Ultima frontier─â: America vs  Rusia ├«n cursa pentru cucerirea spa╚Ťiului jpeg

Ultima frontier─â: America vs. Rusia ├«n cursa pentru cucerirea spa╚Ťiului

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Redac╚Ťia

Introducere. De la cursa ├«narm─ârii la cursa pentru spa╚Ťiu.

Al Doilea R─âzboi Mondial se terminase, dar abia se a╚Öezase praful dup─â bombele de la Hiroshima ╚Öi Nagasaki, c─â noile ostilit─â╚Ťi erau pe cale s─â ├«nceap─â. C├óndva Alia╚Ťi uni╚Ťi ├«mpotriva Germaniei naziste, Statele Unite ╚Öi Uniunea Sovietic─â deveniser─â du╚Ömani.

├Än timpul R─âzboiului Rece dintre cele dou─â blocuri, singurul lucru care a prevenit apocalipsa nuclear─â a fost, ├«n mod paradoxal, chiar for╚Ťa armelor. Dezvolt─ârile ├«n industria armamentelor ÔÇô de la prima rachet─â balistic─â ╚Öi p├ón─â la bombele nucleare ÔÇô au f─âcut ca un nou r─âzboi s─â fie prea periculos. Amenin╚Ťarea distrugerii reciproce a ├«nsemnat instalarea unei p─âci fragile, ├«n timp ce cursa armelor a dus la crearea unor arme nucleare chiar mai periculoase dec├ót cele folosite ├«n 1945. ├Äns─â exista o alt─â modalitate prin care SUA ╚Öi URSS s─â-╚Öi creasc─â for╚Ťa tehnologic─â f─âr─â v─ârsare de s├ónge:uit├ónd de r─âzboi, americanii ╚Öi ru╚Öii au ├«nceput s─â priveasc─â spre cer ╚Öi au ├«nceput o nou─â curs─â, de data asta pentru suprema╚Ťia ├«n spa╚Ťiu. Aceast─â curs─â spa╚Ťial─â avea s─â coste multe miliarde de dolari, dar s-a ├«ncheiat cu un succes extraordinar:p─â╚Öirea omului pe Lun─â.

Intriga. Kennedy stabile╚Öte ╚Ťelul:trimiterea omului pe Lun─â

sputnik 1 800 jpg jpeg
Sputnik 1

Sputnik 1

Rusia Sovietic─â a lansat Sputnik, primul satelit artificial, pe 4 octombrie 1957. Obiectul ├«n sine nu era mai mult de o simpl─â sfer─â de metal dotat─â cu transmi╚Ť─âtor radio. Dar ├«n Occident, au ap─ârut imediat nelini╚Öti cu privire la lansarea, tot din 1957, a vehiculului ÔÇ×R 7ÔÇŁ care transporta prima rachet─â balistic─â intercontinental─â, ce putea fi folosit─â pentru trimiterea de bombe nucleare direct c─âtre America.

Pre╚Öedintele Eisenhower ╚Ötia, gra╚Ťie misiunilor secrete de recunoa╚Ötere, c─â sovieticii exagerau ├«n privin╚Ťa capacit─â╚Ťii lor militare, ╚Öi credea c─â Statele Unite au un clar avantaj militar, inclusiv ├«n privin╚Ťa arsenalului de rachete. ├Äns─â presiunea de a face fa╚Ť─â competi╚Ťiei cu adversarul era totu╚Öi foarte mare. Succesorul lui Eisenhower, John F. Kennedy, a fost umilit atunci c├ónd cosmonautul sovietic Iuri Gagarin a devenit primul om trimis ├«n spa╚Ťiu. Se ├«nt├ómpla pe 12 aprilie 1961, c├ónd Gagarin s-a aflat la bordul unui R 7. La scurt timp dup─â, ├«n data de 25 mai, Kennedy a ╚Ťinut un discurs devenit apoi faimos, ├«n care a afirmat urm─âtoarele:ÔÇ×Cred c─â aceast─â na╚Ťiune ar trebui s─â se dedice realiz─ârii acestui ╚Ťel p├ón─â la sf├ór╚Öitul deceniului, cel de a trimite un om pe Lun─â ╚Öi a-l ├«ntoarce cu siguran╚Ť─â pe P─âm├ónt. Niciun alt proiect spa╚Ťial din aceast─â perioada nu va fi mai impresionant pentru omenire sau mai important pentru explorarea pe termen lung a spa╚Ťiului, ╚Öi niciun altul nu va fi mai dificil sau mai scump de realizat.

Desf─â╚Öurarea ac╚Ťiunii. Care e cea mai bun─â strategie ├«n cursa spa╚Ťial─â?

662790main lcc apollo jpg jpeg

├Än anii '60, pe m─âsur─â ce americanii ╚Öi sovieticii au ├«nceput s─â reflecteze serios la posibilitatea trimiterii unui om pe lun─â, ambi╚Ťiosul proiect a deschis o serie de probleme ce trebuiau puse la punct ├«n ambele state. ├Änainte de toate, trebuiau ├«nfiin╚Ťate institu╚Ťii corespunz─âtoare ÔÇô agen╚Ťiile spa╚Ťiale, trebuiau recruta╚Ťi ╚Öi preg─âti╚Ťi astronau╚Ťi ╚Öi cosmonau╚Ťi ╚Öi, poate cel mai important, trebuia creat─â tehnologia care s─â permit─â aterizarea pe lun─â.

Cele dou─â state au abordat problema ├«n dou─â maniere complet diferite. ├Än timp ce americanii perspicace au dezvoltat o strategie spa╚Ťial─â pe termen lung, sovieticii s-au aruncat cu capul ├«nainte, cu o campanie de propagand─â care le prezenta progresele ├«n lume ├«ntr-o lumin─â extrem de favorabil─â. La ├«nceputul cursei, sovieticii au avansat foarte rapid, ating├ónd elemente cheie, ceea ce a f─âcut s─â par─â c─â americanii aveau mult de recuperat.

├Äntre timp, americanii ÔÇô despre care toat─â lumea credea c─â au r─âmas ├«n urm─â ÔÇô sim╚Ťeau puternic presiunea public─â de a realiza ceva. Cu toate acestea, au adoptat o atitudine relativ discret─â ╚Öi au continuat s─â-╚Öi vad─â de planul lor f─âr─â a fi, aparent, tulbura╚Ťi de avansul ru╚Öilor. ├Än cele din urm─â, s-a dovedit c─â abordarea lent─â, dar sigur─â, a americanilor a fost cea c├ó╚Ötig─âtoare.

Punctul culminant. ÔÇ×Un pas mic pentru om, un salt uria╚Ö pentru omenire.ÔÇŁ

neilarmstrong jpg jpeg

Pe m─âsura trecerii timpului ╚Öi a apropierii termenului-limit─â de impus de Kennedy, ├«n societate ÔÇô at├ót cea rus─â, c├ót ╚Öi cea american─â ÔÇô se resim╚Ťea din ce ├«n ce mai puternic presiunea de a duce la bun sf├ór╚Öit proiectul omului pe Lun─â. La un moment dat, din cauza ├«nt├órzierilor, agen╚Ťiile spa╚Ťiale din America ╚Öi Uniunea Sovietic─â au fost nevoite s─â-╚Öi reg├óndeasc─â strategiile. Dup─â ce aproape puseser─â cap─ât programului Apollo timp de un an, c├ónd NASA era gata s─â-╚Öi reia misiunile americanii s-au trezit din nou ├«n dezavantaj. Sovieticii nu doar c─â-╚Öi restartaser─â programul mai repede, dar ├«ncepuser─â o campanie de propagand─â foarte puternic─â, prin care au convins lumea c─â erau aproape s─â-╚Öi ├«ndeplineasc─â ╚Ťelul.

De teama unei iminente lans─âri sovietice, americanii au gr─âbit pasul. Pe 21 decembrie 1968, NASA a trecut la conducerea cursei cu misiunea Apollo 8 trimis─â pe orbita lunar─â. ╚śapte luni mai t├órziu, Neil Armstrong ╚Öi Buzz Aldrin puneau piciorul pe Lun─â.

Deznod─âm├ónt. De ce au c├ó╚Ötigat americanii cursa spa╚Ťial─â?

whlxt4mztgbi9ww56mrc jpg jpeg

C├ónd Neil Armstrong a pus piciorul pe Lun─â pe 21 iulie 1969, a fost clar pentru toat─â lumea c─â Statele Unite au c├ó╚Ötigat ├«n mod decisiv cursa spa╚Ťial─â. Dar nu to╚Ťi credeau c─â se va ajunge acolo. Mult timp, cursa a p─ârut s─â fie dominat─â de sovietici. A╚Öa c─â se pune ├«ntrebarea: de ce-au pierdut? Care au fost diferen╚Ťele care i-au f─âcut pe americani victorio╚Öi?

Oamenii care activau ├«n domeniul spa╚Ťial ├«n Uniunea Sovietic─â lucraru ├«ntr-un mediu de munc─â strict ierarhic. Cei din func╚Ťiile de conducere a╚Öteptau de la subalterni supunere total─â. Dac─â ma╚Öinile nu func╚Ťionau, subalternii erau de vin─â, niciodat─â ╚Öefii. Prin urmare, frica de pedeaps─â a creat o atmosfer─â ├«n care problemele tehnice nu puteau fi discutate ╚Öi dezb─âtute ├«ntr-o manier─â deschis─â. ├Än plus, propaganda ╚Öi optimismul exagerat al conducerii sovietice au impus a╚Ötept─âri complet nerealiste asupra echipei inginerului Korolev, ╚Öeful programului spa╚Ťial sovietic. Asta ├«n timp ce, la NASA, inginerii ÔÇô de la mic la mare ÔÇô erau ├«ncuraja╚Ťi s─â vorbeasc─â despre problemele tehnice survenite ╚Öi puteau vorbi deschis despre orice f─âr─â s─â le fie team─â c─â ├«╚Öi vor pierde slujba.

Probabil c─â cea mai mare problem─â a sovieticilor a fost lipsa de concentrare. Existen╚Ťa a dou─â proiecte lunare a ├«mp─âr╚Ťit ├«n dou─â resursele puse la dispozi╚Ťie programului spa╚Ťial. Korolev a insistat c─â racheta sa, N-1, putea ajune pe Lun─â din prima lansare, ├«n timp ce rivalul s─âu, Vladimir Chelomei, propunea ca racheta sa mai mic─â, Proton, s─â trimit─â module separate ├«n orbit─â ╚Öi s─â le uneasc─â ├«nainte de aterizarea pe Lun─â. Moartea lui Korolev, din 1966, a sl─âbit ╚Öi mai mult programul ru╚Öilor. ├Än schimb, ╚Öeful NASA, James Webb, a mers pe o singur─â idee de la bun ├«nceput ÔÇô proiectul Apollo ÔÇô ╚Öi a concentrat toate eforturile ├«n direc╚Ťia aceasta.

├Än anii '50 ╚Öi ├«nceputul anilor '60, Statele Unite se aflau ├«n punctul culminant al puterii ╚Öi bog─â╚Ťiei. Peste oceane, Europa ╚Öi Japonia ├«╚Öi reveneau ├«n sf├ór╚Öit dup─â r─âzboi. La ├«nceput, NASA a beneficiat de pe urma unui val de optimism, dar spre sf├ór╚Öitul deceniului ╚Öapte au ap─ârut tensiunile sociale, iar implicarea ├«n r─âzboiul din Vietnam a ├«nceput s─â fie din ce ├«n ce mai costisitoare. ├Än final, NASA a reu╚Öit s─â c├ó╚Ötige cursa spa╚Ťial─â, dar dup─â aceea n-a mai profitat de acest avantaj din lips─â de fonduri. Ast─âzi, Rusia ╚Öi China trimit regulat oamni ├«n spa╚Ťiu, ├«n timp ce astronau╚Ťii americani a╚Öteapt─â dezvoltarea unui nou model de nav─â spa╚Ťial─â.

 

Omul a mers pe Lună ca să descopere Pământul

nasa apollo8 dec24 earthrise jpg jpeg

Cursa spa╚Ťial─â a avut un efect profund asupra vie╚Ťii moderne, inclusiv asupra modului ├«n care ne raport─âm la planeta pe care tr─âim.

Mai bine de 40 de ani au trecut de la ultimele misiuni Apollo. Contrar a╚Ötept─ârilor de atunci, nu avem to╚Ťi nave spa╚Ťiale ├«n garaj ╚Öi doar c├ó╚Ťiva privilegia╚Ťi pot ajunge pe orbita P─âm├óntului, ca s─â nu mai vorbim de ├«ndep─ârtata Marte. Faimosul film al lui Stanley Kubrick, 2001:Odiseea Spa╚Ťial─â(1968), a prezis cu ├«ncredere construirea unui hotel de pe orbita P─âm├óntului ╚Öi un ora╚Ö subteran pe Lun─â. ├Än fapt, cursa spa╚Ťial─â a avut un impact mai pu╚Ťin dramatic asupra societ─â╚Ťii dec├ót ne-am fi a╚Öteptat. Exist─â ├«ns─â consecin╚Ťe ├«n via╚Ťa de zi cu zi, prin tehnologiile dezvoltate atunci folosite acum ├«n toate gospod─âriile (precum satelitul TV).

O influen╚Ť─â mai mare au avut-o fotografiile f─âcute ├«n misiunile Apollo:imaginile cu P─âm├óntul singuratic, pierdut ├«n spa╚Ťiu, au ╚Öi ast─âzi un impact emo╚Ťional puternic. Fotografiile ÔÇô simple, dar de efect ÔÇô ilustreaz─â fragilitatea planetei noastre ├«ntr-un Spa╚Ťiu rece, infinit.

Frank Borman, James Lovell ╚Öi William Anders, astronau╚Ťii din misiunea Apollo 8, au fost primii care au p─âr─âsit orbita P─âm├óntului, ├«n iarna anului 1968, chiar de Cr─âciun. Anders avea s─â declare apoi c─â ÔÇ×am venit p├ón─â aici s─â explor─âm Luna ╚Öi cel mai important lucru pe care l-am descoperit a fost P─âm├óntul.ÔÇŁ

Sursa:ÔÇ×HistoryÔÇŁ, nr. 6, August 2014