Tratatul de la Trianon, un act care certifica o realitate istoric─â ╚Öi o aproba o cerin╚Ť─â a majorit─â╚Ťii gif

Tratatul de la Trianon, un act care certifica o realitate istoric─â ╚Öi o aproba o cerin╚Ť─â a majorit─â╚Ťii

Data de 4 iunie este una pe care extremiștii maghiari o consideră una dintre cele mai infame, întrucât în 1920, după încheierea Primului Război Mondial, la această dată s-a semnat Tratatul de la Trianon, între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii s─âi:Austria, Regatul S├órbilor, Croa╚Ťilor ╚Öi Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), Rom├ónia ╚Öi Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon a f─âcut parte din seria tratatelor ├«ncheiate la finalul Primului R─âzboi Mondial, celelalte fiind tratatele de pace ├«ncheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, ├«n 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, ├«n 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, ├«n 27 noiembrie 1919) ╚Öi cu Turcia (la S├Ęvres, semnat la 4 iunie 1920 ╚Öi repudiat apoi, fiind ├«nlocuit cu tratatul de la Lausanne).

Condi╚Ťiile alian╚Ťei ╚Öi particip─ârii Rom├óniei la Primul R─âzboi Mondial au vizat ├«n primul ├«nf─âpuirea unui proiect de ╚Ťar─â ├«nceput cu Unirea Principatelor, dob├óndirea independen╚Ťei de stat ╚Öi realizarea unui stat care s─â reuneasc─â toate teritoriile locuite de rom├óni. Istoricul Lucian Boia explica diferan╚Ťa aceasta ├«ntre proiec╚Ťiile statale care au stat la baza formarii statelor na╚Ťionale. El vorbea de o proiec╚Ťie statal─â francez─â ├«n care ├«n care ├«n centru se g─âse╚Öte comunitatea cet─â╚Ťenilor, de aceea limba pe care o vorbesc ace╚Ötia ╚Öi originea lor etnic─â nu conteaz─â at├ót de mult ╚Öi proiec╚Ťia statal─â german─â ├«n care statul e format din etnici care vorbesc aceea╚Öi limb─â ╚Öi au acela╚Öi s├ónge-etnie. De aici ╚Öi ve╚Önica disput─â dintre Fran╚Ťa ╚Öi Germania asupra Alsaciei ╚Öi Lorenei, dou─â provincii vorbitoare a unui dialect german, cu o puternic─â cultur─â german─â, dar care s-au considerat mereu ca fiind parte a statului francez.

Revenind la problematica Trianonului, Primul R─âzboi Mondial a spulberat puternicul imperiu multina╚Ťional habsburgic, devenit din 1867 Imperiul Austro-Ungar. Cet─â╚Ťenii imperiului indiferent de etnia lor, puternic impregna╚Ťi de doctrina german─â cu privire la limb─â ╚Öi s├ónge, dar ╚Öi impulsiona╚Ťi de tezele lui Wodroow Wilson ce viziau dreptul popoarelor la autodeterminare, au ales calea pe care urmau s-o ia p─âr╚Ťi ale fostului Imperiu. Mai exact majorit─â╚Ťile au ales, iar Trianonului nu face dec├ót s─â consfin╚Ťeasc─â alegerea.

Propaganda na╚Ťionalist─â ╚Öi extremist─â maghiar─â vorbe╚Öte de un rapt teritorial, ca in imaginea de mai jos, acuz├ónd pe nedrept autorit─â╚Ťile rom├óne de ocupa╚Ťie. Se vehiculeaz─â faptul c─â 1.700.000 au ramas ├«n afara ╚Ť─ârii lor. 

trianon 3 jpg jpeg

Deși este greșit a asimila Dubla Monarhie cu Ungaria, imaginea de mai sus, folosită des nu spune toată povestea demografică a zonei, care arata la 1910, deci cu patru ani inainte de statul marelui război astfel:

magyarorszag 1920 png png

Asta arat─â c─â maghiarii, sa╚Öii, secuii, dar ╚Öi alte minorit─â╚Ťi erau ├«n Transilvania, Banat, Cri╚Öana ╚Öi Maramure╚Ö aproximativ 43%. De╚Öi istoriografia maghiar─â ╚Öi unii oameni politici maghiari au sus╚Ťinut c─â Dubla Monarhie reprezentase o solu╚Ťie mai echitabil─â pentru minorit─â╚Ťi ╚Öi c─â slovacii, croa╚Ťii, rutenii, rom├ónii din Transilvania ar fi fost mai favoriza╚Ťi ├«n cadrul Dublei Monarhii dec├ót ├«n statele succesoare, nici un grup etnic din Dubla Monarhie nu a sus╚Ťinut revenirea la starea de lucruri anterioar─â Primului R─âzboi Mondial. Ba chiar mai mult Tratatul de la Trianon a consfin╚Ťit existen╚Ťa unui stat maghiar independent, ideal al revolu╚Ťionarilor maghiari de la 1848 ╚Öi al oamenilor politici maghiari ├«n perioada de sf├ór╚Öit a Dublei Monarhii, chiar dac─â nu ├«n frontierele imaginate de ace╚Ötia.

Din acest moment intr─âm ├«ntr-un t─âr├óm care ├«mplete╚Öte istoria cu imagina╚Ťia politic─â din diverse perioade. De ce spunem acest lucru? Pentru c─â Trianonul consfin╚Ťea pe regulile na╚Ťionale:limb─â, etnie, s├ónge, ba chiar ╚Öi alegerea cet─â╚Ťeneasc─â (cu a fost la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia);o situa╚Ťie existent─â. Imaginarul, existent chiar ╚Öi azi ├«n mentalul colectiv, prezint─â Tratatul drept o catastrof─â pentru c─â acest act consfin╚Ťea sf├ór╚Öitul regatului Sf├óntului ╚śtefan. Acest regat, de facto, disp─âruse ├«n secolul al XVI-lea, prin ├«nfr├óngerea de la Moh├ícs ╚Öi fusese divizat ├«ntre Imperiul Otoman ╚Öi Sf├óntul Imperiu Roman (devenit ulterior Austria ╚Öi, ├«n 1867, Dubla Monarhie, Austro-Ungaria), dar care, formal, a continuat s─â existe, ├«mp─âra╚Ťii de la Viena purt├ónd p├ón─â la sf├ór╚Öit ╚Öi titlul de regi apostolici ai Ungariei. Altfel sus imaginarul colectiv al unor al celor mai vehemen╚Ťi dintre maghiari consider─â c─â adev─âratele grani╚Ťe ale Ungariei ar fi trebui s─â fie cel pu╚Ťin grani╚Ťlele Regatului Apostolic la momentul s─âu de apogeu. A╚Öadar se proiecteaz─â o realitate medieval─â, construit─â deopotriv─â prin cucerire a unor zone sau prin aderare voluntar─â, ├«ntr-o hart─â actual─â.

S─â nu ne imagin─âm c─â doar ├«n Ungaria exist─â proiec╚Ťia aceast─â deform─â, prezent─â chiar ╚Öi azi prin simboluri chiar ├«n curtea Parlamentului de la Budapesta (existen╚Ťa ╚Öi a unui steag secuiesc pe care ghizii ├«l prezint─â drept steag al Ardealului). Fiecare stat na╚Ťional are o variant─â extins─â bogat argumentat─â ├«n discursul istoric:Bulgaria Mare, Serbia Mare (de aici ╚Öi conflictul pentru regiunea Kosovo), Grecia Mare (care este o proiec╚Ťie a domina╚Ťiei anticei Elade) etc. Exist─â ╚Öi versiuni ale unei Rom├ónii chiar mai mari dec├ót Rom├ónia interbelic─â. Acestea se bazeaz─â pe cuceririle regelui dac Burebista.

Tratatul de la Trianon a consfin╚Ťit trecerea c─âtre statele succesoare sau vecine a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungar─â a Dublei Monarhii) ╚Öi a 63% din popula╚Ťie, aceasta din urm─â, ├«n majoritatea ei, alc─âtuit─â din etnici ne-maghiari. Totu╚Öi, traseul noilor frontiere, ├«n multe cazuri, nu s-a suprapus grani╚Ťelor etnice (din motive obiective, dat─â fiind imposibilitatea delimit─ârii exacte a regiunilor cu popula╚Ťie amestecat─â), astfel c─â peste sau 2.535.000 de etnici maghiari au ajuns ├«n afara teritoriului Ungariei, majoritatea lor tr─âind de-a lungul grani╚Ťelor din statele succesoare noi. Din acest motiv Tratatul de la Trianon nu este un act perfect, totu╚Öi situa╚Ťia actual─â, extrordinar de fericit─â, pentru ambele state (membre UE ╚Öi membre NATO), face ca elementul de multiculturalitate si de diversitate etnic─â s─â poate prospera cu efecte bune pe termen lung. 

Cum s-a ajuns la semnarea Tratatului de la Trianon? Descoperă istoria fascinantă a negocierilor de la Paris, de la finalul Primului Război Mondial, în revista Historia Special nr. 31, disponibilă în format digital pe platforma paydemic.com