam─â:Inochentie este de aici, din Basarabia, de l├óng─â Soroca, dintr-un sat. A fost un b─âiet de ┼ú─âran ┼či l-o dat pe la m─ân─âstire, pe la Curchi, pe la H├órjauca. Avea buni┼čor glas, c├ónta bini┼čor b─âiatul ┼či a ├«nv─â┼úat a ceti, cum sunt b─âie┼úii pe la m─ân─âstiri. S-a f─âcut un ┼čmecher. Umbla prin toate m─ân─âstirile din Basarabia, p├ón─â ce a ajuns tocmai la Kiev, la Lavr─â. A fost ┼či la Moscova, ┼či la Petograd, ┼či c├ónta la horul patriarhiei. ┼×i s-a f─âcut c─âlug─âr pe acolo, umbl├ónd el prin m─ân─âstiri. (...) El, ca un moldovean ÔÇô ┼či la Balt─â se duceau mul┼úi moldoveni ÔÇô, a ├«nceput a spune cuv├ónt─âri pe limba moldoveneasc─â. A slujit moldovene┼čte. Dar moldovenii, auzind ├«n ora┼č c─â sluje┼čte ├«n limba lor, c─â spune cuv├ónt─âri pe limba lor ÔÇô pe acolo nu se mai aflau moldoveni defel ├«n m─ân─âstire ÔÇô, a ├«nceput a se duce la m─ân─âstirea ┼čeia, c─â acolo, ├«n biseric─â, erau ┼či moa┼čtele p─ârintelui Ioan Levitzki. (...)

Am ┼čezut eu trei zile ├«n Balt─â. M─â duceam diminea┼úa la biseric─â ┼či slujea Inochentie ├«n toat─â ziua;c├ót am fost eu, de dou─â ori a slujit el. Ap─âi, c├ónd slujea el, acolo ├«n biseric─â, la u┼č─â, era o mas─â unde se scriau liturghiile. ┼×i movil─â de aur, bani de aur ruse┼čti, de 5 carboave, de 10 carboave, se str├óngeau. Mare venit se f─âcea acolo, mul┼úi bani se gr─âm─âdea!... Am ┼čezut c├ót am ┼čezut ┼či mi-am luat copchila ÔÇô c─â era o copil─â bolnav─â acolo ÔÇô, am luat-o, m-am dus de am luat bun─â ziua de la p─ârintele Inochentie ┼či i-am spus c─â foarte bine mi-a pl─âcut la m─ân─âstire ┼či vreau ┼či eu s─â m─â dau la m─ân─âstire. ┬źPoate p─ârinte, la b─âtr├óne┼úe, ne-am cump─âra c├óte o mo┼čioar─â, c─â aici este chip de f─âcut b─âni┼čori┬╗. ┼×i a┼ča am v─âzut eu pe Inochentie.

Book historia mai 35 jpg jpeg

┼×i c├ónd am venit acas─â, am venit la C─âl─âra┼či, la gar─â ┼či m-am dus la protopop, la p─ârintele Alexandru, blahocinul nostru, ┼či i-am povestit povestea:┬źP─ârinte protopoape, du-te ┼či spune ├Änalt prea Sf├óntului s─â ├«nchid─â m─ân─âstirea, c─â pr─âp─âdim to┼úi moldovenii;se duc to┼úi acolo. C─â acolo este am─âgeal─â mare, nespus─â, o ┼čarlatanie. Acolo nu sunt nici moa┼čte, nici nimic. Acolo se bat c─âlug─ârii ├«n buzunar ┼či scot dracii cei de miaz─ânoapte ┼či cei de miaz─âzi┬╗. Protopopul oleac─â s-a jignit c├ónd a auzit aiasta ┼či ├«ncepe a-mi aduce exemple:┬źCum? Dar nu ai fost la Ia┼či┬╗ ÔÇô c─â atunci nu puteai merge la Ia┼či ÔÇô, ┬źdu-te acolo, la Ia┼či, ┼či ai s─â vezi moa┼čtele Sfintei Paraschive┬╗, ┬źDa, colo poate s─â fie, dar aici nu este nimic┬╗. (...)

Asta se ├«nt├ómpla pe la 1905-1906, cam pe aici. ├Ä┼či vindeau casele moldovenii, la R─âdeni ÔÇô la noi, ├«n Cornova, pu┼úin ÔÇô, vindeau cas─â, oi, p─âm├ónt ┼či se duceau acolo. ├Ännebunise lumea. Eu de at├óta m-am dus, c─â cornovenii mei se duceau to┼úi:ia s─â m─â duc ┼či eu! ┼×i apoi am venit s─â le propov─âduiesc;am ├«nceput s─â le explic ┼či a le spune ┼či s-au potolit. De plecat, au plecat mul┼úi, dar dac─â le-am spus eu, apoi oamenii s-au mai potolit, s-au trezit.

(Întrebare:Dar ce făceau acolo, părinte, la Inochentie?)

Ce f─âceau! Nebunii. ┼óipau, vedeau pe Sf├óntul Duh, vedeau pe Hristos;halucina┼úii fel de fel. Spuneau c─â l-au v─âzut pe Sf. Duh c├ónd slujea el:ie┼čea dintr-├«nsul ca un fluture.

┼×i am ├«nceput eu a spune, chiar acolo ├«n gar─â, c─â nu este drept, c─â eu n-am v─âzut. ÔÇô Dar ei:┬źei, tragi tutun ┼či de at├óta!┬╗

Veneau femei de pe la Balt─â ┼či spuneau c─â Arhanghelul s-a ar─âtat, c─â au gr─âit cu Maica Domnului, mai ┼čtiu eu ce spuneau? Fel de fel de nebunii.

(├Äntrebare:┼×i unde propov─âduia Inochentie?)

├Än biseric─â propov─âduia. Pe d├ónsul, norodul ├«l sfin┼úea. El, poate, nici nu a avut inten┼úie s─â fie sf├ónt. Dar spunea cuv├ónt─âri buni┼čoare (c─â eu l-am ascultat:gr─âia bini┼čor).

(├Äntrebare:┼×i cam ce vorbea?)

Spunea de Duhul Sf├ónt, c─â Duhul Sf├ónt a venit ├«ntr-├«nsul. Asta spunea. C─â s─âl─â┼čluie┼čte ├«ntr-├«nsul Sf├óntul Duh. ┼×i iat─â, au ├«nceput oamenii a zice c─â el este Sf├óntul Duh. Erea:Dumnezeu Tat─â, Fiul ┼či Inochentie. A┼ča erea de am├╣, pentru ei.

(├Äntrebare:├Än Cornova sunt inochenti┼čti?)

Pe aicea nu prea sunt;dar prin N─âp─âdeni suntÔÇŁ

(din Dimitrie Gusti ┼či colaboratorii, Cornova 1931. Edi┼úie ├«ngrijit─â de Marin Diaconu, Zolt├án Rost├ás, Vasile ┼×oimaru. Editura Quant, Chi┼čin─âu, 2011) 

Note

[1]Mircea P─âcurariu, Basarabia, aspecte din istoria Bisericii ┼či a neamului rom├ónesc, Ia┼či, 1993, p. 54.

[2]Nicolae Popovschi, Istoria Bisericii din Basarabia ├«n veacul al XIX-lea sub ru┼či, Chi┼čin─âu, Museum, 2000, p. 36.

[3]Ibidem, p. 37.

[4]Vezi:Costin Clit, Episcopia Hu┼čilor ┼či jude┼úul Cahul la 1878, ├«n vol. ÔÇ×Cronica Episcopiei Hu┼čilorÔÇŁ, Hu┼či, 1998, p. 311-315.

[5]M. P─âcurariu, Op. cit., p. 75.

[6]Vezi:Avksenti Stadnickij, Gavriil B─Ťnulesku-Bodoni, ekzarh moldovlahijskij (1808-1812) i Mitropolit Ki┼íinevskij (1813-1821), Chi┼čin─âu, 1894;Iosif Parhomovi─Ź, Kratkij o─Źerk ┼żizni i dejatelÔÇśnosti Vysokopreosvja┼í─Źennago Gavriila B─Ťnulesku-Bodoni, ├«n ÔÇťTrudy Besarabskogo Cerkovnogo Istoriko-Arheologi─Źeskogo Ob┼í─ŹestvaÔÇŁ, Vol. V, Chi┼čin─âu, 1910;Gh. Gheorghiu, Gavriil B─ânulescu-Bodoni, mitropolit al Moldovei, exarh al Valahiei, Bucure┼čti, 1899;Simeon Damaschin, Mitropolitul Gavriil B─ânulescu-Bodoni ┼či cultura rom├óneasc─â ├«n Basarabia, ├«n ziar. ÔÇ×Literatura ┼či artaÔÇŁ, Chi┼čin─âu, 22 iunie 2000;Nikolaj Florenski, ┼Żizni i dejatelÔÇśnostÔÇś mitropolita Gavriila B─Ťnulesku-Bodoni, Chi┼čin─âu, 2005.

[7]T. ┼×tefanelli, Originea c├ómplungean─â a lui Gavriil, mitropolitul Kievului, ├«n ÔÇťAnalele Academiei Rom├óneÔÇŁ, Memoriile sec┼úiunii istorice, s. II., t. XXII, Bucure┼čti, 1901, p. 357-372.

[8]Dinu Po┼čtarencu, ├Änfiin┼úarea Eparhiei Chi┼čin─âului ┼či Hotinului, ├«n ÔÇ×Cugetul. Revist─â de Istorie ┼či Cultur─âÔÇŁ, Chi┼čin─âu, 2003, nr. 2, p. 7.

[9]Actul a fost publicat ├«n rev. ÔÇ×Ki┼íinevskie eparhialÔÇÖnye vedomostiÔÇŁ, 1871, nr. 19, p. 434-438;1882, nr. 17, p. 966-972, iar ├«n versiune rom├óneasc─â de Constantin N. Tomescu ├«n rev. ÔÇ×Arhivele BasarabieiÔÇŁ, 1929, nr. 2, p. 39-45.

[10]Vezi:Mihai Onil─â, Eparhia Chi┼čin─âului ┼či Hotinului:(180 ani de la organizare), ├«n ÔÇ×Tyragetia:Anuarul Muzeului Na┼úional de istorie a MoldoveiÔÇŁ, Vol. III, Chi┼čin─âu, 1996, p. 167-172.

[11]M. P─âcurariu, Op. cit., p. 55.

[12]Vezi:Sergiu Valcov, Din istoria filialei Basarabene a ÔÇ×Societ─â┼úii Biblice RuseÔÇŁ, ├«n  ÔÇ×Revista de istorie a MoldoveiÔÇŁ, Chi┼čin─âu, 1993, nr. 2, p. 32-40.

[13]M. P─âcurariu, Op. cit., p. 61-62.

[14]Vezi:Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, Bucure┼čti, 1992, p. 317-332.

[15]Ibidem, p. 48.

[16]M. P─âcurariu, Op. cit., p.68.

[17]N. Popovschi, Op. cit., p. 45.

[18]Ibidem, p. 107.

[19]Ibidem, p. 168.

[20]N. Popovschi, Mi┼čcarea de la Balta sau inochentismul ├«n Basarabia, Chi┼čin─âu, 1927.

[21]Vezi:Veaceslav Ciorb─â, Arta bisericeasc─â din Basarabia (1812-1918), Chi┼čin─âu, 2005.

[22]Ibidem, p. 8-35.

[23]Vezi:Matus Liv┼íic, O moldavskoj narodnoj sculÔÇśpture konca XIX ÔÇô na─Źala XX vv, ├«n ÔÇ×─ötnografija i isskustvo MoldaviiÔÇŁ, Chi┼čin─âu, 1972, p. 95-112.