Secretele barajului Cinciș. A fost ridicat în numai 14 luni, în urmă cu 60 de ani
Au trecut șase decenii de la inaugurarea barajului Cinciș din Hunedoara, una dintre investițiile care au schimbat complet soarta orașului Hunedoara și a împrejurimilor sale. Barajul a fost construit în timp record, însă odată cu amenajarea lacului său de acumulare, mai multe sate au ajuns sub ape.
S-au împlinit 60 de ani de la inaugurarea barajului Cinciș de pe râul Cerna, aflat la circa șapte kilometri de Hunedoara.
Barajul construit în 14 luni
Lacul său de acumulare a înghițit vetrele mai multor așezări arhaice de pe valea râului Cerna, însă a asigurat nevoile de apă ale Hunedoarei și marelui său centru industrial.
„Execuţia barajului a durat 14 luni, din aprilie 1963 pînă în mai 1964, pentru care, principalele cantităţi de lucrări au fost: săpături – 36.250 metru cubi; betoane 62.000 metri cubi. De menţionat că pentru prepararea betonului, din lipsa nisipului în amplasament, s-a folosit nisip de concasaj produs la faţa locului”, arată Hidroconstrucția.
Amplasamentul barajului a fost ales la circa 6,5 kilometri în amonte de Hunedoara, pe versantul estic al masivului muntos Poiana Ruscă, după confluenţa cu râul Runcu, acolo unde condiţiile geo-morfologice au fost cele mai favorabile, arătau specialiștii în lucrări hidrotehnice.
„Aici, valea râului Cerna era îngustă, cu versanţi simetrici înclinaţi la 45 – 55 de grade, cu roca la zi şi de bună calitate, cu depuneri aluvionare în albie în straturi de mică grosime. Compararea mai multor variante studiate a dus la soluţia unui baraj arcuit din beton, având caracteristicile: Cota la coronament - 308 metri, înălțimea barajului - 48.30 metri, lungimea barajului - 220 metri, grosimea la bază – 14 metri şi la coronament 4,5 metri; volumul acumulării 43,5 milioane metri cubi, din care volumul util este de 27,4 milioane metri cubi”, informa Hidroconstrucția.
Pentru descărcarea apelor mari s-a prevăzut un deversor frontal liber, amplasat în ploturile centrale, având 5 deschideri de 6,40 metri şi 4 orificii de 1,50 x 0,60 metri, putîndu-se evacua un debit de 250 metri cubi pe secundă. În baraj s-a înglobat o conductă metalică cu diametrul de 800 mm, pentru a servi ca golire de fund.
La extremitatea aval a golirii de fund s-au prevăzut două vane, una de serviciu şi una de revizie, dispuse într-o clădire construită la piciorul aval al barajului. Barajul a mai fost prevăzut cu o priză de apă pentru alimentarea beneficiarului, Combinatul Siderurgic Hunedoara, arăta Hidroconstrucția.
Peste 1.500 de oameni au muncit la construcția barajului, iar vara lucrau în trei schimburi.
Satele înghițite de noul lac de acumulare
Lacul de acumulare Cinciș, cu o întindere de peste 250 de hectare şi o capacitate de aproape 30 de milioane de metri cubi de apă, a înghiţit în anii ´60 vetrele satelor Cinciş și Cerna și a cătunelor Valea Ploştii, Baia lui Crai, Moara Ungurului şi Ciuleni, aşezări arhaice din Ţinutul Pădurenilor, cu o istorie de peste jumătate de mileniu.
Localnicii au fost strămutaţi, iar peste 100 de case, împreună cu bisericile, şcolile şi cimitirele din vechile aşezări au ajuns sub ape. Cele mai multe dintre clădiri au fost demolate, iar în anul 1962 sătenii au fost mutaţi pe deal, unde şi-au ridicat case în noul sat Cinciș - Cerna.
Alături de gospodăriile locuite timp de mai multe generații de localni, apele lacului au înghițit și bisericile și cimitirele satelor. Ruinele a două biserici, una ortodoxă şi cealaltă romano-catolică au rămas abandonate în coada lacului Cinciş. A treia biserică, veche din vremea Huniazilor, a fost demolată, înainte ca locul să fie înghiţit de ape, chiar dacă localnicii s-au opus distrugerii acesteia.
Biserica din vechiul sat Cinciș păstra deasupra stranei inscripţia „Iohannes XX” și ar fi fost clădită de Moga, o rudă a Huniazilor. Legenda spune că aici ar fi fost înmormântată Elisabeta Morsinai, mama lui Ioan de Hunedoara, care ar fi fost originară din Cinciş.
Lacul Cinciș a avut un rol important în dezvoltarea Hunedoarei și a combinatului siderurgic. A devenit, cu timpul și unul dintre locurile preferate de agrement ale localnicilor, care l-au numit „litoralul Hunedoarei” sau „litoralul de la munte”. A devenit și un loc căutat de pescari.
„Anul acesta apele de munte din regiunea Hunedoarei vor fi repopulate cu 230.000 puieţi de păstrăvi, iar în lacul de la Cerna - Cinciş care se întinde pe o suprafaţă de 208 hectare vor fi deversaţi 400.000 puieţi de păstrăvi curcubeu. De asemenea, apele de şes şi coline vor fi repopulate cu puieţi de clean”, informa ziarul „România Liberă” în 1964.
Nu doar lacul Cinciș, dar și împrejurmile sale au devenit atractive pentru turiști, după ce mai multe șosele au fost construite și modernizate pe văile Cernei și în ținuturile Hațegului și Pădurenilor din împrejurimile sale.
Vezi FOTO / VIDEO pe adevarul.ro
Mai multe pentru tine...
