Tragicul an 1916   Armata română, insuficient dotată și instruită  jpeg

Tragicul an 1916 - Armata română, insuficient dotată și instruită

├Än vara anului 1914, c├ónd lumea intra ├«n Primul R─âzboi Mondial, situa╚Ťia Rom├óniei era contradictorie. Pe de-o parte, ╚Ťara era membr─â a Triplei Alian╚Ťe (Germania, Austro- Ungaria ╚Öi ulterior Italia) ├«nc─â din 1883, din teama fireasc─â fa╚Ť─â de Rusia, din motive economice ╚Öi, evident, datorit─â unei afinit─â╚Ťi dinastice. Sub ÔÇ×umbrela de securitateÔÇŁ a Germaniei, Rom├ónia a traversat c├óteva decenii de evolu╚Ťie constant─â. Pe de alt─â parte ├«ns─â, o mare parte din opinia public─â ╚Öi din clasa demagogilor era sensibilizat─â de discriminarea politic─â ╚Öi cultural─â la care erau supu╚Öi rom├ónii din Transilvania; ├«n atmosfera predominant na╚Ťionalist─â a sf├ór╚Öitului de secol al XIX-lea, ideea unirii a devenit o constant─â ├«n societatea rom├óneasc─â.

Dup─â interven╚Ťia Rom├óniei ├«n cel de-Al Doilea R─âzboi Balcanic, ├«n ciuda opozi╚Ťiei Austro-Ungariei, ├«ndep─ârtarea de Puterile Centrale ╚Öi, concomitent, apropierea de Antanta (Fran╚Ťa, Rusia, Marea Britanie) au devenit o certitudine. Spre dezam─âgirea regelui Carol I, Consiliul de Coroan─â, convocat la 21 iulie/3 august 1914 pentru a decide reac╚Ťia Rom├óniei, a sus╚Ťinut ideea neutralit─â╚Ťii.

Moartea lui Carol I ╚Öi venirea pe tron a nepotului s─âu, sub numele de Ferdinand I, a schimbat dinamica politicii interne, permi╚Ť├óndu-i premierului Ion I.C. Br─âtianu s─â ac╚Ťioneze practic nestingherit pentru preg─âtirea intr─ârii Rom├óniei ├«n r─âzboi ├«mpotriva Austro-Ungariei. De╚Öi numeroase voci din anturajul s─âu sus╚Ťineau al─âturarea c├ót mai grabnic─â la Antanta, Br─âtianu era con╚Ötient de pozi╚Ťia strategic─â vulnerabil─â a ╚Ť─ârii ╚Öi de faptul c─â armata era nepreg─âtit─â. ├Än plus, dorea s─â se asigure c─â alia╚Ťii vor fi de acord cu toate obiectivele Rom├óniei ├«n cazul particip─ârii la r─âzboi.

Timp de aproape doi ani, de╚Öi exista o ├«n╚Ťelegere de principiu ├«ntre Br─âtianu ╚Öi reprezentan╚Ťii Antantei, prin care ├«n esen╚Ť─â Rom├óniei ├«i erau recunoscute toate preten╚Ťiile teritoriale ├«n schimbul angaj─ârii ├«n conflict, premierul a ╚Öov─âit. ├Ändeosebi dup─â octombrie 1915, c├ónd Bulgaria s-a al─âturat Puterilor Centrale, se temea de un atac preventiv care i-ar fi dat peste cap toate planurile. ├Än vara anului 1916 ├«ns─â, situa╚Ťia p─ârea favorabil─â Antantei. Germanii nu reu╚Öiser─â s─â cucereasc─â Verdunul, alia╚Ťii dispuneau de for╚Ťe considerabile la Salonic sub conducerea generalului francez Maurice Sarrail, britanicii preg─âteau o mare ofensiv─â pe Somme, iar ru╚Öii au lansat o ofensiv─â condus─â de generalul Alexei Brusilov, care ├«n iunie a p─âtruns prin liniile austro- ungare ├«n Gali╚Ťia ╚Öi Bucovina, amenin╚Ť├ónd s─â intre ├«n Ungaria.

Dac─â trupele ruse╚Öti p─âtrundeau ├«n Transilvania, iar Austro-Ungaria cerea pacea, Rom├ónia pierdea orice ╚Öanpolis─â de a-╚Öi atinge obiectivele. ├Än consecin╚Ť─â, Br─âtianu s-a decis c─â sosise timpul semn─ârii unei alian╚Ťe. Din dorin╚Ťa de a vedea Rom├ónia intr├ónd ├«n r─âzboi, reprezentan╚Ťii Antantei au apelat la formul─âri ambigue referitoare la modul ╚Öi felul ├«n care trupele aliate urmau s─â sprijine ofensiva rom├óneasc─â din trec─âtorile Carpa╚Ťilor.

Unui Br─âtianu b─ânuitor i s-a adus la cuno╚Ötin╚Ť─â c─â germanii erau incapabili s─â aduc─â trupe ├«n Transilvania (au adus o ├«ntreag─â armat─â), c─â Sarrail dispunea de 400.000 de oameni (├«n realitate avea pu╚Ťin peste 200.000) cu care va declan╚Öa o ÔÇ×ofensiv─â viguroas─âÔÇŁ (de fapt au atacat trupele bulgare), iar din cei 200.000 de solda╚Ťi ceru╚Ťi Rusiei ├«n Dobrogea au fost promi╚Öi 50.000 care, ├«n realitate, s-au transformat ├«n 30.000. Unele cereri ale lui Br─âtianu (ca cele patru mari puteri s─â continue r─âzboiul p├ón─â c├ónd Rom├ónia ├«╚Öi atingea obiectivele ╚Öi garantarea egalit─â╚Ťii cu puterile aliate ├«n toate discu╚Ťiile ╚Öi hot─âr├órile legate de ├«ncheierea p─âcii) au fost considerate de francezi ca fiind ÔÇ×ridicoleÔÇŁ, ├«n timp ce diploma╚Ťii ru╚Öi ├«l considerau pe premier un ÔÇ×c─âm─âtarÔÇŁ politic pentru care aveau pu╚Ťin─â considera╚Ťie.

Armata română, insuficient dotată și instruită

La aceste probleme legate de coordonarea ac╚Ťiunilor cu alia╚Ťii se ad─âugau cele structurale, de organizare, dotare ╚Öi instruire a armatei. ├Än august 1916, la o popula╚Ťie de 8.000.000 de locuitori au fost mobiliza╚Ťi 800.000 de oameni, cu o rezerv─â de al╚Ťi 400.000. Dintre ace╚Ötia, cam 560.000 formau armata de opera╚Ťiuni. Marea majoritate a infanteriei, care forma grosul armatei, era compus─â din ╚Ť─ârani, dintre care aproximativ 60% erau analfabe╚Ťi, ├«n condi╚Ťiile ├«n care 80% din cei mobiliza╚Ťi erau rezervi╚Öti, cu o instruire precar─â.

Dotarea era insuficient─â, ├«ndeosebi ├«n privin╚Ťa mitralierelor ╚Öi a artileriei grele. Exista o acut─â criz─â de cadre, iar ofi╚Ťerii nu erau la curent cu schimb─ârile majore petrecute pe c├ómpul de lupt─â ├«ntre 1914 ╚Öi 1916. Exista un singur subofi╚Ťer la 87 de solda╚Ťi, ceea ce ├«mpiedica coeziunea ├«ntre cadrele superioare ╚Öi trup─â. Armata rom├ón─â, surpriz─â, era supra├«nc─ârcat─â la v├órful ierarhiei: 154 de generali (55 activi), dar numai 220 de maiori (30% ├«n rezerv─â), care trebuiau s─â comande 366 de batalioane. Mul╚Ťi ofi╚Ťeri superiori, afla╚Ťi ├«n func╚Ťii-cheie, se vor dovedi incapabili ├«n condi╚Ťii de r─âzboi.

├Än compara╚Ťie cu inamicii s─âi, armata rom├ón─â era slab ├«narmat─â. Raportat la num─ârul de locuitori, cheltuielile militare ale Rom├óniei fuseser─â ├«n deceniile antebelice mai reduse dec├ót cele ale Greciei, Serbiei ╚Öi Bulgariei, f─âr─â a men╚Ťiona marile puteri. Existau lipsuri ├«n privin╚Ťa armamentului individual ╚Öi a artileriei grele, transmisiunile erau improvizate, re╚Ťeaua feroviar─â era mult inferioar─â celei din Ungaria, iar for╚Ťele aeriene erau ├«n perioada copil─âriei ╚Öi nu se puteau compara cu dotarea ╚Öi experien╚Ťa inamicului.

Ludendorff: ÔÇ×Rom├ónii, ignoran╚Ťi ├«ntr-ale marelui r─âzboiÔÇŁ

Planul de opera╚Ťii al armatei rom├óne, denumit ÔÇ×Ipoteza ZÔÇŁ, care prevedea ofensiv─â ├«n Transilvania cu 65% din armata de opera╚Ťii, restul fiind destinat─â ap─âr─ârii frontierei cu Bulgaria, era dictat de situa╚Ťia strategic─â dificil─â a ╚Ť─ârii (o frontier─â cu inamicul care dep─â╚Öea lungimea frontului de vest) ╚Öi mai ales de necesitatea politic─â a ocup─ârii Transilvaniei. Au existat numeroase critici la adresa planului de opera╚Ťii, venite ├«ndeosebi din partea alia╚Ťilor; nici Averescu nu era foarte convins de concep╚Ťie. Era greu de crezut c─â Germania va sta cu bra╚Ťele ├«ncruci╚Öate ├«n timp ce armatele rom├óne ar fi m─âr╚Ö─âluit prin inima Ungariei, capacitatea inamicului de a concentra for╚Ťe at├ót ├«n Ardeal c├ót ╚Öi la sud, ├«n Bulgaria, fiind mult subestimat─â.

La 4/17 august 1916, Br─âtianu a semnat, ├«ntr-un sf├ór╚Öit, tratatul de alian╚Ť─â cu Antanta, care era ├«nso╚Ťit de o conven╚Ťie militar─â. Rom├ónia se angaja s─â intre ├«n r─âzboi ├«mpotriva Austro-Ungariei, iar Antanta ├«i recuno╚Ötea dreptul asupra teritoriilor rom├óne╚Öti din imperiu: Transilvania cu Cri╚Öana, Bucovina ╚Öi Banatul (inclusiv cel s├órbesc). Formal, intrarea ├«n r─âzboi a fost decis─â ├«n Consiliul de Coroan─â din 14/27 august 1916. Campania din Transilvania a debutat c├ót se poate de promi╚Ť─âtor, ├«ntr-o atmosfer─â de entuziasm ├«ntre╚Ťinut─â de intrarea triumfal─â ├«n Bra╚Öov (16/29 august).


Solda╚Ťi rom├óni trec Carpa╚Ťii prin Pasul Predeal spre Transilvania

Soldati romani trec Carpatii prin Pasul Predeal spre Transilvania jpg jpeg

Ulterior ├«ns─â, avansul s-a ├«mpotmolit, ├«n principal din cauza incapacit─â╚Ťii unor lideri militari de a decide f─âr─â a a╚Ötepta confirmarea e╚Öalonului superior, ceea ce a dus la pierderea unor situa╚Ťii extrem de favorabile, cum a fost, spre exemplu, lipsa de ini╚Ťiativ─â ├«n a ocupa Sibiul, de╚Öi fusese evacuat de trupele inamice. ├Än memoriile sale, generalul Erich Ludendorff (cel care, al─âturi de Hindenburg, s-a aflat la conducerea r─âzboiului Germaniei ├«ncep├ónd cu 1916) critic─â f─âr─â menajamente erorile grave ale comandamentului rom├ón:

ÔÇ×Rom├ónii ar fi trebuit, intervenind viguros ├«mpotriva concentr─ârilor noastre de trupe, s─â deschid─â, pe la spate, ru╚Öilor trec─âtorile Carpa╚Ťilor. Au f─âcut contrariul. Ignoran╚Ťi ├«ntr-ale marelui r─âzboi, nu au tras niciun profit din circumstan╚Ťele favorabile care li se ofereau f─âr─â ├«ncetareÔÇŁ.

În 1918, generalul Averescu comenta în termeni duri intrarea României în război:

ÔÇ×Punerea ├«n aplicare a monstruosului plan de opera╚Ťiuni a fost nu mai pu╚Ťin monstruoas─âÔÇŁ.

Entuziasmul cu care a fost ├«nt├ómpinat avansul ├«n Transilvania a fost spulberat de teribila ├«nfr├óngere de la Turtucaia. Trupele rom├óne, prost coordonate de generalul Mihail Aslan, comandantul Armatei a 3-a ╚Öi de generalul Constantin Teodorescu, comandantul Diviziei 17 infanterie, aflat─â ├«n capul de pod de la Turtucaia, au fost ├«ncercuite ╚Öi anihilate (160 de ofi╚Ťeri ╚Öi peste 6.000 de solda╚Ťi mor╚Ťi ╚Öi r─âni╚Ťi, 480 de ofi╚Ťeri ╚Öi 28.000 de solda╚Ťi prizonieri). Argetoianu aprecia c─â ÔÇ×o dat─â mai mult rom├ónii s-au ar─âtat blegiÔÇŁ, ad─âug├ónd:

ÔÇ×Odat─â cu dezastrul de la Turtucaia, s-a trezit ╚Öi opinia noastr─â public─â la con╚Ötiin╚Ťa datoriilor eiÔÇŁ.

Pentru a g─âsi o solu╚Ťie care s─â redreseze pericolul de la Dun─âre, generalul Averescu a propus o opera╚Ťiune ingenioas─â, care presupunea trecerea Dun─ârii pe la Fl─âm├ónda, pe teritoriul bulgar, ╚Öi ├«ncercuirea trupelor inamice printr-un atac conjugat al for╚Ťelor trecute pe malul drept al fluviului ╚Öi al trupelor rom├óno-ruse din Dobrogea. De╚Öi trecerea trupelor rom├óne la sud de Dun─âre a provocat derut─â ├«n comandamentul germano- bulgar, o ploaie toren╚Ťial─â ├«nso╚Ťit─â de furtun─â a rupt podul de vase ╚Öi a crescut cotele apelor Dun─ârii, permi╚Ť├ónd apropierea monitoarelor austriece care au ├«nceput bombardarea podului.

Agravarea situa╚Ťiei din Transilvania a impus sistarea opera╚Ťiunii, la 22 septembrie/5 octombrie. Dup─â o extraordinar─â rezisten╚Ť─â ├«n trec─âtorile Carpa╚Ťilor, for╚Ťele Puterilor Centrale au reu╚Öit s─â p─âtrund─â ├«n Valea Jiului, au cucerit ora╚Öul Tg. Jiu pe 2/15 noiembrie, au ocupat Oltenia ╚Öi au p─âtruns apoi ├«n Muntenia la 11/24 noiembrie. Cu doar o zi ├«nainte, for╚Ťele germano-bulgare traversaser─â cu succes Dun─ârea la Zimnicea. Situa╚Ťia Rom├óniei devenea critic─â. De╚Öi aliatul rus a propus o retragere general─â pe Siret, comandamentul rom├ón, sprijinit de ╚Öeful misiunii militare franceze, generalul Berthelot, a decis ap─ârarea Capitalei.

Disperarea cuprinde România

B─ât─âlia de pe Neajlov-Arge╚Ö, sau b─ât─âlia pentru Bucure╚Öti, avea s─â se desf─â╚Öoare ├«n plin─â c├ómpie, pe un obstacol natural, Arge╚Öul, de o valoare strategic─â mult inferioar─â aceleia a liniei Oltului. Comanda a fost ├«ncredin╚Ťat─â generalului Constantin Prezan, care a ├«ntocmit un plan de opera╚Ťii ├«ndr─âzne╚Ť, ce utiliza trei divizii de infanterie pentru un atac de ├«nv─âluire. Din p─âcate, doi ofi╚Ťeri din statul major al Diviziei a 8-a, aflat─â pe aripa dreapt─â, au fost captura╚Ťi de un regiment bavarez aflat ├«n mar╚Ö. Asupra lor a fost g─âsit─â coresponden╚Ťa diviziei cu comandamentele superioare ╚Öi toate ordinele de opera╚Ťiuni; astfel, planul de opera╚Ťiuni a fost dezv─âluit inamicului.

├Än plus, a existat o evident─â dispropor╚Ťie, inamicul fiind net superior numeric, dotat cu material de r─âzboi, beneficiind de un dispozitiv tactic favorabil ╚Öi, mai ales, de un moral ridicat. A fost cea mai mare b─ât─âlie la care trupele rom├óne au participat ├«n prima parte a r─âzboiului ╚Öi ea a pecetluit nu doar soarta Capitalei, dar ╚Öi a ├«ntregii armate, care ├«╚Öi pierduse capacitatea de lupt─â ╚Öi care avea nevoie de o retragere general─â, care s─â-i permit─â refacerea.

Autorit─â╚Ťile au p─âr─âsit Capitala (guvernul fiind str─âmutat la Ia╚Öi), ├«n care trupele Puterilor Centrale ╚Öi ale alia╚Ťilor lor au intrat la 23 noiembrie/6 decembrie. Istoricul Constantin Kiri╚Ťescu descrie ÔÇ×lupteleÔÇŁ care s-au dat pe culoarele ministerelor pentru ÔÇ×├«nscrierea pe lista ferici╚Ťilor ale╚ÖiÔÇŁ ce urmau s─â fie disloca╚Ťi la Ia╚Öi:

ÔÇ×Mini╚Ötrii erau asalta╚Ťi, implora╚Ťi. Cum se poate s─â fie l─âsat el, tocmai el? Toate motivele ce puteau mi╚Öca inimile mini╚Ötrilor erau invocate. Cutare era cunoscut nem╚Ťilor ca un mare filoantantist; cutare scrisese c├óndva un articol sau ╚Ťinuse o cuv├óntare contra nem╚Ťilor; un altul era originar din Ardeal ╚Öi urm─ârit de unguri; cel─âlalt era cunoscut ca antisemit ╚Öi ├«nscris de evrei ├«ntr-o list─â neagr─â. Erau apoi ┬źindispensabilii┬╗, f─âr─â de care nu se putea ├«nchipui c─â ar merge serviciileÔÇŁ.

Retragerea popula╚Ťiei din Muntenia ╚Öi Oltenia s-a f─âcut ├«n condi╚Ťii cumplite, descrise de I.G. Duca:

ÔÇ×Spectacolul drumurilor era de nedescris: b─ârba╚Ťi, femei, copii, bolnavi, b─âtr├óni, schilozi, pe jos, ├«n tr─âsuri, ├«n c─âru╚Ťe, c─âl─âri, umblau ├«n ploaie, pe v├ónt, pe frig, pe ninsoare. Unii adunaser─â ├«n grab─â ce putuser─â din avutul lor ╚Öi ├«l t├órau dup─â ei. Al╚Ťii nu mai puteau ├«nainta ╚Öi c─âdeau slei╚Ťi de puteri ╚Öi lihni╚Ťi de foame de-a lungul ╚Öoselelor. Al╚Ťii mureau prin ╚Öan╚Ťuri ╚Öi trupurile lor descompuse erau l─âsate ├«n plata corbilor. Pe l├óng─â aceasta, exodul popula╚Ťiei civile se amesteca cu convoiurile armatei ├«n retragere, solda╚Ťii, gr─âbi╚Ťi s─â treac─â spre a executa ordinele ce aveau, r─âsturnau tot ce g─âseau ├«n cale, se n─â╚Öteau astfel ├«nv─âlm─â╚Öeli ├«ngrozitoare, ├«n dep─ârtare se auzeau focurile inamicului, copiii ╚Ťipau, femeile pl├óngeau, oamenii r─âcneau, ploaia nu mai ├«nceta, gerul se ├«nte╚Ťea, ├«ntr-o parte un sat era bombardat, ├«ntr-altul se vedeau fl─âc─âri de incendiu. Era o viziune de infern.ÔÇŁ

În jurnalul personal, Octavian Goga (refugiat din Transilvania în Regat) nota după căderea Capitalei:

ÔÇ×Piramida noastr─â social─â e morbid─â ÔÇô v├órful bolnav de sifilis, temelia de pelagr─â. A trebuit acest cataclism ca s─â crape mincinoasa fa╚Ťad─â occidental─â, ca s─â vedem ├«n dosul ei [...] ├Äntr-o asemenea situa╚Ťie tragic─â, cu elementele de-aici, nefiind o ╚Ťar─â de opinie public─â sau de libertate constitu╚Ťional─â, nu se a╚Öteapt─â nimeni la o schimbare de politic─â intern─â. Guvernul, care ├«n Fran╚Ťa ar fi c─âzut din primele zile, ╚Öi ├«n Italia ar fi fost asasinat, e tot at├ót de sigur la locul luiÔÇŁ.

Armata rom├ón─â, ├«nso╚Ťit─â de trupele ruse╚Öti, a fost nevoit─â s─â se retrag─â, prin lupt─â, pe aliniamente succesive, frontul stabiliz├óndu- se ├«n ianuarie 1917 pe Siret. Campania anului 1916 s-a dovedit un dezastru. Sute de mii de mor╚Ťi din r├óndul armatei ╚Öi al popula╚Ťiei civile, dou─â treimi din teritoriu ocupat de trupele str─âine, visul unei Rom├ónii Mari ├«nlocuit de realitatea unei Rom├ónii Mici, amenin╚Ťat─â de planurile de anexiune ale Bulgariei ╚Öi Austro-Ungariei. Pentru Puterile Centrale, victoria a fost ca o gur─â de oxigen, de╚Öi a fost scump pl─âtit─â ÔÇô numai germanii au pierdut 60.000 de oameni.

Bog─â╚Ťia teritoriului cucerit a dat speran╚Ťe germanilor ╚Öi austriecilor c─â dificila criz─â de alimente ╚Öi combustibili cu care se confruntau va fi mult atenuat─â. ├Än ciuda eforturilor de a distruge instala╚Ťiile petrolifere, inamicul a capturat mari cantit─â╚Ťi de cereale ╚Öi combustibili. Din decembrie 1916 p├ón─â ├«n octombrie 1917, au fost exportate din Rom├ónia dou─â milioane de tone de cereale ╚Öi o cantitate aproximativ egal─â de alte produse alimentare, precum ╚Öi 272.000 de tone de produse petroliere.

ÔÇ×Vom fi iar─â╚Öi ce-am fost ╚Öi mai mult dec├ót at├ót ! ÔÇŁ

├Än momentul tragic al iernii 1916ÔÇô1917, savantul Nicolae Iorga, ÔÇ×cu acea experien╚Ť─â venit─â istoricului din cunoa╚Öterea trecutului na╚Ťional ╚Öi universalÔÇŁ, a╚Öa cum precizeaz─â academicianul Florin Constantiniu, a rostit ├«n Parlamentul refugiat la Ia╚Öi poate cel mai memorabil discurs din controversata sa carier─â politic─â, reamintind cuvintele lui Petru Rare╚Ö, aflat ╚Öi el ├«n pribegie: ÔÇ×Vom fi iar─â╚Öi ce-am fost ╚Öi mai mult dec├ót at├ót!ÔÇŁ

Acest articol a fost publicat în revista Historia Special, nr.17, disponibilă în format digital pe Paydemic.com.

Cump─âr─â Acum

727 s jpg jpeg