Rom├ónii ├«i salveaz─â de teroarea bol┼čevic─â pe evreii din Rusia jpeg

Rom├ónii ├«i salveaz─â de teroarea bol┼čevic─â pe evreii din Rusia

­čôü Comunism
Autor: Vadim Guzun

O problem─â complex─â cu care s-a confruntat Europa dup─â Primul R─âzboi Mondial a fost cea a refugia┼úilor. ├Än fapt, partea de vest a continentului a fost invadat─â de valuri succesive de fugari ÔÇô la nivelul anului 1926, de exemplu, num─ârul lor era de aproximativ 9, 5 milioane. Potrivit unor evalu─âri par┼úiale, num─ârul refugia┼úilor din fostul imperiu ┼úarist se cifra la 1, 5 milioane[1]. Pe m─âsura consolid─ârii Sovietelor, a escalad─ârii procesului de eliminare fizic─â a elementelor antisovietice (ÔÇ×du┼čm─ânoaseÔÇŁ ┼či ÔÇ×d─âun─âtoareÔÇŁ), cifrele respective s-au modificat considerabil. Poart─â de intrare ├«n ÔÇ×lumea civilizat─âÔÇŁ a neferici┼úilor care abandonau t├ón─ârul imperiu din cauza ÔÇ×marii revolu┼úii socialisteÔÇŁ, a r─âzboiului civil, a foametei ├«n mas─â, a represiunilor generalizate au fost, ├«n primul r├ónd, statele din vecin─âtatea occidental─â a t├ón─ârului imperiu ÔÇô  Finlanda, ┼ó─ârile Baltice, Polonia ┼či Rom├ónia. Cu perioade de remisie ┼či acutizare, frontiera sovieto-rom├ón─â, una dintre cele mai ├«ntinse, nerecunoscut─â de Moscova, era practic asaltat─â de grupuri disperate care ├«ncercau s─â se salveze de teroare.

Statul Rom├ón, a c─ârui suprema┼úie regional─â, ├«n opinia Consiliului Comisarilor Poporului, se ├«ntemeia pe ÔÇ×s─âr─âcie, exploatarea nemiloas─â, s├óngele muncitorilor ┼či ┼ú─âranilorÔÇŁ, se confrunta ├«ns─â nu doar cu un dosar umanitar. ├Än contextul lipsei rela┼úiilor diplomatice cu Rusia sovietic─â, problema refugia┼úilor de peste Nistru avea profunde dimensiuni politice, complet├ónd lista subiectelor contondente de pe agenda bilateral─â, ├«n fruntea c─ârora figurau problema basarabean─â ┼či cea a tezaurului confiscat de bol┼čevici[2]. ├Än tentativele e┼čuate de bol┼čevizare a Basarabiei, prin propagand─â comunist─â ┼či atacuri teroriste organizate de Kremlin, ├«n anii ÔÇÖ20-├«nceputul anilor ÔÇÖ30[3], refugia┼úii erau frecvent utiliza┼úi ├«n ac┼úiuni subversive, ce aveau ca scop subminarea autorit─â┼úii de stat ├«n provincia rom├óneasc─â. De┼či au existat refugia┼úi de diverse etnii, din perspectiv─â cronologic─â, social─â, etnic─â sau militar─â, popula┼úia care a reu┼čit s─â treac─â ├«n Rom├ónia poate fi ├«mp─âr┼úit─â ├«n patru grupuri mari:evreiasc─â, ucrainean─â, rus─â ┼či rom├óneasc─â. Documentele din arhivele de la Bucure┼čti din perioada men┼úionat─â acoper─â toate aceste categorii.

Rom├ónia ÔÇô ÔÇ×p─âm├ónt al f─âg─âduin┼úeiÔÇŁ

├Än baza datelor din Arhivele Diplomatice ┼či din Arhivele Na┼úionale[4], ne propunem s─â reconstituim, ├«n c├óteva episoade, soarta celor pentru care Rom├ónia, ┼úar─â de destina┼úie sau de tranzit, a reprezentat, dac─â nu un adev─ârat ÔÇ×p─âm├ónt al f─âg─âduin┼úeiÔÇŁ ÔÇô cum erau calificare Rom├ónia ┼či Polonia, ├«n luna martie 1930, de c─âtre ata┼čatul militar polon la Moscova ÔÇô cel pu┼úin, un colac de salvare. Materialele relev─â situa┼úia dramatic─â a refugia┼úilor din URSS, cauzele fenomenului, mijloacele frauduloase de trecere a frontierei, modul ├«n care au fost primi┼úi de autorit─â┼úi, demersurile Bucure┼čtiului ├«n plan intern ┼či interna┼úional. Un subiect aparte ├«l constituie masacrele comise pe malul sovietic al Nistrului. ├Än condi┼úiile unui blocaj informa┼úional ├«ntre┼úinut activ de regimul bol┼čevic nu doar pentru a ascunde realit─â┼úi interne greu de imaginat ┼či crimele ├«n mas─â comise asupra popula┼úiei supuse unui proces brutal de sovietizare, cre┼čterea masiv─â a num─ârului de refugia┼úi a alimentat ┼či o cre┼čtere a nivelului de informare a opiniei publice interna┼úionale.

Historia aprilie 124 55 jpg jpeg

Pe l├óng─â importan┼úa ┼čtirilor de la fa┼úa locului pe care le furnizau refugia┼úii ÔÇô la mijlocul anilor ÔÇÖ20 ai secolului trecut, ziarele sovietice ajungeau ├«n Centrala Ministerului Afacerilor Str─âine prin intermediul lega┼úiei de la Var┼čovia cu o ├«nt├órziere de 2 s─âpt─âm├óni ÔÇô dimensiunea umanitar─â se impune cu prec─âdere ├«n acest dosar. ├Än pofida incidentelor cu caracter local ┼či nu generalizat, cum au fost prezentate de propaganda sovietic─â, Rom├ónia a acceptat un num─âr important de refugia┼úi din URSS, asum├óndu-┼či deteriorarea rela┼úiilor cu gigantul de la r─âs─ârit. Zeci de mii de persoane ÔÇô iar potrivit unor surse, ├«n total, peste 100.000 de refugia┼úi sovietici ÔÇô au tranzitat ori s-au stabilit ├«n Rom├ónia ├«n primele dou─â decenii dup─â Primul R─âzboi Mondial. Pe de alt─â parte, izvoare primare scot ├«n eviden┼ú─â ┼či elemente care au complicat problema refugia┼úilor transnistreni, indiferent de etnie. Autorit─â┼úile rom├óne au fost obligate s─â calibreze spiritul umanitar cu necesitatea asigur─ârii pazei frontierei de stat, a protec┼úiei pie┼úei interne a for┼úei de munc─â, dar mai ales cu interese de ordine public─â ┼či siguran┼ú─â na┼úional─â. ├Än cazul evreilor, solidaritatea popula┼úiei autohtone, rolul liderilor comunit─â┼úilor ├«n ceea ce prive┼čte leg─âtura ┼či sensibilizarea factorilor de decizie au fost decisive ├«n salvarea multor vie┼úi.

Evreii, din ÔÇ×iadul bol┼čevicÔÇŁ ├«n Vechiul Regat

Memoriul Marelui Rabin din Chi┼čin─âu c─âtre prim-ministrul Al. Averescu, din 7 septembrie 1921, confirm─â ÔÇ×purtarea ospitalier─âÔÇŁ a Rom├óniei fa┼ú─â de ÔÇ×nenoroci┼úii refugia┼úi din UcrainaÔÇŁ, orientat─â de deciziile generalului ┼či ale ministrului de R─âzboi din perioada noiembrie 1920-ianuarie 1921.

La ordinul autorit─â┼úilor centrale, autorit─â┼úile locale au fost obligate s─â elibereze ÔÇ×pa┼čapoarte de emigrareÔÇŁ acelor refugia┼úi care aveau actele necesare pentru plecare ┼či ÔÇ×bilete de liber─â petrecereÔÇŁ celor care se stabileau temporar ├«n Basarabia, p├ón─â la ob┼úinerea actelor necesare emigr─ârii. Potrivit memoriului, rolul cel mai important ├«n salvarea refugia┼úilor ├«l avea posibilitatea ca ace┼čtia, ├«n timpul ┼čederii ├«n Basarabia, s─â corespondeze cu rudele, cu cunoscu┼úii ┼či cu comitete de ajutorare din str─âin─âtate, s─â ob┼úin─â actele necesare pentru vizarea pa┼čapoartelor ┼či bani pentru cheltuielile de drum. De asemenea, prin ordinele ministrului de R─âzboi emise ├«n luna februarie 1921 au fost suspendate arest─ârile ┼či intern─ârile ├«n curs ┼či s-a dispus eliberarea celor deja aresta┼úi.

Historia aprilie 124 56 jpg jpeg

Cu toate acestea, Marele Rabin ├«┼či exprim─â ├«ngrijorarea fa┼ú─â de unele inten┼úii ale autorit─â┼úilor militare, ÔÇ×├«n urma c─ârora ace┼čti nenoroci┼úi vor fi interna┼úi ├«n lag─âre speciale, unde sunt amenin┼úa┼úi s─â piar─â, cu femeile ┼či copiii lor, de foame ┼či de relele condi┼úii de trai, cu care ei nu sunt deprin┼či, c─âci mul┼úi dintre refugia┼úi au fost oameni cu stare ┼či au posedat o oarecare cultur─âÔÇŁ.├Än opinia sa, b─ânuielile politice sunt nefondate, ÔÇ×c─âci refugia┼úii, din care cea mai mare parte sunt evrei, nu numai c─â nu sunt un element d─âun─âtor Statului Rom├ón ┼či poporului rom├ón, dar din contra este folositor acestora. Despuia┼úi de tot avutul lor, ai c─âror fii ┼či fra┼úi au c─âzut jertfe ale bestiei s─âlbatice din Ucraina, ar fi o imposibilitate psihologic─â ca tocmai ei, care au suferit at├ót de mult de pe urma groz─âviilor bol┼čevice, s─â joace la noi ├«n ┼úar─â rolul de rusificatori, din contra, ei p─âstreaz─â un ad├ónc sentiment de recuno┼čtin┼ú─â fa┼ú─â de Rom├ónia Mare, ce le-a ├«ng─âduit un ad─âpost. ┼×i ace┼čtia, care au tr─âit ├«n iadul bol┼čevic ┼či au v─âzut perind├óndu-se moartea lor, groz─âviile f─âr─â seam─â, propagandeaz─â, fiecare c├ót poate, contra acestui regim, masa prin povestirile ei, iar p─âtura cult─â scriind prin ziare. Acei ucraineni ce au convingerea bol┼čevic─â nici nu ├«ncearc─â s─â p─âtrund─â la noi ├«n ┼úar─â, c─âci ce ar putea s─â-i sileasc─â s─â p─âr─âseasc─â ┬źparadisul lor de demoralizare ┼či anarhie┬╗ pentru a r─ât─âci prin ┼ú─âri str─âine? Dac─â totu┼či, unii dintre ei p─âtrund ├«n Basarabia pentru propagand─â, ei nu vin ca refugia┼úi s─âraci ┼či lipsi┼úi de mijloace, ci vin cu acte ├«n regul─â ┼či tr─âiesc ├«n voie, ca cet─â┼úeni rom├óni, mul┼úumit─â enormelor lor sume de baniÔÇŁ.

Rezolu┼úia primului ministru, general Al. Averescu, din 10 septembrie 1921, traseaz─â liniile de ac┼úiune la nivelul autorit─â┼úilor de la Bucure┼čti c├ót ├«i prive┼čte pe ÔÇ×israeli┼úii refugia┼úiÔÇŁ:ÔÇ×1) vor fi obliga┼úi, acei contra c─ârora nu sunt luate m─âsuri judiciare pentru delicte ordinare, a veni ├«n Vechiul Regat, la Vest de linia Gala┼úi-N─âmoloasa-Foc┼čani, put├óndu-se stabili, provizoriu, unde ar voi, prin excluderea ├«ns─â a capitalei Bucure┼čti;2) popula┼úia israelit─â va fi ajutat─â de comitetele israelite ce se vor institui ┼či ├«n Vechiul Regat, pe baza Statutului aprobat pentru Basarabia;3) fiecare refugiat va putea ob┼úine, pe garan┼úia Comitetului Central din Chi┼čin─âu, prezidat de Marele Rabin, bilet de liber─â petrecere, cu obliga┼úiile ce comport─â ob┼úinerea acestor bilete;4) autorit─â┼úile vor putea elibera ┬źpa┼čapoarte de emigrare┬╗ pentru ┼ú─ârile unde asemenea pa┼čapoarte ar putea fi valabile. Consulul rus din Bucure┼čti elibereaz─â asemenea pa┼čapoarte pentru toate ┼ú─ârileÔÇŁ.

Historia aprilie 124 57z jpg jpeg

├Än aceea┼či zi, Al. Averescu este informat de Lega┼úia Rom├óniei la Var┼čovia cu privire la comunicatul dat ziarelor polone de c─âtre Biroul Ucrainean Sovietic al Afacerilor Evreie┼čti, potrivit c─âruia, de la 1 iulie 1921, au intrat ├«n Polonia 200.000 evrei, iar ├«n Rom├ónia ÔÇô 50.000. Consider├ónd informa┼úiile respective ÔÇ×de natur─â a de┼čtepta cele mai mari griji, dac─â le punem ├«n leg─âtur─â cu cele ce pl─ânuiesc Sovietele fa┼ú─â de Rom├óniaÔÇŁ, misiunea men┼úioneaz─â c─â ÔÇ×pentru aceast─â p─âtrundere ├«n mas─â a at├ótor evrei ┼či fugari ru┼či, nu va putea niciodat─â fi tras─â la r─âspundere lega┼úia noastr─â, care ├«n eliberarea vizelor este de o str─â┼čnicie deosebit─â. Nu m─â ├«ndoiesc c─â ┼či celelalte lega┼úii vor fi ar─âtat aceea┼či str─â┼čnicie fa┼ú─â de acei dintre evrei ┼či ru┼či care caut─â s─â ocoleasc─â severitatea oficiului nostru de pa┼čapoarte ┼či vize, adres├óndu-se lorÔÇŁ.├Än contextul politicii restrictive de acordare a vizelor de intrare ├«n ┼úar─â a cet─â┼úenilor din Rusia sovietic─â, autorul raportului conchide c─â ÔÇ×n-ar r─âm├óne de ├«nvinuit dec├ót insuficien┼úa profesional─â ┼či moral─â a autorit─â┼úilor noastre de la fruntarie, care nu-┼či dau ├«ndestul seama de pericolul care amenin┼ú─â ┼úara lorÔÇŁ.

ÔÇ×Pe spezele ┼či r─âspundereaÔÇŁ comunit─â┼úilor evreie┼čti

La 13 septembrie 1921, Consiliul de Mini┼čtri al Rom├óniei a decis obligarea refugia┼úilor din URSS de a se stabili provizoriu ├«ntr-o zon─â ce urma s─â fie stabilit─â de Ministerul de Interne. ├Än prealabil, printr-un memorandum adresat pre┼čedintelui Consiliului de Mini┼čtri, Uniunea Evreilor P─âm├ónteni ┼či Uniunea Comunit─â┼úilor Evreie┼čti au luat act ÔÇ×cu ad├ónc─â mul┼úumireÔÇŁ de proiectul de decizie privitor la fixarea provizorie a evreilor refugia┼úi din Ucraina ├«ntr-o zon─â din Vechiul Regat. Cele dou─â organiza┼úii ├«┼či luau angajamentul de a organiza, ÔÇ×pe spezele ┼či r─âspundereaÔÇŁ lor, urm─âtoarele ac┼úiuni:ÔÇ×a) primirea ┼či instalarea refugia┼úilor, b) ├«ntre┼úinerea lor, fie prin munc─â, fie prin asisten┼ú─â, c) buna stare sanitar─â, d) supunerea la dispozi┼úiile luate de administra┼úiile administrative ┼či poli┼úiene┼čti, e) p─âstrarea bunei atitudini loiale fa┼ú─â de Rom├ónia, f) procurarea actelor necesare pentru ob┼úinerea paspoartelor ┼či a drepturilor de a intra ├«n ┼ú─ârile unde voiesc s─â emigreze ┼či restituirea biletelor de liber─â petrecere a acelor care p─âr─âsesc ┼úaraÔÇŁ.

Foto:Document al Siguran┼úei din Basarabia, c├ót prive┼čte ├«mpu┼čcarea unui refugiat ┼či situa┼úia din Transnistria (Arhivele Na┼úionale ale Rom├óniei)

Historia aprilie 124 57wx jpg jpeg

Av├ónd ├«n vedere hot─âr├órea ca persoanele refugiate ├«n Rom├ónia s─â fie obligate s─â-┼či aleag─â domiciliul provizoriu ├«ntr-o localitate din Vechiul Regat, situat─â la Vest de linia Foc┼čani-N─âmoloasa-Gala┼úi, Consiliul de Mini┼čtri a stabilit, la 17 septembrie 1921, printre altele, drepturile ┼či obliga┼úiile celor care au ob┼úinut ÔÇ×bilete speciale de liber─â petrecereÔÇŁ:ÔÇ×1) s─â se fixeze provizoriu ├«ntr-una dintre localit─â┼úile de pe teritoriul Vechiului Regat, situate la Vest de linia Foc┼čani-N─âmoloasa-Foc┼čani, ├«n afar─â de capitala Bucure┼čti. P├ón─â la organizarea de transporturi, se permite locuirea ├«n localitatea unde se g─âse┼čte refugiatul, cu condi┼úia s─â satisfac─â obliga┼úiile impuse refugia┼úilor ├«n urm─âtoarele alineate:2) s─â se anun┼úe sau chiar s─â se prezinte personal autorit─â┼úilor din localitate, ├«n conformitate cu dispozi┼úiile Ministerului;3) s─â nu p─âr─âseasc─â localitatea de re┼čedin┼ú─â f─âr─â ├«ncuviin┼úarea autorit─â┼úii;4) s─â se supun─â tuturor m─âsurilor sanitare ce se vor lua;5) s─â restituie biletul de liber─â petrecere ├«nainte de p─âr─âsi ┼úaraÔÇŁ.

Pe l├óng─â activitatea specific─â a autorit─â┼úilor administrative ┼či poli┼úiene┼čti, decizia semnat─â de generalul Al. Averescu reglementeaz─â func┼úionarea unor comitete particulare de asisten┼ú─â. La Chi┼čin─âu, sub pre┼čedin┼úia sau garan┼úia Marelui Rabin, urma s─â func┼úioneze un Comitet Central de Ajutorare a Refugia┼úilor din Rusia, cu c├óte o sucursal─â ├«n fiecare jude┼ú, av├ónd ca scop:ÔÇ×1) a da garan┼úii scrise pentru liberarea biletelor speciale de liber─â petrecere, 2) a procura, fie prin asisten┼ú─â, fie prin munc─â, ├«ntre┼úinerea refugia┼úilor p├ón─â la plecarea lor din localitate, 3) a aranja distribuirea refugia┼úilor ├«n zona de re┼čedin┼ú─â provizorie pe localit─â┼úi ┼či transportul lor ├«n leg─âtur─â cu comitetele de ├«ntre┼úinere a refugia┼úilor instituite ├«n Vechiul Regat, 4) ├«n general, orice lucrare pentru ajutorarea refugia┼úilorÔÇŁ.Potrivit documentului, Uniunea Evreilor P─âm├ónteni, Uniunea Comunit─â┼úilor Evreie┼čti, precum ┼či comitetele acestora din jude┼úele din Vechiul Regat, situate la Vest de linia Foc┼čani-Gala┼úi, trebuiau s─â organizeze, pe cheltuiala lor, activitatea de asisten┼ú─â, potrivit angajamentelor asumate ├«n fa┼úa Consiliului de Mini┼čtri. Dispozi┼úiile finale stipuleaz─â un tratament juridic analog ÔÇ×refugia┼úilor cre┼čtiniÔÇŁ, pe m─âsur─â ce se vor organiza comitete pentru garantarea ┼či ajutorarea lor.

Din Ordinul circular nr. 61290 din 4 octombrie 1921 al ministrului de Interne, adresat prefecturilor de jude┼úe ┼či poli┼úiei din Basarabia, ├«n executarea deciziilor ministeriale referitoare la refugia┼úi, rezult─â c─â data de 14 octombrie 1921 fusese fixat─â ca termen pentru ÔÇ×grabnica transportareÔÇŁ a acestora din Basarabia ├«n zona determinat─â la Vest de linia Foc┼čani-N─âmoloasa-Gala┼úi. Transportarea refugia┼úilor urma s─â se fac─â ÔÇ×prin ├«ngrijirea ┼či pe spezeleÔÇŁ Comitetului Central Evreiesc, a comitetelor jude┼úene sau locale, pe grupe. Fiec─ârui transport urma s─â i se fixeze, ├«nainte de plecare, ora┼čul de destina┼úie din zon─â ┼či s─â fie condus p├ón─â acolo de un reprezentant al comitetului, care va fi obligat s─â aib─â asupra sa un tablou nominal asupra refugia┼úilor transporta┼úi, cu indicarea num─ârului autoriza┼úiei provizorii de ┼čedere, precum ┼či coresponden┼úa comitetelor din Basarabia c─âtre comitetele instituite ├«n ora┼čele de destina┼úie. Un agent din Brigada de Siguran┼ú─â urma s─â supravegheze fiecare transport p├ón─â la ora┼čul de destina┼úie, chestiunea ÔÇ×interes├ónd de aproape siguran┼úa statuluiÔÇŁ. Se solicita concursul comitetelor de ajutorare din ┼úar─â.

Dincolo de linia Foc┼čani-N─âmoloasa-Gala┼úi

Potrivit procesului-verbal al ┼×edin┼úei Comisiei pentru luarea m─âsurilor necesare ├«n vederea transport─ârii refugia┼úilor evrei din Basarabia ├«n Vechiul Regat, din 24 octombrie 1921, cifra general─â a acestor refugia┼úi se ridica la 22.000, nefiind exclus─â posibilitatea ca aceasta s─â fie mai mare. S-a convenit ├«n cele din urm─â ca data ├«nceperii transportului s─â fie 20 noiembrie.

Ulterior, la cererea Uniunii Evreilor P─âm├ónteni, ac┼úiunea a fost am├ónat─â pentru data de 27 noiembrie. ┼×i dup─â ce, la 11 noiembrie 1921, Ministrul de Stat pentru Basarabia ├«l informa pe ministrul de Interne cu privire la demararea ac┼úiunii de evacuare, consider├ónd c─â aceia care au un serviciu sau rude ar putea fi l─âsa┼úi s─â locuiasc─â ├«n Basarabia, la 13 noiembrie, Marele Rabin de la Chi┼čin─âu, transmitea aceluia┼či ministru motivele pentru care, ├«n mod verbal, a solicitat ca evacuarea s─â nu fie executat─â sau s─â fie am├ónat─â p├ón─â ├«n prim─âvara anului 1922. Considerentele solicit─ârii ofer─â detalii importante asupra condi┼úiei refugia┼úilor evrei din URSS:

Historia aprilie 124 58 jpg jpeg

ÔÇ×1. Refugia┼úii se g─âsesc ├«n Basarabia ├«n num─âr mai apreciabil cam de vreun an de zile. ├Änainte vreme se g─âseau refugia┼úi ├«n diferite ora┼če ale Basarabiei, ├«nc─â ├«n num─âr foarte redus. Prin faptul c─â refugia┼úii vin dintr-un ┼úinut locuit de evrei cu care aveau toate leg─âturile de rudenie ┼či de cultur─â, ei sunt mai aproape de noi, evreii basarabeni, dec├ót de evreii din Vechiul Regat. ├Än acela┼či timp, noi cerem ca refugia┼úii evrei s─â r─âman─â aici, aceasta fiind cererea colectiv─â a tuturor comunit─â┼úilor evreie┼čti din Basarabia. Comunit─â┼úile evreie┼čti din Basarabia ├«┼či asum─â responsabilitatea pentru ace┼čti refugia┼úi ├«n ceea ce prive┼čte starea lor moral─â ┼či nevoile lor materiale ┼či sanitare.

2. Odat─â cu venirea refugia┼úilor aici, via┼úa economic─â a Basarabiei s-a resim┼úit ├«n bine. Cu banii veni┼úi ├«n ┼úar─â de la rudele lor din str─âin─âtate s-a ├«nt─ârit clasa micilor produc─âtori agricoli, industriali ┼či a comercian┼úilor. Evacu├ónd acum peste 20.000 [de] oameni, expune┼úi la o criz─â acut─â un num─âr foarte apreciabil de mici produc─âtori de la ┼úar─â ┼či de la ora┼č, l─âs├óndu-i ┼či pe ei ├«n toiul iernii ├«n prada foamei. Afar─â de aceasta, ace┼čti refugia┼úi, ei ├«n┼či┼či, conform statisticii noastre, sunt ocupa┼úi ├«n tot felul de ├«ntreprinderi industriale, agricole ┼či comerciale, contribuind cu bra┼úele lor la ├«mbog─â┼úirea ┼ú─ârii. Plecarea lor acum, ├«n toiul sezonului de lucru activ, ar expune multe institu┼úii industriale s─â se ├«nchid─â, ├«n lips─â de lucr─âtori ┼či speciali┼čti ce s-au recrutat din masa refugia┼úilor. Unii refugia┼úi au deschis chiar ei ├«ntreprinderi industriale ┼či comerciale utile dezvolt─ârii economice a Basarabiei.

3. Refugia┼úii au venit aici cu scopul de a emigra ├«n America ┼či Palestina ┼či roag─â s─â fie l─âsa┼úi aici ├«ntruc├ót ┼čederea lor e provizorie ┼či, ├«ncet-├«ncet, vor emigra, neuit├ónd niciodat─â ospitalitatea de care s-au bucurat ├«n Rom├ónia. ┼óara are nevoie de bra┼úe de munc─â ┼či majoritatea lor lucreaz─â p├ón─â c├ónd ├«┼či procur─â h├órtiile ┼či banii de la rudele lor din str─âin─âtate ┼či pleac─â. ├Än orice caz, pentru acei care probeaz─â c─â-┼či c├ó┼čtig─â aici existen┼úa, fiind ocupa┼úi ├«n ├«ntreprinderi industriale, comerciale ┼či agricole, v─â rug─âm s─â se aprobe r─âm├ónerea aici pentru ca s─â nu fie urm─âri┼úi toat─â via┼úa lor de mirajul groaznicei mizerii de care au fugit ┼či s─â tr─âiasc─â din munca proprieÔÇŁ.

├Än plus, se atrage aten┼úia ministrului de Interne c─â popula┼úia evreiasc─â din Muntenia ┼či Oltenia e ├«n num─âr foarte redus ┼či trimi┼ú├óndu-se acolo contingente apreciabile de refugia┼úi evrei, s-ar putea produce perturba┼úii ├«ntre ace┼čtia ┼či cre┼čtini. Refugia┼úii vor fi complet izola┼úi ┼či incapabili de a c├ó┼čtiga existen┼úa, ├«ntruc├ót nu cunosc nici limba locuitorilor, nici obiceiurile acestora. ├Än ceea ce prive┼čte ideile politice, nu s-a putut dovedi c─â refugia┼úii ar fi fost c├óndva amesteca┼úi ├«n vreo organiza┼úie comunist─â. Concluzia Marelui Rabin este c─â ÔÇ×ospitalitatea de care s-a f─âcut Rom├ónia vestit─â ├«n toat─â lumea civilizat─â nu trebuie s─â fie acum zdruncinat─â prin executarea evacu─ârii a zeci de mii de femei, copii ┼či b─âtr├óni, ├«n toiul iernii, ├«ntr-o regiune necunoscut─â lor, nici prin limb─â ┼či nici prin obiceiuri. Executarea acestei m─âsuri ar provoca ├«n Europa ┼či America proteste, care ar putea aduce prejudicii politicii Rom├óniei, tocmai pentru c─â Rom├ónia a ar─âtat mult─â mil─â acestor nenoroci┼úi ┼či i-a ad─âpostit p├ón─â aziÔÇŁ.

Historia aprilie 124 59c jpg jpeg

La reuniunea Comisiei pentru luarea m─âsurilor necesare ├«n vederea transport─ârii refugia┼úilor evrei din Basarabia ├«n Vechiul Regat, care s-a ├«ntrunit la 18 noiembrie 1921, ├«n urma propunerii reprezentan┼úilor Uniunii Evreilor P─âm├ónteni, s-a dispus exceptarea de la evacuare, sub garan┼úia Comitetului din Basarabia, a unui num─âr total de 5.000 de refugia┼úi din urm─âtoarele categorii:a) 2.500 copii de ambele sexe f─âr─â p─ârin┼úi, p├ón─â la v├órsta de 16 ani inclusiv, sau ┼či cu p─ârin┼úi;b) 1.600 b─âtr├óni de la 50 de ani ├«n sus, de ambele sexe;c) 500 v─âduve, indiferent de v├órst─â;d) 700 femei ale c─âror so┼úi nu se afl─â ├«n Basarabia, indiferent de v├órst─â;e) bolnavii, indiferent de sex ┼či v├órst─â, pentru a c─âror r─âm├ónere urma s─â se hot─ârasc─â prin ordonan┼úa medical─â a medicului oficial al garnizoanei respective.

Suspendarea evacu─ârii ÔÇ×p├ón─â la noi dispozi┼úiiÔÇŁ

Condi┼úiile de trai din localit─â┼úile ├«n care urmau s─â fie sau au fost transporta┼úi o parte dintre refugia┼úii evrei erau precare, popula┼úia autohton─â nefiind ├«n m─âsur─â s─â asimileze un num─âr semnificativ de refugia┼úi. ├Än acest sens, din procesul-verbal al Comitetului Local C├ómpina pentru ajutorarea refugia┼úilor evrei din URSS, din 27 noiembrie 1921, rezult─â c─â ÔÇ×maximum-ul de sacrificiuÔÇŁ pe care evreii localnici sunt ├«n stare s─â-l fac─â const─â ├«n primirea ┼či ├«ntre┼úinerea de c─âtre fiecare familie a cel mult 76 de refugia┼úi, timp de maximum o lun─â. Potrivit raportului Inspectoratului Sanitar Gala┼úi, din 8 decembrie 1921, ├«n acel ora┼č au fost ad─âposti┼úi 1.700 evrei refugia┼úi din Ucraina sovietic─â. Refugia┼úii au fost ad─âposti┼úi ├«n sinagogi de c─âtre popula┼úia evreiasc─â. Inspectorul Sanitar a solicitat suspendarea evacu─ârii motivat de urm─âtoarea stare de fapt:ÔÇ×promiscuitatea ├«n care tr─âiesc ┼či condi┼úiile de igien─â ├«n care se afl─â sunt mai mult dec├ót barbare. ├Än paturi suprapuse ┼či lipite unele de altele stau ├«ngr─âm─âdi┼úi b─ârba┼úi, femei, fete ┼či copii de toate v├órstele. Scabio┼čii stau al─âturi de favici. Pu┼či ├«n imposibilitate de a se sp─âla ┼či de a se primeni, apari┼úia tifosului exantematic nu este exclus─â. Dat fiind c─â ├«n ora┼čul Gala┼úi e mult─â scarlatin─â, aceast─â popula┼úie tr─âind ├«n astfel de condi┼úii, este amenin┼úat─â s─â se contamineze ┼či de scarlatin─â, cu toate m─âsurile sanitare posibile ce le-am luatÔÇŁ.

Av├óndu-se ├«n vedere deficien┼úele ┼či posibilele complica┼úii mai sus men┼úionate, astfel cum rezult─â dintr-un referat al Ministerului Afacerilor Str─âine redactat ├«n luna martie 1922, din transporturile programate pentru anul 1921 s-a efectuat numai unul, la Gala┼úi. Interven┼úii ├«n sensul suspend─ârii opera┼úiunii de evacuare a refugia┼úilor din Basarabia, ├«n acea perioad─â ├«n cea mai mare parte evrei, s-au f─âcut din partea delegatului Societ─â┼úii Na┼úiunilor ├«n Rom├ónia ┼či a Comitetului Interna┼úional al Crucii Ro┼čii, Bacilieri, a delegatului Comitetului Executiv al Conferin┼úei Universale Evreie┼čti de Ajutoare, Herman, a Uniunii Evreilor P─âm├ónteni. M─âsura evacu─ârii decis─â a se efectua ├«n Vechiul Regat s-a suspendat ÔÇ×p├ón─â la noi dispozi┼úiiÔÇŁ. Decizia de suspendare a fost adus─â la cuno┼čtin┼úa Directoratului de Interne Chi┼čin─âu la 5 ianuarie 1922.

Foto:Hot─âr├órea Consiliului de Mini┼čtri, din august 1921, privind extinderea st─ârii de asediu asupra Chi┼čin─âului din cauza num─ârului mare de refugia┼úi sovietici (Arhivele Na┼úionale ale Rom├óniei)

Historia aprilie 124 59a jpg jpeg

├Än pofida dificult─â┼úilor ├«nregistrate ├«n Rom├ónia, similare cu cele ├«nregistrate ├«n Polonia sau ├«n alte state europene, ├«n aceast─â perioad─â, informatorii de peste Nistru ai Direc┼úiei Poli┼úiei ┼či Siguran┼úei Generale nu anticipau o stopare a migra┼úiei. Un exemplu ├«n acest sens este relatarea c─âpitanul elen al vaporului ÔÇ×MacedoniaÔÇŁ, care a fost capturat ┼či re┼úinut ├«mpreun─â cu vaporul la Odesa, de c─âtre bol┼čevici:ÔÇ×la Odesa este stare de disperare mare, tifosul exantematic este ├«ntr-o cre┼čtere de disperare, ori ├«nainte de a-i da drumul s-au semnalat 70 mor┼úi de tifos, mul┼úi se arunc─â f─âr─â s─â fie ├«ngropa┼úi, oriunde a fi. Cimitirele sunt pline ┼či se g─âseau mor┼úi ne├«ngropa┼úi ┼či, ├«n special, cimitirul evreiesc este plin de mor┼úi ne├«ngropa┼úi ┼či m├ónca┼úi de c├óini. Aceast─â disperat─â scen─â a fost v─âzut─â ┼či de doi marinari inteligen┼úi americani, care, la fa┼úa locului, au fotografiat toate acestea ┼či le vor publica ├«n presa american─âÔÇŁ.

Astfel, stereotipurile care au ├«ntre┼úinut o anumit─â imagine negativ─â a etnicilor evrei din URSS (acuza┼úi de pr─âbu┼čirea imperiului ┼úarist, sovietizare, propagand─â comunist─â ├«n diverse state, dezastru economic etc.) sunt infirmate de cei care au reu┼čit s─â evadeze din Rusia sovietic─â. Pe l├óng─â motivele comune tuturor categoriilor de refugia┼úi sovietici, de ordin politic, economic sau religios, precum foametea artificial─â, lichidarea propriet─â┼úii private, represiunile generalizate sau deport─ârile ├«n mas─â, ├«n cazul evreilor a mai existat un motiv ÔÇô pogromurile. Mijloace definitorii ale terorii, acestea figureaz─â ├«n numeroase documente tematice. Problemele economice cu care s-au confruntat ├«n Rom├ónia cei care au trecut fraudulos Nistrul au fost majore, neput├ónd fi ├«ns─â comparate cu calvarul sovietic. ├Än pofida dificult─â┼úilor, Rom├ónia a r─âmas, timp de aproape dou─â decenii,  unul dintre punctele de atrac┼úie pentru cei care au realizat printre primii natura antiuman─â a regimului bol┼čevic.

Note

[1]M. de Bryas, ÔÇ×Les peuples en marche. Les migrations politiques et economiques en Europe depuis la guerre mondialeÔÇŁ, Paris, Pedone, 1926, p. 55-56.

[2]Vezi V.N. Vinogradov ┼č.a., ÔÇ×Basarabia la r─âscrucea diploma┼úiei europene. Documente ┼či materialeÔÇŁ, inclusiv decizia Consiliului privind ├«ntreruperea rela┼úiilor diplomatice cu Rom├ónia din 18 ianuarie 1918, capitolul ÔÇ×Diploma┼úia ├«ntre for┼úa dreptului ┼či dreptul for┼úeiÔÇŁ, p. 214-215, 291.

[3]Ch. King, ÔÇ×Moldovenii. Rom├ónia, Rusia ┼či politica cultural─âÔÇŁ, Chi┼čin─âu, Editura Arc, 2002, p. 50-61.

[4]Documentele vor fi publicate ├«n volumul ÔÇ×Chestiunea refugia┼úilor de peste Nistru, 1919-1936ÔÇŁ.