Salamina, b─ât─âlia pentru supravie╚Ťuire a lumii libere jpeg

Salamina, b─ât─âlia pentru supravie╚Ťuire a lumii libere

Anul 490 ├«.en.-Marathon, Grecia:10 000 de atenieni ┼či ├«nc─â 1000 de plateeni condu┼či de viteazul strateg Miltiade m─âr┼č─âluiesc ├«ncet, echipa┼úi ├«n armuri, cu coifuri ┼či cu scuturi str─âlucitoare ├«n b─âtaia soarelui abia r─âs─ârind, cu suli┼úele ├«ndreptate ├«nainte. ├Än fa┼úa lor, 600 de cor─âbii pe plaj─â, debarc├ónd 25 000 de arca┼či ┼či suli┼úa┼či, ├«nso┼úi┼úi de ├«nc─â 1000 de c─âl─âre┼úi per┼či ce abia ├«┼či instalaser─â tab─âra sub comanda generalului Datis. Afla┼úi la doar 700 metri de inamic, comandan┼úii atenienilor au ├«nceput s─â strige ÔÇťEleleu! Eleleu!ÔÇŁ pentru a-┼či ├«mb─ârb─âta solda┼úii ┼či a cre┼čte viteza ├«naint─ârii, efectu├ónd un atac sinuciga┼č asupra unei armate superioare numeric.

Printre bravii solda┼úi remarcabili avea s─â se remarce Temistocle. Hopli┼úii atenieni i-au ├«nv─âluit ┼či i-au luat pe per┼či prin surprindere, m─âcel─ârindu-i. Cu suli┼úele ├«i ├«mpungeau ┼či cu s─âbiile ├«i ├«njunghiau, fiind ap─âra┼úi de scuturi cu care formau impenetrabila falang─â. 6400 de per┼či ┼či doar 192 de atenieni (inclusiv polemarhul Callimachus) au murit eroic ├«n aceea zi. Per┼čii au fost pu┼či pe fug─â, retr─âg├óndu-se pe cor─âbii. Pentru prima oar─â, o for┼ú─â inferioar─â numeric a ├«nfr├ónt o armat─â a celui mai mare imperiu de atunci.Campania persan─â ├«n Grecia ini┼úiat─â de regele Darius a e┼čuat. Regele era cuprins de dorin┼úa de r─âzbunare. 

Regele-zeu ┼či regina comandant

Darius era preg─âtit s─â ini┼úieze o nou─â expedi┼úie asupra ora┼čelor-state grece┼čti, de data asta una pe care s─â o conduc─â el personal. A petrecut 3 ani preg─âtind vase ┼či trupe, dar revolta din Egipt i-a captat aten┼úia. Dar ├«n anul 486 i.en., bolnav ┼či b─âtr├ón fiind, regele Darius I a murit. Corpul s─âu a fost ├«mb─âls─âmat ┼či ├«nmorm├óntat ├«ntr-o st├ónc─â sculptat─â.

Xerxes, cel mai mare fiu al s─âu, n─âscut ├«n purpur─â, l-a succedat la tron la v├órsta de 36 de ani, proclam├óndu-se ÔÇťRegele RegilorÔÇŁ. Tranzi┼úia puterii c─âtre Xerxes a fost asigurat─â de autoritatea mamei sale, Atossa, pentru ca succesiunea sa s─â nu-i fie contestat─â de o alt─â persoan─â sau rival al familiei ahaemeniene. Xerxes a  reprimat cu brutalitate revoltele din Egipt ┼či Babilon. ┼×i-a numit fratele Achaemenes ca satrap asupra Egiptului ┼či pentru a-i pedepsi pe babilonieni, le-a confiscat statuia de aur a lui Bel (Marduk).Din anul 483 i.en., Xerxes ┼či-a preg─âtit expedi┼úia c─âtre Grecia. A s─âpat canalul care avea s─â-i poarte numele ├«n istmul peninsulei Muntelui Athos pentru ca proviziile s─â fie transportate.Mai avea ├«ns─â un obstacol care ├«i st─âtea ├«n cale:Hellespont. A ├«ncercat s─â construiasc─â un pod. Dar o furtun─â l-a distrus. Xerxes, m├óniat, a poruncit biciuirea apei de 300 de ori. ├Än cele din urm─â, a realizat poate una dintre cele mai m─âre┼úe minuni antice:a construit un pod de 314 cor─âbii pe Hellespont de o lungime de 2200 metri pentru a-l traversa. Trupe multietnice au traversat podul:asirieni, babilonieni, egipteni, evrei, traci, greci ┼či fenicieni, ├«n num─âr de 880 000. ├Äns─â Xerxes nu avea s─â conduc─â expedi┼úia de unul singur.

2 triremaatomictoasters bigatheniantrireme jpg jpeg

Artemisia I de Caria, regina Halicarnassului (ora┼č inclus ├«n Satrapia C─âria a Imperiului Persan), s-a aliat cu Regele Regilor. Tat─âl ei, Lygdamis I, a fost la r├óndul s─âu satrap. Dup─â moartea so┼úului ei, ea a preluat tronul c─âci fiul ei era prea t├ón─âr, iar nepotul ei a fost exilat. Artemisia nu era orice regin─â care doar st─âtea la curte, ci una r─âzboinic─â. Rolul ei ├«n invazia Greciei a fost major.Artemisia era recunoscut─â c─â o regina r─âzboinic─â. Grecii au pus drept recompens─â pentru capturarea ei 10 000 de drahme. 

Odat─â, Artemisia, ├«nainte s─â cucereasc─â ora┼čul Latmus, a organizat un festival care a atras aten┼úia locuitorilor ora┼čului. C├ónd or─â┼čenii ┼či solda┼úii au plecat s─â vad─â ce se ├«nt├ómpl─â, Artemisia a dat comanda pentru lansarea unui asalt ├«n for┼ú─â, cucerind Latmus . 

Temistocle ┼či Zidul de lemn

Temistocle era fiul unui cet─â┼úean atenian de r├ónd ┼či al unei imigrante. P─ârea s─â devin─â un om nesemnificativ, dar m─âre┼ú printr-o cale, bun─â sau rea, dup─â cum ├«i spuneau profesorii.Temistocle din Atena, care avea 44 de ani ├«n perioada respectiv─â, era politician ┼či orator abil, populist, baz├óndu-se pe sprijinul atenienilor s─âraci. ├Än 493 i.en., c├ónd a fost ales arhonte, el a propus sporirea puterii navale a Atenei. 10 ani mai t├órziu, a contribuit la construirea unei flote de 200 de trireme. Avea ┼či un motiv:oracolul prevestea c─â un zid de lemn va ap─âra ora┼čul . Zidul de lemn nu putea fi nimic altceva dec├ót flota atenian─â.

├Än 481 i.e.n., ├«n cadrul congresului, Temistocle a sus┼úinut crearea unei alian┼úe grece┼čti ├«mpotriva unui inamic comun ┼či anularea tuturor divergen┼úelor ├«ntre ora┼če-state Spartanii au fost desemna┼úi s─â sus┼úin─â ap─ârarea ├«n timp ce atenienii vor contribui la cea maritim─â. De┼či Temistocle a ├«ncercat s─â preia comand─â for┼úelor navale, Corint ┼či Eghina au refuzat s─â ofere comanda atenienilor. Temistocle, pragmatic, a f─âcut un compromise cu spartanii, oferindu-le lor comanda for┼úelor navale ├«n persoana lui Eurybiades.

În cadrul Congresului din primăvară anului 480 i.en., Temistocle a sugerat menţinerea unei lini de apărare de către spartani la Termopile, un culoar îngust, în timp ce flota ateniană avea să blocheze Strâmtoarea Artemisium.

3  arderea atenei  300 rise of an empire   jpg jpeg

Artemisium-unde fii atenienilor ┼člefuiesc piatra de temelie a libert─â┼úii

Dup─â trei zile de furtun─â, pe 8 septembrie, o flot─â greceasc─â alc─âtuit─â din 220 de trireme grece┼čti la comanda spartanului Eurybiades (comandantul second fiind Temistocle) blocase Str├ómtoarea Artemisium ├«n timp ce o ariegarda greceasc─â comandat─â de Leonidas men┼úinea ap─ârarea la Termopile. Flota persan─â alc─âtuit─â din 1207 cor─âbii la comanda lui Achaemenes, Ariabignes, Artemisia ┼či Damasithymos se puse ├«n mi┼čcare, venind dinspre Therma. Artemisia ├«ns─â┼či era la comanda a cinci cor─âbii. Flota greceasc─â se afla ├«n pericolul de a fi anihilat─â. Per┼čii au v─âzut c─â flota greceasc─â se ├«ndrepta spre ei. Ace┼čtia decid s─â-i atace, sper├ónd c─â vor smulge u┼čor o victorie. Au avansat rapid spre mic─â flota greceasc─â. Dar grecii au planificat o tactic─â care avea s─â-i scoat─â din primejdie:formarea unui semicerc, cu berbecii pozi┼úiona┼úi pe exterior. Manevra p─ârea s─â  dea roade. La semnalul urm─âtor, vasele grece┼čti s-au mi┼čcat ├«n afara pozi┼úiei, ├«ndrept├óndu-se spre vasele per┼čilor pentru a le surprinde cu garda jos. 30 de cor─âbii persane sunt capturate sau scufundate. Din p─âcate, un vas grecesc comandat de c─âpitanul Antidorus din Lemnos a dezertat ┼či s-a al─âturat inamicilor. Spre noapte, b─ât─âlia se ├«ncheiase, grecii ob┼úin├ónd avantaje. ├Än timpul nop┼úii, o alt─â furtun─â s-a declan┼čat, ceea ce i-a ├«mpiedicat pe greci s─â se amplaseze la sud ├«mpotriva unui deta┼čament persan trimis ├«n Eubeea. Deta┼čamentul persan a fost lovit de furtun─â, fiind ├«mpins spre coastele cu st├ónci, multe vase fiind scufundate. ├Än ziua urm─âtoare, flota persan─â ┼či-a revenit dup─â cele dou─â furtuni, ├«ns─â a renun┼úat s─â-i atace pe greci care ├«n acest timp primesc drept ├«nt─âriri 53 de cor─âbii ateniene. A┼čtept├ónd p├ón─â dup─â amiaz─â, grecii au avut oportunitatea de a ataca vasele ciciliene care patrulau, distrug├óndu-le ├«nainte s─â se retrag─â la c─âderea nop┼úii.├Än a treia zi, flota persan─â era preg─âtit─â s─â atace flota greceasc─â cu toat─â for┼úa. Grecii, v─âz├ónd flota persan─â re├«nt─ârit─â, au ├«ncercat s─â blocheze str├ómtoarea Artemisium, a┼čtept├ónd atacul per┼čilor. Per┼čii au alc─âtuit o form─â de semicerc din cor─âbii ┼či au ├«ncercuit flota greceasc─â pentru a o atrage ├«n lupta. B─ât─âlia a ├«nceput, fiind cr├óncen─â. A durat o zi ├«ntreag─â, flota greceasc─â ├«ncerc├ónd s─â-┼či apere linia. 100 de cor─âbii grece┼čti au fost distruse ├«n timp ce per┼čii au pierdut doar 400 de cor─âbii din ├«ntreag─â flot─â. Temistocle a ordonat echipajelor s─â se sacrifice pentru a nu c─âdea ├«n m├óinile per┼čilor. Dar ├«n urma pierderilor, flota greceasc─â nu mai putea s─â men┼úin─â linia de ap─ârare, astfel, a evacuat str├ómtoarea. ├Äntre timp, o veste cumplit─â a fost adus─â:4000 de greci, inclusiv spartanii lui Leonidas, au fost m─âcel─âri┼úi la Termopile.

Divina Salamina ÔÇôultima redut─â greceasc─â

ÔÇťNu ├«n lini┼čte a┼čtepta┼úi venirea cailor,   a picioarelor m─âr┼č─âluind,   a o┼čtirii  armate asupra ┼ú─ârii. Pleca┼úi. ├Äntoarce┼úi-v─â spatele. V─â ve┼úi ├«nt├ólni ├«n lupt─â  oricum. O, Divina Salamina, vei fi moartea multor fii a femeilor ├«ntre sem─ânat  ┼či recolta de cerealeÔÇŁ:asta transmitea atenienilor oracolul de la Delfi.

Moralul grecilor era la p─âm├ónt. Armata persan─â victorioas─â traversa culoarul Termopile pe cadavrele a celor 4000 de greci peloponesieni c─âzu┼úi la datorie (inclusiv cei 300 de spartani). Xerxes ├«i g─âse┼čte trupul regelui Leonidas ┼či ordon─â decapitarea sa. Capul i-a fost ├«nfipt pe o pr─âjin─â, iar corpul i-a fost crucificat.

Flota greceasc─â s-a retras de la Artemisium spre Salamis pentru a sprijini evacuarea Atenei c─âci for┼úele imense ale regelui Xerxes se apropiau.  Per┼čii, afla┼úi pe p─âm├ónt grecesc, au distrus ┼či jefuit ora┼čele din Boetia, Plateea ┼či Thesipae care nu s-au predat . Grecii, mai ales peloponesienii, s-au preg─âtit s─â apere istmul Corint, demol├ónd singurul drum dinspre Megara care ├«l conducea spre ei ┼či au construit un nou zid.

Atena, de┼či fusese evacuat─â, c├ó┼úiva atenieni au r─âmas pe Acropole unde la venirea per┼čilor au rezistat lupt├ónd p├ón─â au fost r─âpu┼či. Regele Xerxes a ordonat arderea Atenei. P─ârea c─â acesta avea s─â fie sf├ór┼čitul civiliza┼úiei grece┼čti. Xerxes se sim┼úea pe deplin victorios. Grecii erau pedepsi┼úi pentru obr─âznicia lor de a se implica ├«n revolt─â ionian─â ┼či daunele pe care le pricinuiser─â. R─âzbunase apoi ├«nfr├óngerea tat─âlui s─âu la Marathon. Dar campania persan─â era pe departe de a se termina c─âci o ultima rezisten┼ú─â greac─â se men┼úinea. La Salamina se afla ultima redut─â a civiliza┼úiei grece┼čti, mai precis, un fort maritim:cele 378 de cor─âbii grece┼čti. Temistocle i-a trimis un mesager lui Xerxes pentru a-i transmite c─â grecii se retrag la istmul din Corint.Urm─âtorii 2500 de ani aveau s─â se decid─â la Salamina.

4 salamina osprey salamis jpg jpeg

Flota greac─â era alc─âtuit─â din:180 de trireme ateniene, 20 din Chalcis, 15 din Sicyion, 7 din Ambracia, 3 din Leucas, 1 din Cythnus, 1 din Sphnus, 40 de trireme din Corint, 20 din Megara, 10 din Epidaurus, 5 din Troezen, 3 din Hermione, 2 din Ceos 1 din Serifos, 30 din Aegina, 16 trireme din Sparta, 7 din Eretria, 4 din Naxos, 2 din Styra, 2 din Melos ┼či 1 din Croton.

├Än Grecia antic─â, o trirem─â era construit─â din lemn de pin, chiparos, brad (pentru interior) ┼či stejar (pentru exterior) ┼či alte materiale specifice epocii. P├ónzele erau cusute din in.

Triremele trebuiau s─â ├«ndeplineasc─â urm─âtoarele caracteristici:propulsia, viteza, greutatea, linia de plutire, stabilitatea, rezisten┼úa ┼či fezabilitatea, toate dependente una de alta. Organizarea, aranjamentul ┼či num─ârul v├ósla┼čilor reprezentau primul factor decisiv ├«n m─ârimea vasului. Viteza crescut─â depindea de raportul lungimea v├óslelor ┼či lungimea bordului. ├Än ambele p─âr┼úi ale triremei erau c├óte trei nivele de v├ósla┼či amplasa┼úi . ÔÇťMotorulÔÇŁ vasului era alc─âtuit dintr-o echip─â de 170-180 de v├ósla┼či ce asigurau viteza de 9-10 noduri. V├ósla┼čii erau ├«mp─âr┼úi┼úi ├«n trei categorii:thronoi-nivelul superior(├«n num─âr de 31), zygoi-nivelul mijlociu (├«n num─âr de 27) ┼či thalamoi-nivelul inferior (├«n num─âr de 27). V├óslele aveau lungimea de 4 metri. Triremele aveau lungimea de 37 metri, cu o raz─â de 6 metri ┼či c├ónt─âreau 50 de tone. Erau rapide, manevrabile, av├ónd un berbec din bronz la pror─â.

8 xerxes la salamina osprey jpg jpeg

La comanda triremei erau  c├órmaciul (kybernetes), c─âpitanul navei (trierarchos), comandantul de canotaj (keleustes), un ofi┼úer, un t├ómplar, un c├ónt─âre┼ú la flaut ┼či echipajul de marinari. Multe trireme erau dotate la pror─â   cu decora┼úiuni, precum  capete de animale.Berbecii din bronz (cu cap de capr─â sau berbec) erau acompania┼úi de o pereche de ochi largi picta┼úi pe lemnul prorei.

Erau utilizate dou─â modalit─â┼úi de lupt─â:triremele izbeau cu berbecul vasul inamic ┼či ├«l scufundau sau trupele triremei se urcau pe vasul inamic dac─â erau ├«n apropiere (la bord mai era un echipaj de c├óte 10 hopli┼úi ┼či 4 arca┼či pe fiecare trirem─â).

Pe vasele persane erau trupe u┼čoare de infanterie.

Regele Xerxes anticipa rezistenţă la Salamina. Temistocle consideră că dacă învinge flota persană la Salamina, Grecia ar putea fi salvată de la distrugere.

Regina Artemisia i-a transmis regelui Xerxes c─â desf─â┼čurarea b─ât─âliei la Salamina ┼či acceptarea provoc─ârii oferite de greci ar putea reprezenta un risc. I-a recomandat c─â dac─â nu se gr─âbe┼čte s─â lupte pe mare, dar s─â-┼či men┼úin─â pozi┼úia flotei pe l├óng─â ┼ú─ârm sau s─â avanseze spre teritoriul peloponesian, ├«┼či va putea duce campania la bun sf├ór┼čit. Sus┼úinea c─â grecii nu erau capabili s─â men┼úin─â ap─ârarea pentru mult timp ┼či dac─â ├«i va ├«mpr─â┼čtia, ├«┼či vor retrage flota. Flota persan─â era prea larg─â pentru a se lupta cu flota greac─â ├«n str├ómtoarea Salaminei ┼či s─â trimit─â vase cu trupe spre Pelepones. Ambele p─âr┼úi erau preg─âtite de ├«nfruntare. Per┼čii erau avantaja┼úi tactic, fiind superiori numeric ┼či av├ónd vase mai bune cu echipaje mai mari. Triremele grece┼čti, ├«n num─âr de 378, aveau echipaje neexperimentate. Per┼čii ┼či vasele grece┼čti asiatice au ├«nceput s─â utilizeze manevra diekplous-infiltrarea vaselor pe linia inamic─â. Flota greac─â avea s─â duc─â un contraatac.

Flota atenian─â era ├«n st├ónga pe c├ónd cea spartan─â era ├«n dreapta, iar celelalte contingente din alte ora┼če-state erau ├«n centru. Flota greac─â forma dou─â r├ónduri c─âci str├ómtoarea era prea ├«ngust─â pentru un singur r├ónd. R├óndurile erau dispuse ├«ntre str├ómtorile Salamina ┼či Muntele Aigaleo sau ├«ntre coasta Ayios Georgis ┼či coasta Cape Vavari.

Flota persan─â a fost trimis─â s─â blocheze ie┼čirea din str├ómtoare din timpul nop┼úii, pl─ânuind s─â ├«nv─âluiasc─â flota greac─â care se refugia. Flota egiptean─â, aliat─â cu cea persan─â, a fost trimis─â s─â navigheze ├«n jur pentru a bloca ie┼čirea nordic─â din str├ómtoare. 400 de trupe persane au fost sta┼úionate pe insula Psyttaleia, ├«n mijlocul ie┼čirii din str├ómtoare. Capcana lui Xerxes p─ârea s─â aib─â succes. Flota greac─â era pe deplin ├«ncercuit─â.

Nu i-au atacat pe greci p├ón─â diminea┼ú─â. Neav├ónd cale de ie┼čire, grecii se preg─âtiser─â pentru marea b─ât─âlie. Temistocle le ┼úinuse un discurs. Grecii c├óntau imnuri r─âzboinice:

ÔÇť Oh, fii grecilor, duce┼úi-v─â

Eliberaţi-vă ţara, eliberaţi-vă

Copii vo┼čtri, femeile voastre, scaunele zeilor-p─ârin┼úi,

┼×i mormintele str─âmo┼čilor:acum este lupta pentru toate acestea.ÔÇŁ

Flota greac─â p─ârea c─â dorea s─â dea ├«napoi dec├ót s─â atace imediat pentru a-┼či men┼úine pozi┼úia. O trirem─â  de origine necunoscut─â (probabil comandat─â de Ameinias de Pallene conform unui zvon) a ├«naintat ├«ns─â pentru a izbi  cu berbecul un vas persan.

B─ât─âlia ├«ncepuse. Triremele, cu berbecii lor, izbeau ┼či scufundau vasele persane. Triremele care s-au apropiat destul de mult fa┼ú─â de vasele persane le-au permis trupelor de hopli┼úi s─â se urce pe acestea ┼či s─â se lupte cu trupele persane.

Pe ul st├óng al flotei grece┼čti, amiralul persan Ariabignes, fratele lui Xerxes a fost ucis de o suli┼ú─â c├ónd ├«ncerca s─â se urce pe vasul inamic ┼či a fost  aruncat ├«n mare,   iar  vasele conduse de el s-au dezorganizat. Artemisia ├«ns─â┼či i-a recunoscut trupul care plutea pe mare. Escadroanele feniciene au fost ├«mpinse ├«napoi spre coast─â, multe vase retr─âg├óndu-se. Fenicienii, pe m─âsur─â ce p─âtrundeau ├«n str├ómtoare, au fost ├«nt├ómpina┼úi de flota greac─â care era ├«n forma┼úia literei ÔÇťLÔÇŁ . Str├ómtoarea, ca ┼či Termopile, devenea un teren avantajos pentru greci. ├Än centru, v├órful flotei grece┼čti a ├«mpins linia persan─â, desp─âr┼úind-o ├«n dou─â.

Artemisia  care conducea contingentul carian, a fost atacat─â de trirema lui Ameinias de Pallene. Pentru a sc─âpa, a atacat ┼či a izbit un alt vas calyndian aliat cu per┼čii, vas pe care se afla regele Damasithymos. Artemisia purta la ea dou─â steaguri:cel persan ┼či cel grec.C├ónd un vas grecesc se apropia, ridica steagul  grec, f─âr─â c─â vasele inamice s─â suspecteze ceva.

Xerxes privea b─ât─âlia dezam─âgit, spun├ónd:" b─ârba┼úii mei au devenit femei, ┼či femeile mele au devenit b─ârba┼úi". La Polyaenus, Xerxes a recunoscut-o pe Artemisia ca un comandant abil ┼či i-a d─âruit o armur─â greceasc─â, oferindu-i titlul de c─âpitan al vasului ei.

Flota persan─â a ├«nceput s─â se retrag─â ├«n Phalerum, ├«ncerc├ónd s─â p─âr─âseasc─â str├ómtoarea, fiind supus─â unei ambuscade de c─âtre vasele Aeginei. Vasele persane r─âmase au ├«ncercat Cump─âr─â acum┼či ele s─â se retrag─â spre portul din Phalerum. Generalul atenian Aristides a luat un deta┼čament cu oameni care au traversat Psyttaleia ┼či i-au ucis pe solda┼úii per┼či din garnizoan─â sta┼úionat─â acolo.

300 de vase persane au fost scufundate.

Xerxes privea umilit carnagiul de pe tronul s─âu amplasat pe. C├ó┼úiva c─âpitani ale unor vase feniciene ├«ncepuser─â deja s─â-i ├«nvinuiasc─â pe ionieni pentru dezastrul b─ât─âliei. Xerxes, aflat ├«ntr-o situa┼úie deplorabil─â, a ordonat decapitarea c─âpitanilor fenicieni pentru c─â i-au denigrat pe nobilii ionieni ce au luptat cu curaj  a c─âror vas a fost capturat de un vas din Aegina.

Până la apusul soarelui, bătălia se terminase. Vasele persane s-au retras cu sprijinul trupelor terestre la Phalerum.

Civiliza┼úia greac─â a fost salvat─â de captivitate. Grecii pierduser─â doar 40 de trireme.Un an mai t├órziu, pe 27 august 479 i.en., o alt─â flota greac─â alc─âtuit─â din 250 de vase a ├«nvins o flota persan─â alc─âtuit─â din 300 de vase la Mycale. Imperiul Persan pierduse insulele din Marea Egee, iar ├«n Asia Mic─â, cet─â┼úile ioniene au declan┼čat o a doua revolt─â ├«mpotriva st─âp├ónirii persane la mai bine dup─â un deceniu. Dup─â at├ótea sacrificii, ora┼čele-state grece┼čti puteau ├«n sf├ór┼čit s─â se m├óndreasc─â c─â au ├«nvins cel mai mare imperiu al epocii.

Dup─â campania e┼čuat─â, Xerxes s-a ├«ntors ├«n Persia unde s-a preocupat de proiecte arhitecturale. ├Än 465 i.en. a fost asasinat de un comandant al g─ârzii regale ┼či de un eunuc.Artemisia s-a ├«ndr─âgostit de un b─ârbat din Abydos. S-a sinucis din dragoste, arunc├óndu-se de pe st├ónc─â.Temistocle, care a devenit un politician prea puternic ┼či arogant, a fost ostracizat ├«n 471 i.en. Dup─â un exil ├«ndelungat ├«n   Asia Mic─â, p├ón─â la moartea sa din 459 i.en., Temistocle a intrat ├«n slujba noului rege al Persiei, Artarxerxes I.

Dup─â aproape dou─â decenii de r─âzboaie,  a avut loc ascensiunea unui nou imperiu. Liga de la Delos a luat fiin┼ú─â ├«n 477 i.en.,  fiind o alian┼ú─â de ora┼če-state sub conducerea Atenei. Dup─â c├óteva r─âzboaie ┼či campanii pe teritoriul Asiei Mici aflat─â sub st─âp├ónire persan─â, ├«n 449 i.en. a fost ├«ncheiat tratatul de pace  de la Callias cu Imperiul Persan.

Atena a devenit un imperiu maritim, ├«n timp ce Sparta de┼úinea hegemonia ├«n Pelopones. Ambele puteri ale lumii grece┼čti ├«┼či revendicau suprema┼úia.

Surse:

http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Hdt.+toc&redirect=true

http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.01.0084&redirect=true

https://ospreypublishing.com/salamis-480-bc-pb