Soarta deputaţilor din primul Soviet Suprem al Moldovei jpeg

Soarta deputaţilor din primul Soviet Suprem al Moldovei

­čôü Comunismul in Rom├ónia
Autor: Mihai Ta┼čc─â

Sovieticii i-au dus ├«n gulag pe parlamentarii din Sfatul ┼ó─ârii care au votat unirea Basarabiei la 27 martie 1918, ├«n timp ce rom├ónii i-au judecat pe ale┼čii din Sovietul Suprem al RSSM, ├«n stare de libertate.

├Än prima jum─âtate a secolului al XX-lea, ├«ntre Prut ┼či Nistru au activat dou─â organe legislative. ├Än toamna anului 1917 a fost ales Sfatul ┼ó─ârii, iar la 12 ianuarie 1941 locuitorii RSS Moldovene┼čti ┼či-au votat reprezentan┼úii ├«n nou creatul organ legislativ de tip sovietic. Soarta deputa┼úilor din Sfatul ┼ó─ârii ┼či a celor din Sovietul Suprem al RSS Moldovene┼čti a fost diferit─â.ÔÇ×├Än atmosfer─â de s─ârb─âtoare", cum era obi┼čnuit s─â se scrie la acea vreme, la 12 ianuarie 1941, locuitorii RSS Moldovene┼čti ┼či-au ales reprezentan┼úii ├«n Sovietul Suprem al noii republici-surori. Rezultatele ÔÇ×alegerilor" erau cunoscute dinainte:99, 99% dintre locuitorii RSSM ┼či-au dat votul pentru ÔÇ×Blocul comuni┼čtilor ┼či a celor f─âr─â de partid".

ÔÇ×Ale┼čii poporului" nu au avut timp pentru munc─â. ├Än cele c├óteva luni p├ón─â la ├«nceperea opera┼úiunilor militare la Prut, ei s-au implicat activ ├«n na┼úionaliz─âri, au participat la deportarea ÔÇ×chiaburilor" ├«n Siberia, la ├«nchiderea sau profanarea bisericilor, au f─âcut propagand─â comunist─â, au confiscat averi, au mobilizat for┼úe ┼či au rechizi┼úionat alimente ┼či animale pentru Armata Ro┼čie etc.

82 3 jpg jpeg

Dup─â 22 iunie 1941, cea mai mare parte din deputa┼úii RSSM s-au retras peste Nistru ├«mpreun─â cu Armata Ro┼čie. Din dosarele aflate ├«n Depozitul Special al Serviciului de Informa┼úii ┼či Securitate al Republicii Moldova am identificat 11 deputa┼úi care au r─âmas aici dup─â opera┼úiunile de eliberare a Basarabiei. Nu a fost o problem─â pentru autorit─â┼úile rom├óne s─â identifice activi┼čtii sovietici ┼či s─â-i dea pe m├óna justi┼úiei.

AU FOST ┼×I CAZURI DE ACHITARE

Conform dosarelor de la SIS, procesele judiciare au fost deschise, cu participarea avocatului ┼či cu audierea martorilor, spre deosebire de troicile ┼či tribunalele militare NKVD care ÔÇ×judecau" noaptea semn├ónd pe band─â rulant─â ÔÇ×sentin┼úele" de ├«mpu┼čcare. Mul┼úi dintre activi┼čtii sovietici au a┼čteptat ┼čedin┼úa instan┼úei sau pronun┼úarea sentin┼úei ├«n stare de libertate (cazuri ne├«nt├ólnite la sovietici). Pedepsele aplicate celor judeca┼úi de rom├óni au fost diferite: de la c├óteva luni p├ón─â la 25 de ani de ├«nchisoare. Au fost ├«ns─â ┼či multe cazuri de achitare ├«n sala de judecat─â.

Niciunul dintre deputa┼úii Sovietului Suprem al RSS Moldovene┼čti, r─âma┼či ├«n Basarabia ┼či condamna┼úi de justi┼úia rom├ón─â, nu au pierit ├«n ├«nchisorile rom├óne┼čti. C─âtre august-septembrie 1944 ace┼čtia erau vii ┼či s─ân─âto┼či ┼či depuneau m─ârturii ├«mpotriva cons─âtenilor care au fost martori la procesul lor. Cu totul alt─â soart─â au avut deputa┼úii Sfatului ┼ó─ârii nimeri┼úi ├«n m├óinile bol┼čevicilor.

Vasile Tolmacianov era originar din satul Pelinei jude┼úul Cahul (locuitor al satului Constantinovca acela┼či jude┼ú) ┼či a fost un candidat ideal pentru sovietici: nu avea p─âm├ónt, era s─ârac, nu ┼čtia carte, f─âr─â de partid, avea cinci copii minori. La alegerile din 12 ianuarie 1941 a fost ales deputat ├«n Sovietul Suprem al RSS Moldovene┼čti. ├Än vara anului 1941 s-a refugiat ├«mpreun─â cu Armata Ro┼čie, ├«ns─â, ├«n toamn─â a revenit la ba┼čtin─â. Tot atunci a fost arestat de autorit─â┼úile rom├óne, ┼úinut ├«nchis dou─â s─âpt─âm├óni, interogat de mai multe ori, apoi eliberat ┼či obligat s─â se prezinte pentru eviden┼ú─â la jandarmerie de dou─â ori pe s─âpt─âm├ón─â. Vasile Tolmacianov a fost judecat de Tribunalul Cahul ├«n stare de libertate ┼či achitat ├«n sala de judecat─â. ├Än anul 1945 era viu ┼či s─ân─âtos.

ARMATA RO┼×IE I-A ELIBERAT

Pentru timpul scurt al mandatului de deputat ├«n Sovietul Suprem lui Nicolae Ghencea, din Coliba┼či, Vulc─âne┼čti, i s-au ├«ncriminat infrac┼úiunile men┼úionate mai sus. Ghencea a fost arestat ├«n iarna anului 1942 ┼či ┼úinut ├«nchis la postul de jandarmi trei zile. A fost interogat de c├óteva ori de ┼čeful de post, apoi eliberat p├ón─â la judecat─â. La ├«nceputul anului 1943, un tribunal militar din Cahul l-a arestat ┼či l-a ├«ncarcerat. Armata Ro┼čie l-a eliberat din ├«nchisoarea de la R├ómnicu S─ârat, ├«n anul 1944. Dup─â 1944 era paznic la Sta┼úia de Ma┼čini ┼či Tractoare din localitate.

Dorofei ┼óu┼čc─â (n─âscut ├«n anul 1905, ├«n satul Durle┼čti, jude┼úul Chi┼čin─âu) p├ón─â la 28 iunie 1940 ┼či-a lucrat propriul p─âm├ónt, iar la 12 ianuarie 1941 a fost ales deputat ├«n Sovietul Suprem al RSSM. ├Än toamna anului 1941 a fost arestat de jandarmi, interogat de mai multe ori, ┼úinut ├«nchis trei s─âpt─âm├óni, apoi eliberat p├ón─â la judecat─â. Tribunalului militar l-a achitat. Ulterior, a fost ├«nchis alte nou─â luni pe un alt proces ┼či din nou eliberat. La 1953 a fost chemat martor ├«ntr-un dosar ├«n care un cons─âtean era ├«nvinuit c─â l-a denun┼úat autorit─â┼úilor rom├óne.

P├ón─â la 28 iunie 1940 Pavel Pociumban a lucrat ├«n sectorul agrar la Cubani, raionul Balotina, iar ├«n luna februarie 1941 a fost pus pre┼čedinte al sovietului s─âtesc, dup─â ce ├«n ianuarie fusese ales deputat ├«n Sovietul Suprem al RSSM. ├Än toamna lui 1941 a fost arestat. Un tribunal militar l-a condamnat la 25 ani priva┼úiune de liberate. A executat pedeapsa p├ón─â la 28 august 1944, c├ónd a fost eliberat de Armata Ro┼čie. La 1951 era colhoznic ├«n satul natal ┼či a depus m─ârturii ├«ntr-un proces de judecat─â.

Efimia Todira┼čco a fost aleas─â deputat─â ├«n Sovietul Suprem al RSSM pe circumscrip┼úia Susleni, jude┼úul Orhei. A fost arestat─â de autorit─â┼úile rom├óne┼čti ├«n toamna lui 1941. Primul proces de judecat─â s-a ├«ncheiat prin condamnarea ei la plata a 11.000 lei ├«n folosul statului, pe care nu i-a pl─âtit, folosindu-se de un decret regal de amnistiere. Cel de-al doilea proces a ├«nceput ├«n august 1943, Todira┼čco fiind condamnat─â la deportare. Sentin┼úa a fost trimis─â la Bucure┼čti pentru a fi aprobat─â de instan┼úele superioare. Decizia s-a ├«ntors abia ├«n ianuarie 1944. ├Än tot acest r─âstimp Efimia Todira┼čco s-a aflat ├«n libertate. Este arestat─â pentru executarea pedepsei, dar av├ónd un copil mic, un maior din Jandarmeria Orhei a trimis-o acas─â. La 1945 este citat─â martor─â ├«ntr-un proces intentat de NKVD unor s─âteni.

├ÄN 1945 ERAU ┼×EFI DE SOVIETE S─éTE┼×TI ┼×I COLHOZURI

Nadejda Feda┼č a reprezentat ├«n Sovietul Suprem al RSSM satul Cepeleu┼úi, raionul Edine┼ú, jude┼úul B─âl┼úi. Este arestat─â la 17 august 1941, ┼úinut─â ├«nchis─â trei zile, apoi eliberat─â. Prima ┼čedin┼ú─â de judecata a avut loc la Briceni, la 25 septembrie 1941, f─âr─â a se adopta vreo decizie. Este trimis─â acas─â. La 4 august 1942, Nadejda Feda┼č a fost condamnat─â la ├«nchisoare. A stat ├«nchis─â 3, 5 luni, p├ón─â la 25 noiembrie 1942, c├ónd a fost eliberat─â. La 1946 exercita func┼úia de pre┼čedinte interimar al sovietului s─âtesc Cepeleu┼úi.

Olga Jitari provenea dintr-o familie de ┼ú─ârani s─âraci din satul C─âpriana, raionul Str─â┼čeni, cu pu┼úin─â carte, circumstan┼ú─â benefic─â pentru a fi aleas─â deputat─â ├«n Sovietul Suprem al RSSM. ├Äntre ianuarie ┼či iunie 1941 ea a fost una dintre activistele comuniste ale satului. La ├«nceputul lunii august 1941 a fost arestat─â, interogat─â ┼či eliberat─â p├ón─â la ┼čedin┼úa de judecat─â. ├Än acea toamn─â a fost condamnat─â la cinci ani priva┼úiune de libertate. A fost eliberat─â de Armata Ro┼čie, la 1 septembrie 1944. Peste un an era ┼čefa ocolului silvic C─âpriana.

├Än perioada iunie 1940-iulie 1941 Cozma Jurju a fost unul dintre organizatorii ┼či, ulterior, pre┼čedintele colhozului din satul Dolna, raionul Nisporeni. ├Än 1941 este ales deputat ├«n Sovietul Suprem al RSSM. Autorit─â┼úile rom├óne l-au condamnat la trei ani priva┼úiune de libertate ┼či 21.000 de lei amend─â. Dup─â r─âzboi, a fost loc┼úiitorul directorului sovhozului ÔÇ×Moldova" din satul Dolna.

Trofim Puiua fost pre┼čedinte al sovietului s─âtesc Prajila, raionul Flore┼čti, ┼či deputat ├«n Sovietul Suprem al RSSM. ├Än toamna lui 1941 autorit─â┼úile rom├óne l-au arestat ┼či l-au ┼úinut ├«nchis trei zile, apoi l-au eliberat. Ulterior, a fost arestat pentru alte ┼čapte zile ┼či eliberat. La 1945 a fost martor ├«ntr-unproces intentat unui cons─âtean care l-ar fi denun┼úat autorit─â┼úilor rom├óne.

Doar Pan Halippa a supravieţuit gulagului

├Än toamna anului 1917, au fost organizate alegeri pentru Sfatul ┼ó─ârii, organul reprezentativ al Basarabiei, care, la 27 martie 1918, a votat Unirea provinciei cu Rom├ónia. Dup─â 22 de ani de la evenimentul din 1918, deputa┼úii Sfatului ┼ó─ârii r─âma┼či ├«n Basarabia, la 28 iunie 1940, au fost aresta┼úi de c─âtre sovietici ┼či trimi┼či ├«n gulag.

Pantelimon Halippa jpg jpeg

Este vorba mai ├«nt├ói de cei 12 deputa┼úi captura┼úi de NKVD ├«ntre iulie ┼či august 1940, to┼úi incorpora┼úi ├«n vestitul dosar cu num─ârul 824. Doi dintre ace┼čtia mor ├«n ├«nchisoarea num─ârul 1 din Chi┼čin─âu-Teodor Uncu ┼či Teodosie Cojocaru. Un alt deputat, Pantelimon Sinadino, nu ajunge ├«n surghiun, deced├ónd pe drum, ├«n timpul evacu─ârii. Patru dintre colegii lui mor ├«n gulagul din Penza:┼×tefan Botnariuc, Teodor Neaga, Nicolae Secar─â ┼či Grigore Turcuman. Al┼úi patru ┼či-au dat ob┼čtescul sf├ór┼čit ├«n penitenciarul din ora┼čul Cistopol, RASS T─âtar─â:Alexandru Baltaga;Vladimir Bodescu;Constantin Bivol ┼či Ion Ignatiuc.

CEL PUŢIN 30 DE MEMBRI AI SFATULUI ŢĂRII AU PIERIT ÎN LAGĂRE

Comuni┼čtii i-au trimis ├«n gulag ┼či pe cei care la 27 martie 1918 au votat ├«mpotriva actului Unirii Basarabiei cu Rom├ónia, pe ┼×tefan Balamez ┼či Arcadie Osmolovschi. Urmeaz─â lista altor 16 de deputa┼úi care nu s-au ├«ntors din gulagul sovietic. Doar trei dintre deputa┼úii Sfatului ┼ó─ârii captura┼úi de sovietici au reu┼čit s─â supravie┼úuiasc─â. Ion Codreanu a fost schimbat, ├«n mai 1941, pe renumita cominternist─â Ana Pauker, iar Dumitru Groap─â a reu┼čit s─â ob┼úin─â repatrierea ├«n Rom├ónia, la 27 mai 1941. Pantelimon Halippa a fost arestat la 1952, transferat ├«n URSS ┼či condamnat la 25 ani gulag. Este eliberat ├«n anul 1953 ┼či expulzat ├«n Rom├ónia.