Romania Revolutionara Constantin Daniel Rosenthal jpg

Stiati ca ... românca din celebrul tablou „România revoluţionară“ era de fapt o englezoaică?

„România revoluţionară”, creaţia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluţiei de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.

Constantin Daniel Rosenthal, autorul tabloului ”România revoluţionară”, s-a născut la Budapesta şi a ajuns să adere la principiile revoluţionarilor români de la 1848, după ce s-a împrietenit, la Viena, cu Ion Negulici şi Constantin A. Rosetti. S-a stabilit la Bucureşti în 1842, ajutat de pictorul Ioan Negulici, şi în 1947 a decis să treacă la creştinism, luându-şi prenumele de Constantin. În cadrul Revoluţiei de la 1848 a fost unul dintre participanţii activi la mişcare, iar pentru implicarea sa guvernul revoluţionar i-a acordat naturalizarea.    

Pictorul şi-a cunoscut muza din tabloul ”România revoluţionară”, pe Mary Grant, alias Maria Rosetti, cu un an înainte de revoluţie. Mary Grant s-a născut în Guernesey, Anglia, în anul 1819, fiind fiica unui scoţian, Edward Grant, şi a unei franţuzoaice, Marie Lavasseur. Şi-a petrecut copilăria în Provance, Franţa.  

A ajuns în România, prin fratele ei, Effingham, care în 1937 se angajează la Consulatul Britanic din Valahia. Mary Grant vine şi ea în România şi se angajează ca guvernantă pentru copii colonelului Ioan Odobescu. Îl cunoaşte pe Constantin Rosetti şi între cei doi se naşte o iubire pasională. Se căsătoreşte cu C.A. Rosetti, important om politic, în 1847, cu un an înainte de Revoluţia de 1848. Deşi nu era româncă, Mary Grant, devenită în urma căsătoriei Maria Rosetti, s-a regăsit în aspiraţiile şi idealurile revoluţionarilor de la 1848. În casa soţilor Rosetti aveau loc, înainte de Revoluţie, întâlnirile paşoptiştilor care împărtăşeau acelaşi ideal.

Atunci când CA Rosetti şi alţi revoluţionari au fost arestaţi, Maria Rosetti s-a deghizat în ţărancă şi, cu fetiţa în braţe, a plecat să-şi salveze soţul. Alături de ea s-a aflat pictorul Constantin Rosenthal. Când C. A. Rosetti era urcat, împreună cu un grup de revoluţionari, pe o corabie turcă, pentru a fi dus în Serbia, Maria le-a cerut voie supraveghetorilor să fie lăsată să-şi sărute soţul de rămas-bun. I-a strecurat acestuia în gură un bileţel pe care erau scrise locul, ora şi datele operaţiunii prin care urma să fie eliberat. Graţie curajului şi stăruinţei Mariei Rosetti, revoluţionarii au reuşit să scape .  

Tabloul a fost pictat la Paris, după înfrângerea revoluţiei

După înfrângerea Revoluţiei din 1848, pictorul Rosenthal s-a refugiat la Paris. Tot la Paris au ajuns şi soţii Rosetti. Tabloul care simbolizează România revoluţionară de la 1848 a fost pictat în exil. Maria Rosetti a fost muza artistului pentru reprezentarea ţărancii românce oacheşe, îmbrăcată în ie, purtând maramă pe cap şi tricolorul pe umăr. Tot Maria Rosetii a a fost model pentru tabloul “România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţii”, realizat de Rosenthal în acelaşi an. 

Pictorul tabloului a avut parte de un sfârşit tragic. Arestat la Budapesta, după perioada exilului din Franţa, a murit din cauza torturilor suferite în închisoare, în noaptea de 22 spre 23 aprilie 1851, la doar 31 de ani.

Muza din tablou a fost prima femeie ziarist din România

Maria Rosetti s-a întors în România după 9 ani de exil. În 1857 şi a început o carieră jurnalistică, devenind astfel prima femeie ziarist din ţară. I s-a spus “Mama Rose” sau ”Gitana”, fiind una dintre cele mai remarcabile figuri feminine ale epocii. A scris la ”Românul”, ziarul fondat de soţul ei, Rosetti. A editat revista săptămânală “Mama si copilul”, revistă care conţinea articole despre creşterea şi educarea copiilor şi care a apărut pe parcursul unui an. Alături de soţul ei, Maria Rosetti a susţinut acţiunile premergătoare Unirii Principatelor Române