Scurt istoric al genocidului revoluţionar jpeg

Scurt istoric al genocidului revoluţionar

­čôü Istorie recent─â
Autor: Cristian Tudor ╚śerban

Impunerea cu for┼úa a unui nou regim politic de c─âtre o minoritate a fost dintotdeauna un fapt problematic, deoarece men┼úinerea respectivului sistem a fost ├«ntotdeauna mai dificil─â dec├ót impunerea sa. Sisteme precum iluminismul Revolu┼úiei Franceze ┼či comunismul Revolu┼úiei Bol┼čevice au necesitat adoptarea unor m─âsuri drastice pentru ca principiile promovate de aparatul de propagand─â s─â reziste ┼či s─â fie asumate de majoritatea popula┼úiei.

Conven┼úia ONU din 9 decembrie 1948, la baz─â c─âreia a stat Raphael Lemkin, a statuat genocidul ca ┼či crim─â ce intr─â sub jurisdic┼úie interna┼úional─â ce trebuie prevenit ┼či pedepsit. Articolul 2 al Conven┼úiei stipuleaz─â c─â prin ÔÇ×genocid se ├«n┼úelege unul dintre actele de mai jos, comise cu inten┼úia de a distruge ├«n totalitate sau ├«n parte un grup na┼úional, etnic, rasial sau religios, ca atare:

(a)    ucideri ale membrilor grupului;

(b)   atingere grav─â a integrit─â┼úii fizice sau mentale a membrilor grupului;

(c)    supunerea inten┼úionat─â a grupului la condi┼úii de existen┼ú─â care s─â duc─â la distrugerea lui fizic─â total─â sau par┼úial─â;

(d)   m─âsuri viz├ónd ├«mpiedicarea na┼čterilor ├«n s├ónul unui grup;

(e)   transferarea for┼úat─â a copiilor dintr-un grup ├«n alte grupuri.ÔÇť

Precedentul Revoluţiei Franceze

Originile genocidului cauzat de ideile revolu┼úionare de tip iluminist se reg─âsesc ├«n Revolu┼úia Francez─â, prin excesul de zel al Republicii ├«n cadrul procesului de anihilare a ÔÇ×contrarevolu┼úieiÔÇŁ. Revolta declan┼čat─â de locuitorii ora┼čului Vendee ca o reac┼úie ├«mpotriva m─âsurilor anti-clericale adoptate de guvernul revolu┼úionar a determinat emiterea a dou─â decrete, unul pe 1 august ┼či cel─âlalt pe 1 octombrie 1793, prin care erau condamna┼úi la moarte locuitorii din vestul Fran┼úei, cataloga┼úi drept ÔÇťdu┼čmani ai poporuluiÔÇŁ.

La scurt timp dup─â ├«nfr├óngerea Armatei Roialiste ┼či Catolice organizate de contrarevolu┼úionari, ├«n ianuarie 1794 au fost trimise 12 ÔÇťcoloane infernaleÔÇŁ  cu ordine precise din partea lui Lazare Carnot, pre┼čedintele Conven┼úiei Na┼úionale:ÔÇťExtermin─â-i pe t├ólhari p├ón─â la ultimul !ÔÇŁ. Efortul de ÔÇ×pacificareÔÇŁ al regiunii Vendee s-a ├«ncheiat ├«n acela┼či an, dup─â masacrarea a peste 130.000 de b─ârba┼úi, femei ┼či copii, de┼či unii istorici au ├«naintat cifre mai mari.

Genocidul de tip marxist-leninist

O pozi┼úie radical─â, dar de aceast─â dat─â pentru eliminarea unei ├«ntregi categorii sociale, a fost formulat─â de Karl Marx ├«n Manifestul Partidului Comunist, la jum─âtate de secol dup─â precedentul genocid al Revolu┼úiei Franceze. Marx cerea ÔÇťabolirea de c─âtre comuni┼čti a raporturilor de produc┼úie burgheze ┼či a burgheziei ├«ns─â┼čiÔÇŁ, fapt ce nu se putea realiza dec├ót printr-un r─âzboi civil materializat sub forma unei revolu┼úii deschise. G├óndirea revolu┼úionar─â radical─â a lui V.I. Lenin a dus la concretizarea ideilor lui Marx ┼či Engels, astfel ├«nc├ót ÔÇ×distrug├ónd economia ┼ú─âr─âneasc─â ├«nt├órziat─â, foametea ne apropie obiectiv de scopul nostru final, socialismulÔÇŁ.

Teama unei interferen┼úe str─âine ce ar fi putut pune ├«n pericol revolu┼úia, l-a determinat pe Lenin s─â asocieze necesitatea purt─ârii unui r─âzboi civil cu revolu┼úia:ÔÇ×acest r─âzboi ... ar putea costa via┼úa a zeci de mii de proprietari funciari, de capitali┼čti ┼či ofi┼úeriÔÇŁ. Concep┼úia marxist-leninist─â a fixat ca du┼čmani ai revolu┼úiei ├«ntregi categorii sociale, despre care se presupunea c─â reprezint─â impedimente majore ├«n procesul de construire a unei societ─â┼úi noi. Cu ajutorul partidului de revolu┼úionari prefosioni┼čti ce opereaz─â ├«n tipologia unei ideologii scientiste, Lenin a instaurat primul regim totalitar din lume, prilej cu care drumul de a utiliza teroarea ca mijloc de guvernare a devenit o posibilitate complet legitim─â.

Primele ac┼úiuni cu caracter de genocid organizate de bol┼čevici au avut loc ├«n timpul r─âzboiului civil din 1917-1923 ┼či au fost ├«ndreptate contra unor grupuri-┼úint─â:aristocra┼úi, burghezi, proprietari funciari, industria┼či, ofi┼úeri, a c─âror existen┼ú─â reprezenta un pericol real la impunerea societ─â┼úii comuniste.  Bol┼čevicii nu s-au limitat doar la stigmatizarea ┼či exterminarea fizic─â a unor categorii sociale, ci au vizat ┼či minorit─â┼úile etnice din fostul Imperiu Sovietic. Prima ac┼úiune clar─â de genocid ├«mpotriva unei minorit─â┼úi a avut loc ├«n 1919 ┼či 1920, c├ónd din ordinul Biroului Politic din 24 noiembrie 1919 se cerea decazacizarea de pe Don ┼či din regiunea Cuban. Din cei peste 3 milioane de cazaci, ├«ntre 300.000 ┼či 500.000 au fost deporta┼úi ├«n regiunile nepopulate ale Rusiei sau interna┼úi ├«n lag─âre de munc─â, iar zeci de mii au fost executa┼úi de CEKA.

Clasa social─â care a avut cel mai mult de suferit de pe urma ac┼úiunilor bol┼čevicilor a fost ┼ú─âr─ânimea. Rechizi┼úiile for┼úate efectuate ├«n timpul R─âzboiului Civil Rus, ├«n special cele operate de bol┼čevici au distrus economia rural─â p├ón─â ├«n stadiul ├«n care sistemul Comunismului de R─âzboi s-a v─âzut dep─â┼čit de situa┼úia creat─â. Pentru remedierea crizei, Lenin a impus ├«n martie 1921 Noua Politic─â Economic─â sau ÔÇ×capitalismul de statÔÇŁ, cu precizarea c─â statul bol┼čevic a ales s─â nu intervin─â ├«n solu┼úionarea problemei foametei de la sate. Astfel, ├«ntre 1921 ┼či 1923, primul val de ├«nfometare care a afectat popula┼úia statului sovietic, a adus moartea pentru aproximativ 5 milioane de ┼ú─ârani.

gen2 jpg jpeg

Apogeul genocidului sovietic

Impunerea lui Stalin ca lider al Partidului Comunist a determinat ├«ncetarea NEP-ului ┼či reluarea revolu┼úiei, eveniment ce a atras dup─â sine reluarea politicilor represive dure. O astfel de m─âsur─â a reprezentat-o procesul de colectivizare a agriculturii, finalizat ├«n urma celui de-al doile val de ├«nfometare din 1932-1933. Rechizi┼úionarea produselor ┼ú─âranilor cu inten┼úia de a le vinde ├«n plin─â depresie economic─â mondial─â a fost un succes par┼úial pentru statul sovietic care a ob┼úinut lichidit─â┼úile necesare pentru tehnologizarea ┼ú─ârii, modernizarea armatei ┼či sus┼úinerea Interna┼úionalei. Pe plan intern, Stalin a reu┼čit s─â colectivizeze ├«ntreaga agricultur─â ┼či s─â supun─â popula┼úia rural─â sub autoritatea partidului prin intermediul foametei dublate de teroarea OGPU. Peste 10 milioane de ┼ú─ârani au murit ├«n urma celui de-al doilea val de ├«nfometare al partidului, iar alte c├ótea milioane au fost deportate de la periferia Uniunii Sovietice ├«n Gulag. De┼či Ucraina a fost cea mai afectat─â regiune a imperiului sovietic, al doilea val de ├«nfomotare nu a fost ├«ndreptat exclusiv ├«mpotriva ucrainienilor, printre popula┼úiile care au avut de suferit num─âr├óndu-se toate minorit─â┼úile etnice.

Marea Teroare din 1936-1938 a reprezentat un nou episod al  genocidului orchestrat de Stalin ├«mpotriva unei categorii inventate ┼či anume ÔÇ×elementele antisovieticeÔÇŁ. Operate de NKVD, sub conducerea lui Nikolai Ejov, ├«n acest interval au fost aresta┼úi peste 1.500.000 de persoane, dintre care peste 700.000 au fost condamna┼úi la moarte ┼či executa┼úi, la care se adaug─â 44.000 de membri de partid ┼či zeci de mii de ofi┼úeri.

Exportul genocidul revoluţionar în China

Partidul Comunist Chinez a ap─ârut ca ramur─â a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice ├«n cea de-a treia Interna┼úional─â Comunist─â ┼či a reu┼čit s─â se impun─â ├«n urma victoriei din cadrul r─âzboiului civil cu Kuomintang-ul de dup─â sf├ór┼čitul celui de-al doilea R─âzboi Mondial. ├Än scurt timp, comuni┼čtii chinezi au recurs la practicile sovietice pe care le-au dus la extrem, primele ac┼úiuni av├ónd ca scop exterminarea reac┼úionarilor, a clasei proprietarilor de p─âm├ónt, a capitali┼čtilor din industrie ┼či comer┼ú ┼či a grupurilor religioase. Pentru ├«ndeplinirea acestor ordine, Mao Zedong a stabilit ├«n 1951 ca 1 din 1000 de locuitori s─â fie ucis, ceea ce ├«nseamn─â aproximativ 600.000 dac─â ┼úinem cont c─â popula┼úia Chinei era de 600 milioane de locuitori la acea dat─â.

La sf├ór┼čitul anului 1952 PCC a afirmat c─â a omor├ót aproximativ 2, 4 milioane de ÔÇťelemente reac┼úionareÔÇŁ, de┼či num─ârul total de sus┼úin─âtori ai Kuomintang-ului ┼či al proprietari de p─âm├ónt uci┼či era de cel pu┼úin 5 milioane. Cel mai mare genocid din istorie ca num─âr de victime s-a ├«nregistrat tot ├«n China, ├«n timpul Marei Foamete, la scurt timp dup─â Marele Salt ├Änainte, oficialit─â┼úile chineze recunosc├ónd c─â ÔÇťnum─ârul pierderilor prin mor┼úi nenaturale ┼či reducerea na┼čterilor din 1959 p├ón─â ├«n 1961 este estimat la aproximativ 40 de milioaneÔÇŁ.

Unul dintre cele mai celebre episoade ale istoriei Partidului Comunist Chinez a fost Revolu┼úia Cultural─â, o mi┼čcare socio-politic─â declan┼čat─â de Mao Zedong pe 16 mai 1966 pentru a implementa puternic socialismul ├«n r├óndul popula┼úiei prin eliminarea tuturor celorlalte elemente ideologice, culturale ┼či economice neagreate de partid. Mao a rezumat scopul Revolu┼úiei Culturale:ÔÇť...dup─â haos lumea atinge pacea,   dar ├«n 7 sau 8 ani haosul trebuie s─â apar─â din nouÔÇŁ.

├Än 1984, Comitetul Central al P.C.C. a efectuat cercet─âri pentru a estima impactul Revolu┼úiei Culturale, cifrele ├«nainte de comisia de investiga┼úie fiind urm─âtoarele:aproximativ 4, 2 milioane de arest─âri, peste 1.728.000 de mor┼úi din cauze nenaturale, peste 135.000 de oameni eticheta┼úi drept contra-revolu┼úionari ┼či executa┼úi, peste 237.000 de oameni omor├ó┼úi ┼či peste 7, 03 milioane mutila┼úi ├«n atacuri armate. Responsabilitatea pentru atacuri ┼či o bun─â parte din crimele produse ├«n anii Revolu┼úiei Culturale cad pe umerii G─ârzilor Ro┼čii, compuse ├«n mare parte din studen┼úi ┼či solda┼úi.  

gen3 jpg jpeg

Genocidul la apogeu-Cambodgia lui Pol Plot

Khmerii Ro┼čii ┼či-au bazat ideologia ┼či politicile pe modelul comunist chinez, bazat la r├óndul s─âu pe cel sovietic. Aceste dou─â modele erau importante pentru gruparea condus─â de Pol Plot deoarece prezentau o serie ├«ntreag─â de ÔÇ×insuficien┼úeÔÇťce urmau a fi dep─â┼čite, m─âsurile sociale urm├ónd a fi dep─â┼čite cu suficient─â determinare ┼či rigoare. Cultura tradi┼úional─â a Khmerilor, combinat─â cu ├«ncerc─ârile violente ale ┼ú─ârii de a ie┼či de sub tutela Fran┼úei a dus la sintetizarea unui comunism ce are la baz─â na┼úionalismul rasial, ceea ce explic─â unele acte de violen┼ú─â ale Khmerilor.

├Än perioada guvern─ârii Cambodgiei de c─âtre Khmerii Ro┼čii (1975-1979), programul revolu┼úionar al acestora a fost implementat cu o duritate extrem─â, duc├ónd genocidul la un nou nivel. Autorit─â┼úile guvernamentale au blocat ajutoarele umanitare ale Occidentalilor, popula┼úia murind de foame ┼či din cauza epidemiilor. De asemenea, excesele din timpul deport─ârilor ┼či a golirii ora┼čelor au produs un num─âr mare de victime, la care s-au ad─âugat cei executa┼úi pentru colaborare cu regimurile anterioare, cu comuni┼čtii vietnamezi sau cu orice membru de partid c─âzut ├«n dizgra┼úie.

 Principala categorie social─â vizat─â de regimul criminal al lui Pol Plot a fost ÔÇ×poporul nouÔÇŁ, concentrat ├«n mediul urban, ├«n special ├«n jurul capitalei Phnom Penh. ├Än num─âr de aproximativ 3 milioane, ÔÇ×poporul nouÔÇŁ a fost categoria cea mai afectat─â de violen┼úe, Khmerii expulz├óndu-i pe locuitorii din Phnom Penh ┼či priv├óndu-i de mijloacele necesare subzisten┼úei la sate. Doar foamea aplicat─â sistematic ├«mpotriva ÔÇ×poporul nouÔÇŁ, for┼úa de munc─â ieftin─â a regimului, a f─âcut peste 800.000 de victime  ceea ce reprezenta 10% din popula┼úi ┼ú─ârii. Cei care au supravie┼úuit deport─ârii ┼či ├«nfom─ât─ârii erau stigmatiza┼úi ca ÔÇ×sobotori economiciÔÇŁ pentru lipsa lor de preg─âtire agricol─â.

Au fost executa┼úi etnici vietnamezi, chinezi, thai ┼či membri ai altor minorit─â┼úi, precum ┼či cre┼čtini, musulmani ┼či budi┼čti  din Cambodgia. Una dintre m─âsurile absurde ale regimului a fost decizia de a-i executa pe to┼úi cei care poart─â ochelari, ├«ntruc├ót acest lucru ├«nsemna c─â sunt intelectuali. ├Äntre 1975 ┼či 1979, aproximativ 2 milioane de locuitori au murit, metodele brutale folosite de Khmerii Ro┼čii determin├ónd mul┼úi oameni s─â se refugieze ├«n Vietnam p├ón─â la ├«ndep─ârtarea regimului de interven┼úia armat─â a vietnamezilor ┼či la impunerea unui nou regim comunist.

Bibliografie:

Stephane Courtois, Comunism ┼či totalitarism, Editura Polirom, 2011.

Ernst Nolte, R─âzboiul civil european, 1917-1945, Editura Corint, 2005.

Paul Dukes, Istoria Rusiei:882-1996, Editura All, 2009.

Richard Sakwa, The Rise and Fall of the Soviet Union 1917-1991, Routledge Taylor &Francis e-Library, 2005.

Eric D. Weitz, A Century of Genocide, Utopias and Race and Nation, Princeton University Press, 2003.

The Epoch Times, Nou─â comentarii despre Partidul Comunist Chinez, Editura Semne, 2010.

Conven┼úia pentru prevenirea ┼či pedepsirea crimei de genocid, disponibil─â pe www.hrweb.org/legal/genocide