Vatra cultică de la Ocnele Mari

O categorie aparte a descoperirilor din prima epocă a fierului sunt vetrele cultice, o astfel de vatră fiind expusă în „Colecţia de arheologie şi artă religioasă Gheorghe Petre-Govora” din Băile Govora.

Descoperită întâmplător în 1974, vatra portativă de la Ocnele Mari este cea mai spectaculoasă dintre vetrele cultice hallstattiene din zona subcarpatică a Olteniei. Prin cercetările lui Gh. Petre-Govora s-au recuperat fragmente din aceasta şi materiale ceramice.

Vatra este de formă rotundă, cu diametrul interior de 0, 94 m (1, 104 m diametru total) şi înălţimea de la bază de 0, 14 m. Are fixate pe margine 4 grupuri din câte 2 toarte alăturate. Marginea vetrei este dreaptă, dar se ondulează formând două ridicături între două grupuri de toarte. A fost modelată din lut sfărâmicios, amestecat cu paie şi pietricele, şi prezintă urme de ardere. Din acelaşi loc s-au recuperat şi trei obiecte în formă de mosor din acelaşi tip de lut. Au câte o perforaţie mediană, un capăt discoidal, iar celălalt capăt se poate aşeza pe o formă rotunjită. În reconstituirea realizată, ele sunt puse pe toartele vetrei şi se presupune că au fost iniţial tot patru, îndeplinind funcţia de opaiţ.

Datarea vetrei este dată de fragmentul de vas lekane recuperat împreună cu ea, în secolul al V-lea a.Chr. şi în faza Ferigile III.

Analogii

În judeţul Vâlcea au mai fost descoperite vetre cultice, un caracter aparte având descoperirea de lângă mănăstirea Bistriţa, nu atât prin tipul de vatră, cât prin depozitul de 33 de vase ceramice de tip Ferigile. Atât vatra, cât şi ceramica au fost depuse într-o groapă în care s-au mai găsit cenuşă, bolovani, cărbuni, dar şi trei obiecte de lut în formă de pâlnie, probabil cu rol de opaiţ. Descoperirea este singulară şi a fost tratată pe larg de Al. Vulpe.

Alte vetre portative şi depuneri de vase în gropi ritualice s-au semnalat la Govora Sat-„Poieni” (Vâlcea), Bălăneşti (Olt), Alexandria, la Verbiţa (Dolj) şi Teleac (Alba), dar şi în spaţiul carpato-dunărean, la Donja Dolina, Vašica, Kastanas. 

Interpretare

Depunerile ritualice de vase ceramice, asociate sau nu cu vetre cultice, se pot urmări înapoi în timp de la sfârşitul epocii bronzului, iar vetrele cultice sunt prezente şi în mediul getic, cum ar fi la Radovanu sau Cârlomăneşti. Însă, mai sus, ne-am referit doar la descoperirile aparţinând Hallstattului, plasate în perioada târzie (Ha D, grupul cultural Ferigile), cu două excepţii ce sunt plasate în perioada timpurie (Ha B) şi mijlocie (Ha C, complexul cultural Basarabi). În linii mari, vetrele portative menţionate aici, provenite din mediu Ferigile (Bistriţa, Ocnele Mari-„Cărpiniş”, Govora Sat-„Poieni”, Bălăneşti şi Alexandria) se plasează în intervalul 650-450 a.Chr.

Această categorie de descoperiri este pusă în legătură cu cultul şi aducerea de ofrande de mâncare şi băutură, la momente de restrişte ori dedicate anumitor zeităţi. În cazurile de faţă, prin comparaţie cu ritul şi ritualul funerar din necropolele Ferigile, se poate afirma că descoperirile de la Bistriţa şi Ocnele Mari nu sunt morminte, ci au caracter cultic.

Originea lor este mai greu de urmărit, dar sunt considerate tracice, vorbindu-se chiar de trecerea lor din spaţiul egeean în cel al tracilor nordici de la Dunăre.

Bibliografie:

Gh. Petre, Al. Vulpe, Depozitul de vase ceramice de la Bistriţa (Vâlcea), în „Arhivele Olteniei”. Serie nouă, 9, 1994, pp. 25-42. 

Gh. Petre-Govora, O preistorie a nord-estului Olteniei, 1995, p. 59 şi urm.

Al. Vulpe, Necropola hallstattiană de la Ferigile. Monografie arheologică, 1967.

Gh. Petre-Govora, Descoperiri arheologice din prima epocă a fierului în judeţul Vâlcea, în „Materiale şi Cercetări Arheologice”, 9, 1970, pp. 467-489.

Tudor Arnăut, Spaţii sacre şi practici funerare din mileniul I a.Chr. în arealul carpato-balcanic, 2014, pp. 192-212.

Colecţia de arheologie şi artă religioasă Gheorghe Petre-Govora

Subsecţie a Muzeului Judeţean Aurelian Sacerdoţeanu Vâlcea, Colecţia funcţionează în clădirea Vilei Alexandru Iliescu. Patrimoniul expus a fost adunat de preotul Gh. Petre (1910-2012), prieten şi colaborator al unor reputaţi arheologi ca Al. Vulpe, P. Roman, D. Berciu, Gh. Bichir. Gheorge Petre a participat la sesiuni de comunicări, a publicat articole de specialitate şi cartea O preistorie a nord-estului Olteniei. 

În 1973 înfiinţează un muzeu local cu peste 4.000 de piese. Menţionăm ceramica şi plastica neolitică Starčevo Criş, topoarele eneolitice cu braţele în cruce, artefacte ale culturilor Coţofeni, Glina şi Verbicoara (perioada de tranziţie şi epoca bronzului), din care se remarcă depozitul de vase de la Govora Sat (pe baza căruia arheologul german B. Hänsel înfiinţează grupul Govora). Prima epocă a fierului este centrată în jurul depozitului hallstattian de vase ceramice de la Bistriţa şi al vetrei de cult prezentate. Perioada geto-dacică este bine reprezentată, iar din aşezarea romană de la Stolniceni atrage atenţia un fragment ceramic cu o scenă erotică. A doua parte a expoziţiei este dedicată cărţii vechi şi obiectelor de cult.

Adresa:str. Sfatului nr. 14, Băile Govora, Vâlcea.

Program de vizitare:toamnă-iarnă:9-17;primăvară-vară:10-18. 

Preţ bilete:3 lei, adulţi;2 lei, elevi/studenţi;1 leu, pensionari;gratuit pentru personalul din muzee.