Sfârșitul politic al lui Gheorghe Tătărăscu jpeg

Sfârșitul politic al lui Gheorghe Tătărăscu

­čôü Istorie contemporan─â
Autor: Gabriel Ciotoran

Cu o lun─â ├«nainte de instaurarea dictaturii lui Carol al II-lea, ├«n ianuarie 1938, Gheorghe T─ât─âr─âscu a devenit pre╚Öedintele PNL (Gh. T─ât─âr─âscu), ap─ârut prin fuzionarea frac╚Ťiunii pe care o conducea cu aceea condus─â de Gh. Br─âtianu.

├Än aceast─â calitate a condus guvernul ├«n perioada 24 noiembrie 1939 ÔÇô 4 iulie 1940 urm─ârind o raliere a feluritelor for╚Ťe politice; liberalii adep╚Ťi ai primului ministru ╚Öi fo╚Ötii liberali adep╚Ťi ai lui Gh. Br─âtianu, grupul na╚Ťional-╚Ť─âr─ânesc al lui Armand C─âlinescu, reprezentan╚Ťii direc╚Ťiei palatului precum ╚Öi alte fac╚Ťiuni din opozi╚Ťie, conduse de Iuliu Maniu ╚Öi C.I.C. Br─âtianu, care nu-l sprijineau pe Carol al II-lea. Acest guvern, a fost ultimul care mai spera ├«ntr-o alian╚Ť─â cu Fran╚Ťa ╚Öi Anglia, ├«n condi╚Ťiile declan╚Ö─ârii la 1 septembrie 1939 a celui de-al doilea r─âzboi mondial.

Demiterea sa ╚Öi ├«nlocuirea cu un guvern condus de I. Gigurtu la 4 iulie 1940, a ├«nsemnat intrarea ╚Ť─ârii ├«n sfera de domina╚Ťie a Germaniei. Gheorghe T─ât─âr─âscu, a ac╚Ťionat pentru ie╚Öirea din r─âzboi, purtat al─âturi de Germania ╚Öi pentru ├«nf─âptuirea actului de la 23 august 1944, aliindu-se cu toate for╚Ťele care doreau ├«nl─âturarea lui Ion Antonescu.

Congresul de la sala ARO

Dup─â sf├ór╚Öitul r─âzboiului, a avut loc, primul congres din aceast─â perioad─â at├ót de agitat─â a istoriei contemporane, a partidului s─âu, congres care a trasat liniile directoare ale acestuia, ├«n condi╚Ťiile sta╚Ťion─ârii trupelor sovietice pe teritoriul ╚Ť─ârii ╚Öi a sprijinirii de c─âtre acestea a partidului comunist. Congresul ╚Öi-a ├«nceput lucr─ârile pe 1 iulie 1945 ├«n sala ARO (Patria). La momentul respectiv, Gheorghe T─ât─âr─âscu de╚Ťinea ╚Öi func╚Ťia de vice-pre╚Öedinte al Consiliului de Mini╚Ötri, fiind adjunctul lui Petru Groza, ce conducea guvernul instaurat pe 6 martie 1945.

Gheorghe T─ât─âr─âscu a intrat ├«n sal─â la orele 9.30 fiind primit cu ├«ndelungi ova╚Ťii de participan╚Ťi. La ├«nceput, l-a propus ca pre╚Öedinte al congresului pe Aurelian Bentoiu, fost ministru, pre╚Öedinte al organiza╚Ťiei Capitalei. Acesta, ├«n discursul s─âu l-a angajat pe Gh. T─ât─âr─âscu, deschiz├ónd lucr─ârile congresului.

Pe urma a remarcat c─â: ÔÇ×reluarea vie╚Ťii noastre democratice o dator─âm ├«n primul r├ónd marelui nostru Rege. S─â ne ├«ndrept─âm cu dragoste, g├«ndul c─âtre El ╚Öi s─â strig─âm din toat─â inima Tr─âiasc─â Regele!ÔÇŁ.

Asisten╚Ťa, a intonat imnul regal. Gheorghe T─ât─âr─âscu a ╚Ťinut ulterior o cuv├óntare ├«n care s-a referit la recent ├«ncheiatul r─âzboi, la 23 august 1944, la Regele Mihai I ╚Öi la activitatea ne├«ntrerupt─â a P.N.L. chiar ╚Öi dup─â suspendarea acestuia prin Constitu╚Ťia din anul 1938 de c─âtre regele Carol al II-lea.

Gheorghe Tatarescu Dinu Bratianu jpg jpeg

Tătărăscu alături de Dinu Brătianu la o întrunire a PNL

A eviden╚Ťiat activitatea sa anterioar─â lui 23 august 1944, de scoatere a Rom├óniei din r─âzboiul hitlerist, eforturile sale f─âcute pe l├óng─â Iuliu Maniu ╚Öi Gh. Br─âtianu. ├Än acest sens a f─âcut largi referiri la actul de la 23 august 1944. Trec├ónd la politic─â, a subliniat faptul c─â ├«n prezent deviza este politica cu fa╚Ťa la r─âs─ârit: ÔÇ×aceasta este noua politica a statului rom├ón ├«n ciclul istoric ├«n care am intratÔÇŁ.

├Än continuare a remarcat: ÔÇ×eu, domnilor, o reamintesc pentru cine a uitat-o, eu nu sunt comunist prin concep╚Ťiile ce am despre om, despre societate, despre proprietate prin concep╚Ťiile mele generale asupra lumii eu nu sunt comunistÔÇŁ. Sunt de remarcat curajul ╚Öi patetismul omului politic, ├«n acest admirabil discurs!

La sf├ór╚Öitul congresului, Gh. T─ât─âr─âscu a fost ales pre╚Öedintele partidului. ├Äntr-o alt─â cuv├óntare programatic─â pre╚Öedintele a definit principalele coordonate ale programului acestui partid, ata╚Öamentul fa╚Ť─â de monarhia constitu╚Ťional─â, ca form─â de stat a Rom├óniei.

╚śeful delega╚Ťiei rom├óne la Conferin╚Ťa de Pace

Anul urm─âtor ├«n perioada 29 iulie-15 octombrie 1946 liderul liberal, care de╚Ťinea ╚Öi portofoliul ministerului de Externe, a condus delega╚Ťia Rom├óniei la Conferin╚Ťa de pace de la Paris, av├óndu-l ca adjunct pe Gheorghe Gheorghiu Dej, secretarul general al Partidului Comunist.

Cu acest prilej, a sus╚Ťinut interesele majore ale Rom├óniei: revenirea nord-vestului Transilvaniei la Rom├ónia, recunoa╚Öterea independen╚Ťei, cu toate consecin╚Ťele care decurgeau din aceasta, a aportului Rom├óniei la ├«nfr├óngerea Germaniei inclusiv pentru recunoa╚Öterea statutului de ╚Ťara cobeligerant─â. Cu excep╚Ťia acesteia din urm─â, toate cererile au fost consfin╚Ťite ├«n tratatul de pace ├«ncheiat cu Rom├ónia de puterile ├«nving─âtoare ├«n cel de-al doilea r─âzboi mondial: SUA, Marea Britanie, URSS ╚Öi Fran╚Ťa.

├Än pofida meritelor de necontestat ale lui Gh. T─ât─âr─âscu, la semnarea ├«n bune condi╚Ťii a p─âcii pe 10 februarie 1947, care-i puteau aduce o imunitate politic─â, p├ón─â la sf├ór╚Öitul vie╚Ťii, tocmai aceast─â perioad─â, c├ónd s-a aflat ├«n fruntea delega╚Ťiei Rom├óniei a constituit pretextul comuni╚Ötilor ╚Öi a alia╚Ťilor s─âi, pentru eliminarea de pe scena politic─â a acestuia.

Acuzat de complicitate cu du╚Ömanii ╚Ť─ârii

Ac╚Ťiunea a ├«nceput pe 6 noiembrie 1947, dup─â scoaterea ├«n afara legii a P.N.╚Ü. ╚Öi ├«nceperea procesului liderilor acestuia. ├Än aceast─â zi, T─ât─âr─âscu a fost demis din guvern. La pu╚Ťin timp dup─â terminarea procesului intentat conduc─âtorilor P.N.╚Ü, ultimul e╚Öantion al partidelor istorice, reprezentat de P.N.L (Gh. T─ât─âr─âscu) a fost ├«nl─âturat de la putere.

Mihail Dragomirescu, secretarul general al P.N.P, a citit o declara╚Ťie, ├«n numele unui ÔÇ×grup regulamentarÔÇŁ de deputa╚Ťi exprim├óndu-╚Öi mirarea c─â titularul ministerului de Externe ÔÇ×n-a g─âsit cu cale s─â l─âmureasc─â Parlamentul ╚Öi ╚Ťara asupra celor ce s-au petrecut la departamentul s─âu unde func╚Ťionarii superiori au intrat ├«n complotul nazist, pred├ónd documentele de stat du╚Ömanilor ╚Ť─âriiÔÇŁ.

Declara╚Ťia citit─â cu glas ferm s-a ├«ncheiat cu solicitarea convoc─ârii de urgen╚Ť─â a Comisiei de Afaceri Str─âine a Camerei, fiind puternic aplaudat─â de asisten╚Ť─â. ├Äntre cei acuza╚Ťi de complicitate se num─âra ╚Öi Opri╚Öan, fost func╚Ťionar superior al Ministerului de Externe, fost secretar general, care a tratat pacea la Paris.

ÔÇ×├Än aceast─â calitate, el a participat la complot, ce furniza documente secrete tr─âd─âtorilor Gafencu- Cretzeanu-Buze╚Öti. Direc╚Ťia cifrului de sub supravegherea direct─â a titularului care furniza aproape f─â╚Ťi╚Ö, acte de stat, puterilor str─âine prin intermediul lui Pogoneanu ╚Öi a bandei. Func╚Ťionarii, compromi╚Öi astfel au fost men╚Ťinu╚Ťi ├«n serviciu ╚Öi li s-au pl─âtit salariile p├ón─â la ultimul moment. S-a ├«nlesnit, ca fo╚Ötii diploma╚Ťi deveni╚Ťi tr─âd─âtori de ╚Ťar─â , s─â ├«╚Öi poat─â ├«nsu╚Öi sume imense din fondurile publice pentru ca gra╚Ťie lor sa duc─â o ac╚Ťiune ├«mpotriva intereselor na╚Ťionale. Situa╚Ťia care s-a creat nu mai putea d─âinui ╚Öi toleran╚Ťa ar─âtat─â de titularul departamentului trebuia curmat─âÔÇŁ.

Camera Deputa╚Ťilor a votat mo╚Ťiunea adoptat─â de plen.

Mo╚Ťiunea de ne├«ncredere

├Än mo╚Ťiunea de ne├«ncredere ├«n Gh. T─ât─âr─âscu se ar─âta:

1. ├Än Conferin╚Ťa de Pace, secretarul delega╚Ťiei rom├óne, Opri╚Öan a participat la ac╚Ťiunea tr─âd─âtoare a grupului Gafencu-Cretzeanu ╚Öi a ├«ntreprins o ac╚Ťiune d─âun─âtoare ╚Ť─ârii la Conferin╚Ťa de pace;

2. Servicii din cele mai importante ale Ministerului de Externe legate direct de titularul departamentului au predat documente spionilor din serviciul de spionaj al unor ╚Ť─âri str─âine ╚Öi ├«ndeosebi imperialismului american;

3. Titularul Ministerului de Externe a men╚Ťinut luni de zile ├«n serviciu ╚Öi salarizare func╚Ťionari aresta╚Ťi de organele de stat pentru spionaj.

ÔÇ×Pentru aceste fapte grave, este direct r─âspunz─âtor ├«n fa╚Ťa Parlamentului ╚Öi ╚Ť─ârii titularul departamentului Afacerilor Externe... Fa╚Ť─â de cele mai sus constatate Comisiunea de Politic─â Extern─â a Adun─ârii Deputa╚Ťilor ├«╚Öi afirm─â ne├«ncrederea ├«n titularul Ministerului Afacerilor Externe ╚Öi ├«n consecin╚Ť─â cere Camerei un vot de ne├«ncredereÔÇŁ.

Mo╚Ťiunea a fost aprobat─â cu 187 de voturi pentru ╚Öi 5 ├«mpotriva. ├Än locul mini╚Ötrilor liberali au intrat ├«n guvern: Ana Pauker, la Afacerile Straine, Vasile Luca - Finan╚Ťe, Theodor Iord─âchescu - Lucrarile Publice ╚Öi Stanciu Stoian - Culte. Comuni╚Ötii de╚Ťineau de acum ├«ntreaga putere legislativa ╚Öi executiv─â ├«n stat.

Gh. T─ât─âr─âscu, a fost condamnat ulterior la 8 ani de ├«nchisoare. ├Än acest fel, s-a ├«ncheiat cariera politic─â a unuia dintre cei mai importan╚Ťi oameni politici rom├óni, democrat ╚Öi patriot deopotriv─â.