Scheletul de Deinotherium Gigantissimum, vedeta Muzeului Antipa, grav afectat de cutremurul din 1977
Uriașul schelet de Deinotherium Gigantissimum, vedeta Muzeului Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, a fost grav afectat de cutremurul din 4 martie 1977 (foto sus) și restaurat mai apoi de către Nicolae Pușcașu.
Din 23 iulie 2019, scheletul de Deinotherium Gigantissimum este primul beneficiar al uneia dintre cele mai inovatoare tehnologii japoneze anticutremur, ceea ce permite protejarea specimenelor prețioase și pieselor de patrimoniu din România împotriva unui posibil cutremur major în București.
Tehnologia japoneză „μ-Solator” a fost instalată în premieră în România și în Europa la Muzeul Antipa, pentru unul dintre cele mai prețioase specimene din patrimoniul național.
Scheletul de Deinotherium Gigantissimum a fost dezgropat din nisipurile în care se odihnea de mai bine de 2 milioane de ani de savantul Gregoriu Ștefănescu (n. 10 februarie 1836 – d. 20 februarie 1911).
Conform Muzeului Antipa, Gregoriu Ștefănescu a studiat la Universitatea Sorbona din Paris, între anii 1858 – 1862, având ca îndrumători profesori iluștri ai Facultății de Științe. Revenit în țară, a fost pentru scurt timp profesor la prestigioasele licee bucureștene Matei Basarab și Colegiul Sf. Sava.
Din 1864 a fost profesor de geologie și mineralogie la Universitatea București fiind în același an numit și director al Muzeului de Istorie Naturală, adăpostit la acea dată în clădirea Universității.
În anul 1882 a înființat Biroul Geologic pe care l-a și condus. În calitate de conducător al Biroului Geologic, Gregoriu Ștefănescu a avut inițiativa realizării primei hărți geologice a României. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru al Academiei Române.
Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa prezintă, pe pagina de Facebook a instituției, o serie de câteva curiozități și informații despre acest exponat de excepție din patrimoniul cultural al României, o piesa de valoare științifică mondială!
Știați că...
- Acest uriaș înrudit cu elefanții actuali le este un fel de văr, pentru că au urmat linii evolutive diferite?
- Caracteristica genului Deinotherium este prezența fildeșilor arcuiți în jos și fixați pe maxilarul inferior?
- În ciuda staturii sale uriașe, de peste 4 m înălțime și aproape tot atât lungime - adică era înalt cam cât o casă cu un etaj, acest animal uriaș, teribil și înfricoșător era erbivor?
- A fost nevoie de 15 ani de săpături pentru a fi dezgropate aproape toate oasele din scheletul fosilizat al exemplarului de Deinotherium gigantissimum, iar pentru montarea lui pe suport metalic, în 1906, prof. Ștefănescu l-a adus în țară, pentru trei luni, pe renumitul restaurator belgian Louis de Pauw?
Fotografii din arhiva Muzeului Național de Istorie Naturală Grigore Antipa
