Serviciile secrete ╚Öi revolu╚Ťia din Ungaria jpeg

Serviciile secrete ╚Öi revolu╚Ťia din Ungaria

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Nicolae Stancu

Evenimentele care s-au desf─â╚Öurat ├«n Ungaria ├«ntre 23 octombrie ╚Öi 14 noiembrie 1956 s-au situat pe linia ÔÇ×destaliniz─âriiÔÇť, inaugurat─â de raportul prezentat de Hru╚Öciov ├«n luna februarie a aceluia╚Öi an, ├«n cadrul lucr─ârilor celui de-al XX-lea congres al PCUS. Noul lider sovietic denun╚Ťase atunci ├«n termeni foarte duri crimele ╚Öi gre╚Öelile comise de Stalin, precum ╚Öi politica economic─â ineficient─â promovat─â de acesta. De remarcat este faptul c─â discursul lui Hru╚Öciov a fost rostit ├«ntr-o sesiune ├«nchis─â a Congresului, nefiind f─âcut public. Copiile textului respectiv se aflau ├«n custodia KGB-ului, care avea sarcini concrete pe linia protej─ârii acestora.

C.I.A. ac╚Ťioneaz─â

De╚Öi opinia public─â nu a avut cum s─â cunoasc─â imediat reac╚Ťia la acest discurs ├«n cadrul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice ╚Öi nici ├«n partidele din ╚Ť─ârile Blocului Estic, serviciile de informa╚Ťii ale S.U.A., prin ini╚Ťierea unor m─âsuri combinative, au reu╚Öit s─â intre ├«n posesia textului respectiv ╚Öi s─â-l dea publicit─â╚Ťii.

Astfel, la data 4 iunie 1956, cotidianul The New-York Times a publicat integral ├«n paginile sale textul ├«n cauz─â, iar posturile de radio Europa Liber─â ╚Öi Libertatea au transmis frecvent, ├«n cadrul unor emisiuni speciale, con╚Ťinutul discursului at├ót ├«n URSS, c├ót ╚Öi ├«n celelalte state est-europene. Ini╚Ťiativa americanilor de a publica discursul secret al lui Hru╚Öciov a vizat refacerea echilibrului balan╚Ťei ├«n competi╚Ťia Est-Vest, av├ónd ├«n vedere c─â, la data de 21 aprilie 1956, serviciile secrete sovietice descoperiser─â Opera╚Ťiunea Gold, respectiv tunelul subteran construit de americani pe sub linia de demarca╚Ťie a Berlinului, cu scopul de a intercepta comunica╚Ťiile secrete ce se efectuau ├«ntre URSS ╚Öi celelalte state din Blocul Estic.

Printr-o manevr─â de ordin propagandistic, comandamentul militar sovietic din Berlinul de Est a invitat reprezentan╚Ťi ai mass-media s─â viziteze tunelul, prezent├óndu-le ÔÇ×dotarea tehnic─âÔÇŁ, apoi a organizat o conferin╚Ť─â de pres─â pe aceast─â tem─â. Descoperirea tunelului de c─âtre sovietici ╚Öi, implicit, ├«ncetarea Opera╚Ťiunii Gold, dup─â o perioad─â de trei ani de munc─â sus╚Ťinut─â (construirea tunelului ├«ncepuse ├«n 1953), a dezam─âgit pe agen╚Ťii serviciilor secrete americane, cei mai mul╚Ťi dintre ace╚Ötia fiind deprima╚Ťi de cele ├«nt├ómplate.

Pentru a reface moralul Agen╚Ťiei, Allen Dulles, directorul CIA, considera c─â era nevoie de un succes al ac╚Ťiunilor serviciului de spionaj american, prilejul fiind oferit chiar de interceptarea discursului secret al liderului de la Kremlin.

Primele reac╚Ťii ├«n Blocul comunist

Publicarea discursului ├«ntr-un astfel de context a provocat imediat reac╚Ťii puternice at├ót ├«n Europa de Vest, c├ót ╚Öi ├«n statele din Est. Relevant─â, ├«n acest sens, este greva declan╚Öat─â ├«n ziua de 28 iunie de c─âtre muncitorii polonezi din Poznan. Au fost uci╚Öi peste 40 de muncitori ca urmare a interven╚Ťiei brutale a organelor de represiune poloneze. De men╚Ťionat este faptul c─â p├ón─â ├«n luna octombrie 1956, ├«n cadrul Blocului Estic, s-a ├«nregistrat o adev─ârat─â criz─â, provocat─â ├«ndeosebi de afirma╚Ťiile ╚Öi ideile exprimate ├«n cadrul discursului men╚Ťionat.

Hru╚Öciov eviden╚Ťiase f─âr─â rezerve gre╚Öelile ╚Öi atrocit─â╚Ťile comise de Stalin ╚Öi recomandase aderarea la un liberalism politic ╚Öi economic care s─â ├«nlocuiasc─â totalitarismul stalinist. Acest discurs, ├«ns─â, a avut un alt efect asupra comuni╚Ötilor din China, ├«n sensul c─â Mao Tze-Dong s-a sim╚Ťit obligat s─â se deta╚Öeze ├«n mod evident de liderul de la Kremlin, el fiind adeptul principiului exercit─ârii controlului de c─âtre comunismul stalinist ca baz─â ideologic─â. Mao considera, la fel ca ╚Öi Stalin, c─â regimurile comuniste nu trebuie s─â tolereze divergen╚Ťe sau opozi╚Ťii ├«n cadrul lor, iar ÔÇ×indivizii care stau ├«n drum trebuie strivi╚ŤiÔÇŁ.

Apar ÔÇ×zone fierbin╚ŤiÔÇť

├Än prima parte a lunii octombrie 1956, c├ónd propaganda pe marginea discursului rostit de Hru╚Öciov la Congresul al XX-lea al PCUS, precum ╚Öi cu privire la descoperirea tunelului construit de americani pe sub linia de demarca╚Ťie a Berlinului nu mai era de strict─â actualitate, aten╚Ťia opiniei publice a fost orientat─â spre Ungaria, Polonia, Rom├ónia ╚Öi Canalul de Suez, acolo unde evenimentele s-au desf─â╚Öurat cu rapiditate ╚Öi nu au putut fi previzionate.

Asemenea zone ÔÇ×fierbin╚ŤiÔÇŁ au generat o stare deosebit de tensionat─â ├«n cadrul rela╚Ťiilor interna╚Ťionale, exist├ónd chiar riscul, dup─â unele aprecieri, al declan╚Ö─ârii unui al treilea r─âzboi mondial. A urmat Ungaria. Ca urmare a noului suflu politic venit de la Kremlin, s-au ├«nregistrat primele fisuri ├«n sistemul politic institu╚Ťional din Blocul Estic, considerat p├ón─â atunci foarte trainic ╚Öi de ne├«nlocuit.

Primele evenimente au fost ├«nregistrate la Budapesta. La data de 6 octombrie a avut loc o procesiune solemn─â privind re├«nhumarea osemintelor lui Laszlo Rayk, cea mai reprezentativ─â personalitate a comuni╚Ötilor maghiari, c─âzut─â victim─â regimului instaurat de Mathias Rakosi, un lider comunist, adeptul utiliz─ârii practicilor staliniste. Cei peste o sut─â de mii de participan╚Ťi la procesiune nutreau speran╚Ťa c─â evenimentul ar putea constitui un ├«nceput al dispari╚Ťiei stalinismului din Ungaria.

Dup─â circa s─âpt─âm├óni a ap─ârut la Budapesta ╚Ötirea referitoare la schimb─ârile operate ├«n conducerea Partidului Comunist Polonez. La Var╚Öovia, ├«n urma unei confrunt─âri politice cu vechea conducere stalinist─â, a ├«nvins Wladyslav Gomulka, personalitatea care reprezenta ├«n cadrul partidului s─âu linia reformatoare, asem─ân─âtoare cu cea promovat─â de Imre la Budapesta. Uniunea Sovietic─â a reac╚Ťionat imediat la aceste schimb─âri.

Astfel, Hru╚Öciov s-a deplasat inopinat la Var╚Öovia, iar for╚Ťele sale militare au fost puse ├«n stare de alert─â. Interesele de securitate ale URSS nu admiteau asemenea schimb─âri bru╚Öte ╚Öi radicale ├«n ╚Ť─ârile Tratatului de la Var╚Öovia, ├«nf─âptuite f─âr─â aprobarea sau, cel pu╚Ťin, informarea sa. Atitudinea unitar─â a conducerii poloneze fa╚Ť─â de Hru╚Öciov ╚Öi pozi╚Ťia ferm─â a lui Gomulka al─âturi de sistemul de alian╚Ť─â al Tratatului de la Var╚Öovia au ├«nl─âturat pericolul unei interven╚Ťii ├«n for╚Ť─â a armatei sovietice ├«n Polonia.

├Än semn de solidaritate cu poporul polonez deschis spre reforme, dar mai ales pentru a-╚Öi realiza propriile revendic─âri, studen╚Ťii maghiari au ini╚Ťiat o demonstra╚Ťie pa╚Önic─â ├«n ziua de 23 octombrie 1956. ├Än acea zi a ie╚Öit pe str─âzile capitalei Ungariei, al─âturi de studen╚Ťi, aproape ├«ntreaga popula╚Ťie a ora╚Öului. Un num─âr impresionant de manifestan╚Ťi (peste dou─â sute de mii) a╚Öteptau ├«n fa╚Ťa Parlamentului cuv├óntarea lui Imre Nagy.

C├ó╚Ťiva manifestan╚Ťi au d─âr├ómat statuia lui Stalin, iar un grup masiv situat ├«n fa╚Ťa cl─âdirii ├«n care se afla postul na╚Ťional de radio a solicitat transmiterea ├«n direct a revendic─ârilor. ├Äntruc├ót situa╚Ťia devenise extrem de ├«ncordat─â, unit─â╚Ťile Serviciilor Securit─â╚Ťii Statului (AVH) au deschis focul asupra demonstran╚Ťilor care au for╚Ťat intrarea ├«n cl─âdirea radioului.

Imre Nagy, liderul opozi╚Ťiei reformatoare din Partidul Comunist Ungar, ├«n speran╚Ťa c─â va reu╚Öi s─â aplaneze conflictul deschis, a acceptat, la data de 24 octombrie, func╚Ťia de prim-ministru. Evenimentele au luat amploare, ├«mbr─âc├ónd forme de o violen╚Ť─â ie╚Öit─â din comun. Grupuri de tineri ╚Öi adolescen╚Ťi, ├«ndeosebi din r├óndul muncitorilor, elevilor din ╚Öcoli profesionale ╚Öi licee, proveni╚Ťi din cartierele periferice, din zonele industriale ale Budapestei ╚Öi din c─âminele muncitore╚Öti ╚Öi internate s-au ├«narmat ╚Öi au arborat steagurile tricolore cu stema comunist─â decupat─â.

Budapesta 1 jpg jpeg

Revolu╚Ťionarii maghiari distrug simbolurile stalinismului

├Än perioada 24-28 octombrie ace╚Ötia au opus rezisten╚Ť─â for╚Ťelor militare sovietice de ocupa╚Ťie care au intervenit pentru a restabili ordinea. O parte a unit─â╚Ťilor militare ungare au fraternizat cu insurgen╚Ťii. Cu excep╚Ťia c├ótorva unit─â╚Ťi ale AVH, statul stalinist maghiar s-a pr─âbu╚Öit. S-a creat, ├«n c├óteva zile, sistemul institu╚Ťional propriu al revolu╚Ťiei. ├Än urma demonstra╚Ťiilor desf─â╚Öurate ├«n ora╚Öele de provincie au luat fiin╚Ť─â comitetele revolu╚Ťionare, iar ├«n fabrici au fost alese comitete muncitore╚Öti.

La data de 25 octombrie, ├«n fa╚Ťa Parlamentului, unit─â╚Ťi ale AVH au deschis focul asupra demonstran╚Ťilor ne├«nrma╚Ťi, produc├óndu-se un adev─ârat masacru. Acela╚Öi lucru s-a ├«nt├ómplat ╚Öi ├«n alte ora╚Öe de provincie, unde ╚Öi-au pierdut via╚Ťa zeci de oameni. Dup─â trei zile, Imre Nagy a ordonat ├«ncetarea focului, iar ulterior conducerea de partid a acceptat cele mai multe dintre revendic─ârile solicitate de revolu╚Ťionari.

Imre Nagy a declarat pluripartidismul ╚Öi a recunoscut organiza╚Ťiile locale, precum ╚Öi comitetele muncitore╚Öti din fabrici ╚Öi uzine. ├Äntruc├ót cardinalul Jozsef Mindszenty a fost eliberat ├«n acele zile din ├«nchisoare, mul╚Ťi dintre intelectuali ╚Öi revolu╚Ťionari s-au grupat ├«n jurul lui ├«n inten╚Ťia de a forma un guvern de orientare cre╚Ötin─â.

Schimb─âri de situa╚Ťie

Primul-ministru Imre Nagy a fost pus ├«n fa╚Ťa unei decizii istorice. Pentru a rezolva situa╚Ťia, care risca s─â arunce Ungaria ├«n haos ╚Öi anarhie, a decis acceptarea revendic─ârilor populare. Deciziile istorice din 1 noiembrie, privind ie╚Öirea Ungariei din Tratatul de la Var╚Öovia ╚Öi declararea neutralit─â╚Ťii, au fost r─âspunsuri pragmatice la m─âsurile interven╚Ťioniste ale sovieticilor.

Prin gestul s─âu, Imre Nagy s-a opus astfel intereselor ╚Öi dogmelor partidului comunist ╚Öi dogmelor comuniste interna╚Ťionale aflate sub tutela sovieticilor, identific├óndu-se cu revendic─ârile na╚Ťiunii. ├Äntre timp, ├«ns─â, s-a produs o ruptur─â ├«n statul major al revolu╚Ťiei; ├«n seara zilei de 1 noiembrie, Janos Kadar s-a deplasat la Ambasada sovietic─â, iar de acolo a plecat la Moscova, unde, la data de 2 noiembrie, dup─â lungi discu╚Ťii, a acceptat formarea unui nou guvern.

La data de 4 noiembrie, guvernul Kadar ÔÇô format ├«mpotriva revolu╚Ťiei ╚Öi cu sprijinul tancurilor sovietice ÔÇô a preluat puterea ├«n Ungaria. ├Än aceea╚Öi zi, armata sovietic─â a declan╚Öat un atac hot─âr├ót ├«mpotriva Budapestei, iar ├«n urm─âtoarele zile a zdruncinat rezisten╚Ťa insurgen╚Ťilor care se ap─ârau cu un eroism ie╚Öit din comun. Imre Nagy, printr-un scurt comunicat radio, a demascat public atacul sovietic, apoi s-a refugiat la Ambasada Iugoslaviei din Budapesta. Grevele politice, precum ╚Öi luptele r─âzle╚Ťe de ariergard─â au continuat p├ón─â la ├«nceputul anului 1957.

Reac╚Ťii la Bucure╚Öti

Pozi╚Ťia adoptat─â de c─âtre regimul lui Dej ├«n timpul ╚Öi dup─â revolu╚Ťia din Ungaria a dovedit ├«nc─â o dat─â c─â acesta a fost unul dintre cele mai represive regimuri comuniste din r─âs─âritul Europei, iar Rom├ónia unul dintre cele mai fidele state-satelit ale Uniunii Sovietice. Fidelitatea liderului comunist rom├ón fa╚Ť─â de modelul stalinist s-a manifestat ╚Öi ├«n ac╚Ťiunile ├«n care au fost implicate organele de securitate.

Probabil c─â nu numai dorin╚Ťa de imitare a modelului stalinist de represiune, ci ╚Öi convergen╚Ťa de interese cu liderii de la Kremlin a fost cea care a determinat pozi╚Ťia adoptat─â de Gheorghiu-Dej ╚Öi echipa sa guvernamental─â. Ace╚Ötia au avut dou─â motive de ├«ngrijorare: o revolu╚Ťie ├«ncununat─â de succes la Budapesta, ├«ndreptat─â ├«mpotriva regimului comunist, s-ar fi putut r─âsp├óndi ╚Öi ├«n r├óndul etnicilor maghiari din Rom├ónia, declan╚Ö├óndu-se astfel o revolt─â anticomunist─â generalizat─â ╚Öi ├«n ╚Ťara noastr─â. ├Än al doilea r├ónd, o Ungarie necomunist─â ar fi putut emite preten╚Ťii revizioniste fa╚Ť─â de Rom├ónia.

La data de 1 noiembrie 1956, Nikita Hru╚Öciov ╚Öi Gheorghi Malenkov au efectuat o vizit─â la Bucure╚Öti, pentru a analiza ╚Öi evalua cu liderii rom├óni, bulgari ╚Öi cehoslovaci criza din Ungaria. Din con╚Ťinutul unor documente occidentale, rezult─â c─â Hru╚Öciov ar fi solicitat ca trupele rom├óne s─â fie folosite pentru ├«n─âbu╚Öirea revoltei de la Budapesta. Fa╚Ť─â de aceast─â ini╚Ťiativ─â, Gheorghiu-Dej ╚Öi Emil Bodn─âra╚Ö ar fi manifestat rezerve, argument├ónd c─â ÔÇ×datorit─â num─ârului mare de maghiari din armata rom├ón─â, precum ╚Öi simpatiei generale pentru Ungaria, armata nu prezint─â suficient─â ├«ncredere pentru astfel de opera╚ŤiuniÔÇŁ.

├Än acela╚Öi timp, se crease ╚Öi teama unui conflict de nerezolvat cu minoritatea maghiar─â din Rom├ónia. Explica╚Ťiile lui Dej ╚Öi Bodn─âra╚Ö apar ├«ntr-o total─â contradic╚Ťie cu cele formulate de Hru╚Öciov, care, ├«n scrierile sale memorialistice, sus╚Ťine c─â a existat o ofert─â de ajutor militar din partea conduc─âtorilor rom├óni ╚Öi bulgari.

Cert este c─â cei trei conduc─âtori rom├óni ÔÇô Dej, Bodn─âra╚Ö ╚Öi Ceau╚Öescu ÔÇô s-au pronun╚Ťat ├«n favoarea unei interven╚Ťii militare ferme ├«mpotriva guvernului condus de Imre Nagy. Trupele sovietice care sta╚Ťionau ├«n Rom├ónia s-au aflat printre primele care, la data de 26 octombrie, au traversat grani╚Ťa cu Ungaria, pentru a sus╚Ťine prezen╚Ťa Armatei Ro╚Öii ╚Öi a ├«n─âbu╚Öi revolu╚Ťia anticomunist─â de la Budapesta.

Securitatea rom├ón─â ╚Öi KGB-ul, ├«n ac╚Ťiune

De╚Öi din motive diverse nu s-a acceptat implicarea armatei rom├óne ├«n astfel de evenimente, s-a hot─âr├ót, totu╚Öi, interven╚Ťia prin intermediul organelor de securitate ale Rom├óniei. O persoan─â-cheie din PMR, care a sprijinit m─âsura de interven╚Ťie sovietic─â ├«n Ungaria a fost Emil Bodn─âra╚Ö.

├Än timpul revolu╚Ťiei din Ungaria el a fost numit ├«n func╚Ťia de ministru al transporturilor ╚Öi comunica╚Ťiilor, calitate ├«n care a supervizat l─ârgirea drumurilor de importan╚Ť─â strategic─â pentru trupele sovietice aflate ├«n tranzit prin Rom├ónia. Tot el a contribuit - ├«ntr-o manier─â asem─ân─âtoare - ╚Öi la realizarea angajamentelor privind deten╚Ťia lui Imre Nagy ├«n ╚Ťara noastr─â, av├ónd ├«n vedere c─â la data de 22 noiembrie, o delega╚Ťie a PMR format─â din Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Emil Bodn─âra╚Ö ╚Öi Valter Roman, i-a f─âcut o vizit─â lui Janos Kadar, noul prim-secretar al Partidului Muncitoresc Socialiat Ungar.

├Än ziua urm─âtoare, probabil ca urmare a aranjamentelor stabilite de vizita comuni╚Ötilor rom├óni la Budapesta, Imre Nagy a fost ÔÇ×r─âpitÔÇŁ de c─âtre agen╚Ťi ai KGB ╚Öi adus cu avionul la Bucure╚Öti, acord├óndu-i-se un a╚Öazis ÔÇ×azil politicÔÇŁ, dup─â cum a afirmat ministrul rom├ón de externe, Grigore Preoteasa.

├Än realitate, el a fost de╚Ťinut ├«ntr-o cas─â conspirativ─â a Securit─â╚Ťii, de la Snagov, unde a fost interogat de Boris ╚śumilin, principalul consilier KGB pentru activit─â╚Ťi contrarevolu╚Ťionare. Pe perioada deten╚Ťiei ├«n ╚Ťara noastr─â, lui Imre Nagy nu i s-a permis s─â fie vizitat de c─âtre reprezentan╚Ťi ai ONU, a╚Öa cum promisese Grigore Preoteasa, ├«ntruc├ót ace╚Ötia puteau constata la fa╚Ťa locului dac─â liderul maghiar era supus constr├óngerii.

Al╚Ťi sus╚Ťin─âtori importan╚Ťi ai lui Imre Nagy i-au ├«mp─ârt─â╚Öit soarta ├«n Rom├ónia, printre ace╚Ötia num─âr├óndu-se ╚Öi filozoful ungar Georgy Lukcacs. Un alt scop al vizitei lui Bodn─âra╚Ö la Budapesta l-a constituit ajutorul dat de acesta la reorganizarea Serviciului de Securitate al Statului Ungar (AVH), care fusese decimat ├«n timpul evenimentelor, de╚Öi se ├«ncerca acreditarea ideii potrivit c─âreia deplasarea ├«n Ungaria s-a efectuat doar pentru a furniza alimente ╚Öi medicamente necesare de urgen╚Ť─â ├«n urma revolu╚Ťiei.

Budapesta jpg jpeg

Demonstran╚Ťi pe str─âzile Budapestei

Pe acest fond, c├óteva sute de agen╚Ťi ai Securit─â╚Ťii, de etnie maghiar─â, au fost trimi╚Öi la Budapesta. Prezen╚Ťa ├«ndelungat─â a lui Bodn─âra╚Ö ├«n capitala ungar─â relev─â faptul c─â cel ├«n cauz─â s-a implicat activ ├«n opera╚Ťiunea respectiv─â, a╚Öa cum ╚Öi Gheorghiu- Dej, pe timpul vizitei ├«ntreprinse ├«n ╚Ťara vecin─â, a contribuit la reorganizarea Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. Un alt agent sovietic ÔÇ×├«n straie rom├óne╚ÖtiÔÇŁ, care l-a asistat pe Bodn─âra╚Ö, a fost Wilhelm Einhorn, un maghiar de origine evreiasc─â din Transilvania, recrutat de NKVD.

Acesta a fost numit, ├«n toamna anului 1948, ├«n func╚Ťia de director al secretariatului DGSP, iar la 30 martie 1951, c├ónd a fost ├«nfiin╚Ťat─â DIE, a devenit unul din cei doi loc╚Ťiitori ai ╚Öefului acestei structuri informative. Potrivit relat─ârilor lui Ion Mihai Pacepa, Einhorn a fost trimis ├«n misiune la Budapesta folosind acoperirea de consilier al Ambasadei Rom├óniei.

Organele de securitate rom├óne╚Öti, sub coordonarea celor sovietice, au participat la opera╚Ťiunile informative din Ungaria ╚Öi ├«nainte de luna octombrie 1956, c├ónd agen╚Ťi rom├óni de origine maghiar─â din Transilvania erau trimi╚Öi ├«n calitate de vizitatori ├«n aceast─â ╚Ťar─â, via Occident, cu pa╚Öapoarte false austriece, vest-germane, franceze ╚Öi italiene, cu scopul de a-i identifica pe ÔÇ×contrarevolu╚ŤionariiÔÇŁ unguri.

Datele ╚Öi informa╚Ťiile ob╚Ťinute ├«n problema respectiv─â erau transmise la Bucure╚Öti, pe diferite canale, inclusiv prin intermediul curierului diplomatic. Sunt unele indicii potrivit c─ârora opera╚Ťiunea ar fi fost coordonat─â de Nicolae Ceau╚Öescu, cu ajutorul unui consilier sovietic.

Occidentul rămâne impasibil

Referitor la aceste evenimente s-a pus problema de ce occidentalii nu au intervenit pentru a sprijini ╚Öi asigura succesul revolu╚Ťiei anticomuniste din Ungaria ╚Öi chiar pentru a ├«ncuraja mi╚Öc─ârile de emancipare de sub domina╚Ťia Moscovei ├«n restul Blocului R─âs─âritean, av├ónd ├«n vedere c─â situa╚Ťia era favorabil─â tocmai datorit─â suflului reformator ╚Öi, ├«n acela╚Öi timp, antisovietic prezent ├«n acea perioad─â.

Unele documente americane eviden╚Ťiaz─â faptul c─â serviciile speciale ale SUA preg─âtiser─â din timp opera╚Ťiunea numit─â ÔÇ×Red Sox-Red CapÔÇŁ, cu scopul de a realiza o confruntare pe frontul secret cu sovieticii. Dar, din nefericire, evenimentele s-au succedat mai rapid, dep─â╚Öind viziunile strategice ╚Öi ├«nainte s─â se poat─â lua o decizie politic─â ├«n leg─âtur─â cu pozi╚Ťia SUA fa╚Ť─â de criza din Europa de Est.

├Än SUA se desf─â╚Öura ├«n acea perioad─â campania pentru alegerile preziden╚Ťiale, a╚Öa c─â nu era un moment propice pentru interven╚Ťie. De altfel, o interven╚Ťie a trupelor NATO ├«n Ungaria a fost eliminat─â din capul locului, sub motiva╚Ťia c─â Armata Ro╚Öie avea capacitatea de a rezista la asemenea atacuri. Despre URSS se cuno╚Ötea c─â dispunea ├«n Europa Central─â de mai multe trupe ╚Öi arme dec├ót ar fi putut s─â ├«nfrunte NATO.

Dar cel mai important aspect ├«l constituie acela c─â ├«n alian╚Ťa occidental─â se produsese o ruptur─â ca urmare a evenimentelor din Suez, astfel c─â SUA, dup─â cele ├«nt├ómplate, s-au limitat s─â condamne formal interven╚Ťia Armatei Ro╚Öii ├«n Ungaria, ceea ce a l─âsat s─â se ├«n╚Ťeleag─â ├«n mod clar c─â nu vor sprijini cu for╚Ť─â militar─â ÔÇ×eliberarea na╚Ťiunilor captiveÔÇŁ ╚Öi c─â nu vor utiliza violen╚Ťa pentru sfidarea monopolului politic al Moscovei ├«n zon─â.