Setea de sânge a lui Wilhelm al II lea a dus la primul genocid modern jpeg

Setea de sânge a lui Wilhelm al II-lea a dus la primul genocid modern

Studiul recent al unui academician din Africa de Sud a ajuns la concluzia c─â distrugerea sistematic─â a popula┼úiei Herero din Africa de Sud-Vest (fost─â colonie german─â) ├«ntre anii 1904-1908 a fost ordonat─â de ├«nsu┼či Kaiserul Wilhelm al II-lea.

Cercetarea asupra acestui posibil prim genocid organizat de stat dezv─âluie ├«n detalii cum g├óndirea german─â, pare-se predispus─â la genocid, ar fi premers Holocaustul cu mai bine de 30 de ani. Cel care a condus studiul timp de 10 ani este un profesor de drept interna┼úional ┼či drepturile omului, Dr. Jeremy Sarkin, care pred─â la University of South Africa. Acesta a estimat c─â aproximativ 80% din popula┼úia Herero a pierit ca urmare a campaniei germane de genocid.

Cercet─ârile lui Sarkin sugereaz─â c─â lipsa p─âm├ónturilor, rasismul ┼či m├óndria imperial─â german─â au stat ├«n spatele deciziei de a distruge popula┼úia Herero, un trib de 100.000 de oameni care tr─âia pe p─âm├ónturile fertile din partea central─â a Namibiei de azi. Autorit─â┼úile germane considerau c─â practica de eliberare a p─âm├ónturilor arabile de popula┼úiile indigene ÔÇô ┼či ├«nlocuirea acestora cu emigran┼úi germani ÔÇô era o solu┼úie atractiv─â pentru lipsa spa┼úiului locuibil din Germania continental─â. Alt factor important a fost num─ârul mare de copii n─âscu┼úi din mam─â Herero ┼či tat─â german. Conform legii, ace┼čti copii puteau ob┼úine na┼úionalitate german─â, situa┼úie ce nemul┼úumea cumplit autorit─â┼úile.

1 herero genocide jpeg jpeg

Mândria imperială trebuia păstrată cu orice preţ

Conform Dr. Sarkin, cel mai important lucru a fost p─âstrarea m├óndriei imperiale a Germaniei. ├Äntre 1902 ┼či 1904, reziden┼úii germani din Africa de Sud-Vest s-au ├«nt├ólnit cu Kaiserul la Berlin ├«n mai multe r├ónduri, ┼či ┼či-au manifestat nemul┼úumirea fa┼ú─â de guvernatorul colonial care ar fi fost prea bl├ónd cu popula┼úia indigen─â. Astfel, atunci c├ónd tribul Herero s-a revoltat ├«mpotriva ocupan┼úilor germani ├«n 1904 ÔÇô ┼či mai ales dup─â o serie de victorii contra acestora ÔÇô Kaiserul, se pare, ar fi ├«nceput s─â simpatizeze cu p─ârerile anti-Herero. ├Än plus, el ┼či solda┼úii germani credeau c─â succesul militar trebuie impus f─âr─â mil─â pentru a descuraja posibilele revolte din alte colonii.

To┼úi ace┼čti factori ar fi contribuit, conform lui Sarkin, la implicarea personal─â a Kaiserului ├«n solu┼úionarea problemei Herero. Profesorul este de p─ârere c─â ├«nsu┼či Wilhelm l-ar fi ├«ns─ârcinat pe generalul Lothar von Trotha s─â preia conducerea opera┼úiunilor militare ├«mpotriva indigenilor. Mai mult dec├ót at├ót, Sarkin sus┼úine c─â ├Ämp─âratul ar fi dat personal ordinul ce a condus la genocid. La ┼čase luni dup─â ├«nceputul genocidului, Kaiserul ├«i scria lui von Trotha urm─âtoarele cuvinte:ÔÇ×Ai ├«ndeplinit toate a┼čtept─ârile de la tine pe care le aveam atunci c├ónd te-am numit comandantul schutztruppe(for┼úa militar─â colonial─â), ┼či este o pl─âcere s─â-mi exprim ├«ntreaga recuno┼čtiin┼ú─â pentru realiz─ârile tale de p├ón─â acumÔÇŁ.

1 trotha 2 jpg jpeg

(generalul von Trotha, 1848-1920)

ÔÇ×├Än interiorul grani┼úelor germane, orice Herero, g─âsit ├«narmat sau nu, cu sau f─âr─â vite, va fi ├«mpu┼čcat.ÔÇŁ

Un document ├«n original descoperit recent ├«n arhivele na┼úionale ale Botswanei confirm─â existen┼úa unui ordin la genocid venit din partea germanilor. Documentul ÔÇô o not─â oficial─â scris─â de von Trotha ┼či tradus─â ├«n limba Herero ÔÇô avea ca scop for┼úarea tribului ├«n direc┼úia de┼čertului Kalahari, loc ├«n care trebuiau s─â moar─â de foame. Nota men┼úiona c─â dac─â popula┼úia Herero nu p─âr─âse┼čte ┼úara (adic─â dac─â nu se retrage ├«n de┼čert), oamenii vor fi omor├ó┼úi. ÔÇ×├Än interiorul grani┼úelor germane, orice Herero, g─âsit ├«narmat sau nu, cu sau f─âr─â vite, va fi ├«mpu┼čcat.ÔÇŁ Dac─â femeile ┼či copii refuzau s─â plece, s─â se al─âture b─ârba┼úilor ├«n de┼čert, erau de asemenea omor├ó┼úi:ÔÇ×Voi ordona s─â fie ├«mpu┼čca┼úiÔÇŁ, spune documentul semnat de ÔÇ×Marele General al M─âre┼úului Kaiser, von TrothaÔÇŁ.

Decizia Kaiserului de a-l însărcina pe von Trotha cu înfăptuirea genocidului pare să fi fost influenţată de rolurile jucate de cei doi bărbaţi în oprirea rebeliunii boxerilor din China, în 1900. Wilhelm al II-lea ar fi fost impresionat de modul în care von Trotha, pe atunci comandant al trupelor germane din Beijing, ar fi ajutat la pedepsirea rebelilor. Cruzimea generalului ar fi egalat-o, pare-se, pe cea a kaiserului.

├Äntr-adev─âr, monarhul german a ├«ncurajat trupele germane s─â nu dea nici cel mai mic semn de mil─â. ├Äntr-un discurs ┼úinut ├«n fa┼úa trupelor ce urmau s─â se ├«mbarce spre China, ├Ämp─âratul sublinia c─â ÔÇ×iertarea nu trebuie acordat─â nim─ânui ┼či nu trebuie luat niciun prizonier. Oricine ajunge ├«n m├óinile voastre trebuie s─â piar─â de sabia voastr─â. Trebuie s─â face┼úi ├«n a┼ča fel ├«nc├ót numele de German s─â fie amintit ├«n China ┼či peste 1000 de ani, ca orice chinez s─â nu ├«ndr─âzneasc─â s─â priveasc─â un German ├«n ochiÔÇŁ.

Profesorul Sarkin crede c─â dorin┼úa de ucidere ├«n mas─â f─âcea parte din personalitatea ├«mp─âratului. ├Äntr-o scrisoare adresat─â ├«mp─âratului austriac, ├«n timpul primului r─âzboi mondial, Wilhelm spunea c─â ÔÇ×toate trebuie trecute prin foc ┼či sabie:b─ârba┼úi, femei, copii ┼či v├órstnici trebuie m─âcel─âri┼úi, ┼či niciun copac, nicio cas─â l─âsat─â ├«n picioareÔÇŁ. Apoi, patru ani mai t├órziu, ├«ntr-o scrisoare cu iz antisemit, el a devenit primul lider german care s─â sugereze Holocaustul.