Transporturile feroviare române se refac sub focul inamicului (1944-1945)

Pentru eliberarea Transilvaniei de nord, victimă a dictatului de la Viena, și pentru obținerea victoriei asupra Reichului nazist, transporturile și comunicațiile naționale au fost folosite intens de armata română. Ele au asigurat, în mare măsură, succesul în realizarea operației de acoperire a frontierei de vest, concentrarea și realizarea dispozitivelor de luptă, dar și în campania de vest - eliberarea Ungariei, Slovaciei, Cehiei și Austriei.

În Moldova este distrusă 50% din infrastructură

Masivele lovituri ale aviației anglo-americane afectaseră simțitor comunicațiile, mai ales căile ferate. De altminteri, în ultima sa vizită făcută fuhrerului la începutul lui august 1944, mareșalul Antonescu instalase pentru acordarea de urgență a asistenței tehnice necesare refacerii acestora. În Moldova, de pildă, distrugerile în material rulant și în alte elemente de infrastructură ajunsese la proporția de 50%.

Refacerile trebuiau urgentate, mai ales că se apropia perspectiva transformării unei părți a teritoriului național în bază de aprovizionare pentru linia întâi a frontului. După bombardamentele foștilor adversari au urmat acțiunile distructive ale foștilor aliați.

Pe principalele direcții de retragere ale trupelor wehrmachitului au fost minate sau bătute cu foc de artilerie și ...cu bombe de aviație lucrări de artă, moduri de comunicații, complexe feroviare, în expresie statistică totalul pagubelor produse căilor ferate ale României în perioada de după 23 august 1944 au fost evaluate astfel: 2.242 km de linie, peste 4.000 ramificații, 3.128 macazuri, 1.257 poduri și podețe însumând 20.394 metri liniari de pod, 23 tunele, 13.970 km instalații de telecomunicații feroviare, 590 instalații de alimentare cu apă, 671.912 m.c. terasamente de cale, 425 locomotive, 23 automotoare, 1.296 vagoane călători, peste 35.000 vagoane marfă ș.a.

Reparații cu orice preț

Evident, remedierea unei astfel de situații impunea Trupelor de Căi Ferate și Transporturi Militare din Armata Română eforturi uriașe. Dar nu numai lor se datorează refacerea într-un interval extrem de scurt (august 1944 – octombrie 1945) a potențialului de transport , ci și personalului specializat al căilor ferate române, care, împreună cu militarii au lucrat cu abnegație demnă de laudă, în scopul redeschiderii în timp util a circulației feroviare și rutiere pentru nevoile de război și societății civile.

Deseori, activitatea s-a desfășurat sub loviturile și focul puternic al inamicului, sub amenințarea unor acțiuni ale grupurilor de comando hitleristo-hortiste (îndeosebi pe teritoriile Transilvaniei și Banatului, în cadrul actualelor regionale CFR Cluj, Timișoara și Brașov, impunându-se din partea trupelor de căi ferate și transporturi la 1.364.481 oameni/ zile exploatare căi ferate și aproximativ 30.000 oameni/zile pază lucrări de artă etc.).

Trenuri militare transformate în trenuri de evacuare

Aceste eforturi au asigurat baza logistică a operațiilor efectuate de ostașii noștri (Armata a 4 Română a avut nevoie de aproximativ 17 tone muniții, 9.000 tone carburanți-lubrifianți și 65.000 tone materiale de război). Majoritatea trenurilor militare au fost transformate la înapoiere în trenuri de evacuare (tehnică deteriorată, răniți, prizonieri etc), astfel că cea mai mare parte a trupelor s-a înapoiat acasă pe jos, în marș, unele unități revenind în patrie abia în toamna anului 1945.

Activitatea de restabilire a comunicațiilor de pe teritoriul național s-a desfășurat progresiv odată cu avansarea frontului către nord-vest. La 11 septembrie 1944, printr-un ordin al Marelui Stat Major a fost creat Grupul Operativ al Brigăzii de Căi Ferate. Acesta a reușit prin unitățile și subunitățile componente să restabilească în zona interioară căile ferate din Transilvania pe măsura eliberării acestora și să presteze activitatea de exploatare căi ferate și paza principalelor lucrări de artă.

Efortul depus de unitățile și subunitățile Grupului Operativ al Brigăzii de Căi Ferate în Ungaria s-a concretizat în: peste 170 km restabiliri linii C.F., 35 poduri refăcute sau consolidate, însemnând peste 600 m.l. pod, 300 km întrețineri C.F. și circa 10.000 m.c. terasamente, peste 360 km restabiliri de telecomunicații, circa 60.000 oameni/zile exploatare C.F. și alte lucrări în Slovacia, Cehia și Austria: restabilirea unui sector de cale ferată de 32 km și întreținerea unui sector de cale ferată de 46 km, refacerea a 27 poduri de cale ferată și 125 km, restabiliri telecomunicații feroviare, montări și ramificații, exploatare căi ferate, pază obiective feroviare etc.

Soluțiile propuse de militarii speciali ști români, ingeniozitatea și capacitatea tehnică a acestora au uimit, în multe cazuri (de pildă, în refacerea podurilor de la Tiszafured– peste 600 m.l., Szolnok - 430 m.l., Seghedin - 420 m.l.), ei atrăgându- și astfel aprecierea aliaților și a localnicilor. O altă dovadă a profesionalismului deosebit al Trupelor de Căi Ferate și Transporturi Militare a fost decorarea unui mare număr de cadre și trupe.

Între ei s-au numărat generalii Adrian Petrac, Traian Panaitescu, Ion Gheorghe, Cristache Zaharia, Mihai Stanciu, Teodor Străchinariu, Teodor Cristescu-Orezeanu, Ioan Grigorovici, Ioan Popescu, coloneii N. Ilie, C. Popescu ș.a. a căror valoare a fost confirmată de altminteri, și în activitatea practică de după război în cazul Trupelor de Căi Ferate și Transporturi Militarer din armata rămână.